Doar astazi, 29 martie, ai 25% reducere la minim 2 produse Childlife

Sistemul nervos – Supercomputerul corpului uman

Sistemul nervos – Supercomputerul corpului uman

In fiecare moment, corpul nostru este traversat de o multitudine de impulsuri electrice care transmit, dupa un algoritm complex, diverse informatii sau comenzi. Gandirea, miscarile, emotiile sunt doar cateva dintre rezultatele activitatii nervoase. Ce este sistemul nervos, cum functioneaza si din ce este compusa aceasta masinarie complicata care ne dirijeaza, aflati citind randurile urmatoare.

Sistemul nervos cuprinde un grup unitar de organe, impartite, in functie de rolul pe care-l au, in sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP).

Sistemul nervos central este format din miliarde de neuroni, tesutul de sustinere al acestora (nevroglie) si cuprinde creierul si maduva spinarii. Sistemul nervos periferic se intinde de la maduva spinarii pana in varful degetelor de la picioare. Acesta include o componenta somatica, ce asigura legatura organismului cu mediul, si o componenta vegetativa, responsabila cu reglarea organelor interne.

Prin sistemul nervos somatic sunt colectate informatii din mediul extern, cu ajutorul organelor de simt, cum sunt ochii, de exemplu, care sunt transmise prin fibrele senzitive catre creier. Ulterior, mesajele emise de sistemul nervos central sunt transmise prin fibrele motorii catre muschii scheletici, fiind posibila miscarea.

Componenta vegetativa a sistemului nervos asigura, automat, functiile unor organe, precum inima, plamanii, ficatul, stomacul, vezica urinara, vasele sangvine, fara ca noi sa depunem vreun efort mental voit.

Structura sitemului nervos Pages from PERSPECTIVE NR2_online_1500

Asadar, la prima vedere, sistemul nervos este similar unui computer – o retea de neuroni interconectati, care culeg si introduc in circuite datele, le proceseaza si afiseaza rezultatele obtinute. Insa exista ceva care-l distinge categoric: creierul decodeaza diferit mesajele, dand unicitate fiecarui individ.

SUB MICROSCOP
Cu totii ne raportam la sistemul nervos mai mult prin prisma anumitor disfunctii care ne fac sa constientizam existenta anumitor componente si importanta acestora pentru noi. Pentru a intelege de ce nu ne putem concentra atunci cand suntem obositi sau de ce, odata cu inaintarea in varsta, simturile ni se diminueaza, vom explica in detaliu componentele sistemului nervos.

Neuronii reprezinta unitatea de baza a creierului si sistemului nervos. Neuronul este construit dintr-un corp celular, o prelungire mai mare unica, denumita axon, si din numeroase prelungiri mai mici, denumite dendrite. Neuronii se leaga intre ei formand o retea prin intermediul sinapselor. Un neuron comunica cu alte celule nervoase sau cu alte corpuri celulare prin impulsuri electrice.

Impulsul circula prin corpul neuronal spre butonii terminali ai axonilor, unde exista mici vezicule ce contin substante chimice denumite neurotransmitatori, cu rol de mesageri informationali. Sosirea unui impuls electric determina eliberarea de neurotransmitatori in fanta sinaptica.

Acestia se leaga de receptorii celulei care primeste informatia, patrund in celula receptoare pana la nivelul axonului, iar procesul se reia pana cand impulsul ajunge la destinatie. Printre cei mai cunoscuti neurotransmitatori sunt: acetilcolina, dopamina, serotonina, noradrenalina, adrenalina, glicina, acidul glutamic, acidul gama-aminobutiric (GABA). Pentru a-si pastra buna functionare, neuronii convertesc substantele nutritive din circulatia sangvina (glucoza, oxigen) in energie. Neuronii pot fi lezati sau chiar distrusi prin diverse traumatisme sau substante chimice, insa in ultimele decenii cercetatorii discuta tot mai mult despre capacitatea neuronilor de a se regenera.

Creierul este cel mai mare consumator de energie din corp. In ciuda faptului ca ocupa doar 2% din greutatea noastra, spre creier se indreapta 20% din aportul nostru caloric.

Dosar sistem nervosCreierul sau encefalul este unitatea care da sens lumii in care traim, controlandu-ne actiunile, gandurile si emotiile. Creierul functioneaza ca un sistem centralizat complex, ce coordoneaza organismul in functie de informatiile primite.

Nervii senzitivi culeg informatiile din interiorul si exteriorul corpului, apoi le transmit cu o viteza de peste 100 km/h catre creier. Acesta le proceseaza, le sorteaza si stocheaza, iar la final trimite raspunsurile diverselor parti ale corpului. Creierul cuprinde intre 85 de miliarde si 100 de miliarde de neuroni si este alcatuit dintr-o serie de structuri care colaboreaza eficient pentru a raspunde necesitatilor noastre zilnice. Encefalul cuprinde emisferele cerebrale, diencefalul (talamus, epitalamus, metatalamus, hipotalamus), cerebelul si trunchiul cerebral (bulb, punte, mezencefal).

Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos aproximativ cilindrica, cu lungimea de circa 40 cm, care este situata in interiorul canalului vertebral de la creier pana la vertebrele inferioare. Este compusa din aglomerari de neuroni (formeaza materia cenusie si are forma literei H in sectiune transversala) si fascicule de fibre nervoase care urca si coboara (compun substanta alba, dispusa la suprafata materiei cenusii sub forma de cordoane). Maduva spinarii reprezinta liantul dintre creier si sistemul nervos periferic, functionand ca un sistem de conducere cu doua sensuri. Atat maduva spinarii, cat si creierul dispun de mecanisme de protectie formate dintr-o:

 

  • Componenta osoasa, vertebrele, care alcatuiesc coloana si adapostesc maduva spinarii, si cutia craniana, care apara creierul;
  • Componenta fibroasa, meningele, constituit din trei membrane: dura mater (strat extern), arahnoida (strat intermediar) si pia mater (strat intern ce adera intim la structurile nervoase);
  • Componenta lichida, cu rol de amortizare a socurilor, denumita lichid cefalorahidian, situat in spatiul subarahnoidian, mai exact intre arahnoida si pia mater.

CAND LUCRURILE NU MERG BINE
Ca orice masinarie, creierul si sistemul nervos pot inregistra anumite disfunctii, daca nu suntem atenti la echilibrul si la sanatatea noastra. In primul rand, creierul, maduva spinarii sunt foarte vulnerabile in fata leziunilor de orice fel.

O tumora cerebrala sau un traumatism poate duce la alterarea structurilor creierului, intreruperea aportului sangvin poate cauza accidente vasculare cerebrale, degenerarea neuronilor poate determina boli precum Alzheimer, scleroza laterala amiotrofica sau Parkinson. Crizele epileptice sunt determinate de stimularea anormala a neuronilor cerebrali, iar lista poate continua. Diagnosticul diverselor afectiuni ale sistemului nervos se face printr-o evaluare amanuntita de catre medic, dupa un set de investigatii imagistice.

Daca ati fost cel putin o data la un examen neurologic, cu siguranta ati observat ca medicul v-a ciocanit usor genunchiul sau cotul, s-a uitat cu atentie la pupile sau v-a „gadilat” talpile. Toate aceste teste, greu de inteles pentru noi, alaturi de o discutie amanuntita despre simptome, ajuta specialistul sa identifice problemele pe care le aveti.

IN CE CONSTA EVALUAREA NEUROLOGICA

 

 

  • Discutie cu pacientul – o discutie ampla despre simptome.
  • Evaluarea reflexelor osteotendinoase – sunt evaluate functiile nervoase motorii si senzitive, conexiunile medulare si cele ale nervilor periferici prin ciocanirea usoara a genunchiului sau cotului cu un ciocanel special.
  • Controlul reflexului Babinski – se face prin stimularea usoara a talpii, ceea ce provoaca o anumita miscare a degetului mare de la acel picior. Aceasta poate sugera o problema la nivelul tracturilor nervoase din creier sau maduva spinarii.
  • Evaluarea fortei musculare – slabiciunea unui muschi saua unui grup de muschi poate fi o manifestare a unei boli neurologice. De aceea, medicul testeaza forta anumitor muschi.
  • Evaluarea tonusului muscular – diferentele de tonus alemuschilor picioarelor, rigiditatea, spasticitatea indica probleme ale nervilor care-i controleaza.De acee, medicul va roagasa ridicati bratele, sa faceti anumite miscari cu picioarele.
  • Evaluarea functiei senzoriale – medicul va roaga sa spuneti ce simtiti in momentul in care atingeti un obiect rece, cald sau ascutit. Astfel, este evaluat sistemul nervos periferic si felul in care receptioneaza mesajele pentru a le transmite catre sistemul nervos central. Testarea senzoriala poate cuprinde si evaluarea mirosului, pupilelor, auzului si gustului.
  • Evaluarea mersului, echilibrului, coordonarea miscarilor – pentru a identifica anumite anomalii, medicul va va ruga sa mergeti intr-un anumit fel si sa faceti un set de miscari particulare.
  • Evaluarea statusului mintal – pentru a descoperi anumite tulburari de memorie, rationament sau gandire, medicul va va adresa anumite intrebari.

 

INVESTIGATII IMAGISTICE PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI

Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul va poate directiona si catre un set de investigatii imagistice si de laborator. Investigatiile paraclinice utilizate in neurologie cuprind:

INVESTIGATII NEURO-RADIOLOGICE:

Radiologia, computer tomografia (CT), investigatiile prin rezonanta magnetica (RMN), agiografia cerebrala – investigatiile arata morfologia sistemului nervos si disfunctiile la acest nivel;

INVESTIGATII ELECTRO-FIZIOLOGICE:

Electroencefalograma (EEG) – informatii despre functionarea creierului si electroneuromiografia (ENMG) – informatii despre nervii periferici si muschi;

TESTE DE LABORATOR:

Analizelele uzuale, examinarea lichidului cefalorahidian, biopsie musculara.
AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS
Creierul, coloana vertebrala si nervii sunt cei trei piloni ai sistemului nervos, care sustin functionarea intregului corp. Chiar si cea mai mica problema aparuta la nivelul unei zone a sistemului nervos ne poate afecta mersul, vorbirea, vederea, respiratia, memoria, capacitatea de invatare etc.

La ora actuala se cunosc aproximativ 600 de boli neurologice, care pot fi cauzate de:

  • Mostenirea unei gene defecte (Boala Huntington, distrofia musculara);
  • Anumite disfunctii aparute in procesul de dezvoltare a sistemului nervos (spina bifida);
  • Infectii cu bacterii sau virusuri (sindromul postpoliomelitic, meningita)
  • Deteriorarea progresiva a celulelor nervoase (Alzheimer, Parkinson);
  • Disfunctii ale vaselor sangvine care alimenteaza creierul (atacul vascular cerebral);
  • Activitatea electrica anormala a creierului (epilepsia);
  • Traumatismele si diversele accidente (leziunile cerebrale si medulare);
  • Dezvoltarea anormala a celulelor (tumori cerebrale, medulare etc.).

Chiar daca in neurologie si neuropsihiatrie au fost facute progrese majore, in continuare exista boli a caror cauza nu poate fi identificata, fiind tratate doar simptomatic.

Vestea buna este ca multe dintre afectiunile neurologice pot fi preintampinate printr-un stil de viata echilibrat, controlul stresului si printr-o atitudine prudenta. Medicina dispune de tratamente chirurgicale si medicamentoase care contribuie la imbunatatirea calitatii vietii sau care vindeca afectiunile neurologice.

Desi in multe afectiuni solutiile sunt astazi limitate, fiecare zi aduce ceva nou in acest domeniu, iar lucrurile se schimba rapid.

investigatii imagistice sistemul nervos creier

AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS

Boli cerebro-vasculare

  • Cefaleea
  • Epilepsia
  • AVC (accident vascular cerebral)

Infectii ale sistemului nervos

  • Meningita
  • Encefalita
  • Sindromul Reye
  • Sindromul postpoliomielitic
  • Abcesul epidural

Afectiuni structurale

  • Contuzia cerebrala
  • Leziunile traumatice ale sistemului nervos
  • Hidrocefalia
  • Tumorile cerebrale
  • Paralizia Bell
  • Afectiuni degenerative
  • Boala Alzheimer
  • Boala Parkinson
  • Dementa
  • Scleroza multipla
  • Scleroza laterala amiotrofica
  • Ataxia Friedreich

Afectiuni medulare si ale nervilor periferici

  • Traumatismele medulare
  • Tumorile medulare
  • Spondiloza celulara
  • Neuropatiile periferice
  • Sindromul Guillan-Barre
  • Boala Charcot-Marie-Tooth
  • Siringomielia
  • Nevralgiile
  • Mielomeningocelul
  • Afectiuni neuropsihiatrice
  • ADHD
  • Autismul
  • Tulburarile de somn
  • Depresia
  • Anxietatea
  • Schizofrenia
  • Tulburarile bipolare

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC), BOALA CARE NU IARTA

In Romania, 65.000 de oameni sufera anual un AVC (178 de cazuri, zilnic), o treime dintre aceste persoane ramanand cu diverse grade de dizabilitate. Statisticile sunt ingrijoratoare, boala fiind una dintre principalele cauze de mortalitate atat in tara noastra, cat si la nivel mondial. Accidentul vascular cerebral sau stroke-ul este numele comun al mai multor tulburari care apar in decurs de cateva secunde dupa perturbarea aportului sangvin cerebral. Blocajul sangvin priveaza celulele nervoase de oxigen si de substante nutritive, fapt care poate duce la alterarea functiilor neuronale sau la moartea acestora. In functie de localizare si de tipul de tulburari pe care le determina, AVC poate fi ischemic (determinat de blocarea unui vas sangvin) sau hemoragic (determinat de ruperea unui vas de sange). Principala cauza a accidentului vascular ischemic este ateroscleroza, acumularea depozitelor de colesterol pe peretele intern al arterelor care iriga creierul, in timp ce hipertensiunea arteriala este responsabila, in majoritatea cazurilor, de aparitia accidentului vascular cerebral hemoragic.

In functie de zonele cerebrale afectate, o persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate prezenta paralizii ale diverselor parti ale corpului, probleme de coordonare a membrelor, tulburari de vedere, vorbire sau intelegere, pierderea cunostintei sau durere severa de cap. De interventia medicala rapida depinde succesul recuperarii, functiile cerebrale putand fi restabilite partial, dupa tratamente complexe. Acestea includ o echipa multidisciplinara formata din neurolog, neurochirurg, kinetoterapeut, logoped si psiholog.

Acordati atentie sanatatii si preintampinati boala printr-unregim echilibrat de miscare, alimentatie si somn. Riscul creste in urmatoarele situatii: aveti antecedente in familie, suferiti de hipertensiune arteriala si de boli cardiovasculare, de diabet, fumati (fumatul creste de 2-3 ori riscul de AVC, nicotina contribuind la formarea placii de aterom pe peretii vasculari), sunteti sedentar, activati intr-un mediu stresant.

ACORDATI PRIMUL AJUTOR IN CUNOSTINTA DE CAUZA

Actionati informat, daca vreo persoana de langa voi are o problema neurologica. Gestul vostru ii poate salva viata sau poate preintampina multe complicatii. Inainte de toate, cereti ajutor medical, abia dupa aceea puteti interveni. Noi va oferim, mai sus, cateva sfaturi practice, pe care le puteti aplica daca o persoana are o criza de epilepsie, un traumatism, convulsii febrile sau un accident vascular cerebral.

CE FACETI IN CAZ DE URGENTA

Criza epileptica

  • Culcati incet persoana pe o parte si puneti-i ceva moale sub cap;
  • Desfaceti-i haina in dreptul pieptului;
  • Nu incercati sa-i introduceti degetele in gura sau orice alt obiect, persoana nu-si va inghiti limba;
  • Nu incercati sa opriti miscarile, nu ajuta la nimic.

Traumatism

  • Daca sunteti martor al unui accident si nu exista risc de incendiu sau daca o persoana a cazut de la inaltime, nu incercati sa miscati victima. Prin manevrarea incorecta, i-ati putea produce leziuni importante. Cel mai bine este sa sunati si sa asteptati sosirea ambulantei.

Accident vascular cerebral

  • Supravegheati atent persoana pana la venirea ambulantei:
  • Daca respiratia i se opreste, efectuati manevre de resuscitare cardio–pulmonara;
  • Daca are dificultati de respiratie, sprijiniti-i umerii si capul pe o perna;
  • Daca vomita, intoarceti-i capul intr-o parte, pentru a evita sufocarea.

Convulsii febrile

  • Asezati persoana pe o parte si nu-i introduceti nimic in gura;
  • Administrati-i antitermice; Daca febra este ridicata, pana cand isi face efectul antitermicul si vine ambulanta puteti sa puneti persoana intr-o cada cu apa calaie. Aceasta masura ajuta la scaderea temperaturii corpului.

Referinte:

  1. The Life and Death of a Neuron, National Institute of Neurological Disorders and Stroke, http://www.ninds.nih.gov/disorders/brain_basics/ninds_neuron.htm
  2. University of Washington, https://faculty.washington.edu/chudler/hist.html

Articol publicat in Nr.2 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare