Glandele endocrine si hormonii: tipuri, functii si rol în organism

Sistemul endocrin este format din mai multe organe numite glande. Aceste glande, care se găsesc în tot corpul, produc și secretă hormoni.

Hormonii sunt substanțe chimice care coordonează diferite funcții în organism, transmițând mesaje, prin sânge, către organe, mușchi și alte țesuturi. Așadar, aceste semnale transmise de hormoni îi spun corpului când și de ce să îndeplinească anumite funcții.

Deși există numeroase glande în organism, sunt două tipuri principale sub umbrela cărora se adună toate celelalte:

• glande endocrine - produc și eliberează hormoni;
• glande exocrine - produc alte substanțe care sunt eliberate, prin diferite canale, în exteriorul corpului (saliva, transpirația, lacrimile).

Despre glandele endocrine, hormonii pe care îi produc și modul în care funcționează sistemul endocrin vom vorbi în rândurile următoare:

Cuprins:

Ce este sistemul endocrin și cum funcționează?

Ce sunt glandele endocrine și care este rolul lor în organism?

Ce sunt hormonii și care este rolul lor în organism?

Ce afecțiuni pot influența funcționarea sistemului endocrin?

Ce este sistemul endocrin și cum funcționează?

Sistemul endocrin, cunoscut și sub denumirea de sistem hormonal, se întâlnește la toate mamiferele, păsările, peștii și alte tipuri de organisme vii. Acesta funcționează având la bază trei componente principale:

• glandele endocrine  - prezente în tot corpul;
• hormonii - secretați de glande și eliberați în sistemul sangvin sau în fluidul celulelor din jur;
• receptorii - care se găsesc în diferite organe și țesuturi ce recunosc și răspund mesajelor transmise de hormoni.

Așadar, sistemul endocrin reprezintă o rețea de glande din organism, responsabile cu producerea hormonilor, care, la rândul lor, ajută celulele să comunice între ele. Sistemul endocrin este similar cu sistemul nervos, prin faptul că joacă un rol vital în controlul și reglarea multor funcții ale corpului. Însă, în timp ce sistemul nervos folosește impulsuri nervoase și neurotransmițători pentru comunicare (serotonina, dopamina, endorfinele), sistemul endocrin folosește mesageri chimici, respectiv hormoni. Unii hormoni, precum adrenalina, au și rol de neurotransmițători.

Printre funcțiile controlate de sistemul endocrin se numără:

• metabolismul;
• creșterea și dezvoltarea;
• funcția sexuală și reproducerea;
• ritmul cardiac;
• tensiunea arterială;
• apetitul;
• ciclurile de veghe și somn;
• temperatura corporală.

Cum funcționează sistemul endocrin? Când un hormon este eliberat dintr-o glandă, acesta se deplasează în întregul organism, prin fluxul sangvin, trece pe lângă majoritatea celulelor, pentru ca, în cele din urmă, să își atingă ținta. În acel moment, se atașează de un anumit tip de celulă, numită celulă receptor. Hormonul îi transmite apoi celulei receptor să îndeplinească o funcție. De exemplu, să accelereze dezvoltarea celulelor, să elibereze un alt hormon, să absoarbă zahărul din sânge ori să rețină apa din rinichi.

Uneori, glandele produc prea mulți sau prea puțini hormoni, ceea ce creează un dezechilibru. Dacă sistemul endocrin nu funcționează în parametri normali, pot apărea probleme de dezvoltare în perioada pubertății, precum și dificultăți în a rămâne însărcinată sau în a gestiona stresul.

De asemenea, din cauza unui dezechilibru hormonal, schimbările bruște de greutate (în special îngrășarea) sunt mai frecvente, apar modificări ale ritmului circadian și la nivel comportamental, se poate observa o slăbiciune la nivelul oaselor, precum și o lipsă de energie, din cauza cantității mari de zahăr care rămâne în sânge, în loc să ajungă la celule.

Sunt mai mulți factori care pot crea un dezechilibru hormonal, printre care diverse afecțiuni (hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul ovarelor polichistice, diabet), anumite medicamente, precum și nivelul ridicat de stres.

Ce sunt glandele endocrine și care este rolul lor în organism?

Glandele reprezintă componenta principală a sistemului endocrin, întrucât ele produc și eliberează diferiți hormoni. Glandele endocrine există în tot organismului, inclusiv la nivelul gâtului, al creierului și al organelor de reproducere. Unele dintre acestea sunt de mici dimensiuni, de mărimea unui bob de orez, de exemplu. Altele, în schimb, sunt mai mari, cea mai mare glandă fiind pancreasul.

Principalele glande care produc hormoni sunt:

• hipotalamusul;
• glanda pituitară;
• glanda pineală;
• glanda tiroidă;
• glandele paratiroide;
• timusul;
• glandele suprarenale;
• pancreasul;
• ovarele (gonadele);
• testiculele (gonadele).

Hipotalamusul

Hipotalamusul nu este, propriu-zis, o glandă, ci este o parte a encefalului. Are însă una dintre cele mai importante funcții pentru buna funcționare a organismului: leagă sistemul nervos de sistemul endocrin, prin intermediul glandei pituitare. Hipotalamusul folosește informații de la sistemul nervos pentru a determina când să transmită altor glande să producă hormoni.

Hipotalamusul sintetizează și secretă anumiți neurohormoni sau hormoni de eliberare, care, la rândul lor, stimulează sau inhibă secreția de hormoni din glanda pituitară:

• hormonul de eliberare a gonadotropinei (GnRH);
• hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH).

Printre procesele pe care hipotalamusul le controlează în organism se numără starea de spirit, apetitul, ciclurile de veghe și somn, temperatura corporală și funcția sexuală.

Glanda pituitară

Hipofiza sau glanda pituitară are dimensiunea unui bob de mazăre și îndeplinește o funcție importantă: produce hormoni care controlează mai multe glande endocrine (glanda tiroidă, glandele suprarenale, ovarele și testiculele). Glanda pituitară este situată sub hipotalamus și, prin hormonii pe care îi produce, este responsabilă de multe funcții ale organismului, inclusiv creșterea și reproducerea.

Glanda pineală

Glanda pineală (epifiza) este situată în mijlocul creierului și este responsabilă de ciclurile de veghe și somn. Aceasta eliberează melatonina, un hormon care are funcția de a regla ceasul intern al corpului.

Glanda tiroidă

Glanda tiroidă are formă de fluture și este situată la baza gâtului. Aceasta este responsabilă de buna funcționare a metabolismului, respectiv cum organismul folosește energia.

Glandele paratiroide

Situate la baza gâtului, în spatele tiroidei, cele patru glande paratiroide mențin sub control nivelul de calciu din oase și sânge. Pentru ca inima, rinichii și sistemul nervos să funcționeze corespunzător, organismul are nevoie de cantitatea corectă de calciu, de aceea glanda paratiroidă are un rol important în menținerea unei stări de sănătate bune.

Timusul

Timusul este situat în cavitatea toracică, în partea posterioară a sternului, se dezvoltă în copilărie și este activ până la pubertate. Timusul eliberează hormoni importanți pentru dezvoltarea unui tip de globule albe, numite limfocite T, esențiale pentru sistemul imunitar, întrucât contribuie la distrugerea celulelor infectate sau canceroase.

Glandele suprarenale

Deasupra fiecărui rinichi se găsește câte o glandă suprarenală. Acestea produc hormoni importanți pentru reglarea unor funcții esențiale, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, răspunsul la stres și dezvoltarea sexuală.

Pancreasul

Pancreasul este localizat în abdomen, în spatele stomacului. Această glandă face parte din sistemul endocrin, însă joacă un rol semnificativ și în buna funcționare a sistemului digestiv. Pancreasul produce un hormon numit insulină, care controlează nivelul de zahăr din sânge.

Ovarele

La femei, ovarele eliberează hormoni sexuali numiți estrogen, progesteron și testosteron, care reglează toate etapele sistemului reproducător. Ovarele sunt situate de fiecare parte a uterului.

Testiculele

La bărbați, testiculele produc spermatozoizi și eliberează testosteron, un hormon asociat cu apetitul sexual, cu masa musculară și osoasă, precum și cu distribuția celulelor adipoase.

Unele glande endocrine au și funcții non-endocrine. De exemplu, ovarele și testiculele eliberează hormoni, dar au și funcția de a produce ovule și spermatozoizi.

Ce sunt hormonii și care este rolul lor în organism?

Hormonii reprezintă sistemul de comunicare al organismului. Aceștia preiau mesajele de la o parte a corpului (glanda) și le transmit unei alte părți a corpului (celula țintă), astfel încât să se realizeze un proces relevant pentru buna funcționare a organismului.

Fiecare glandă produce unul sau mai mulți hormoni. Aceștia din urmă sunt importanți pentru ca celulele din corp să funcționeze. Unii hormoni influențează aproape toate celulele din organism, alții, doar un număr mic de celule din organe specifice.

Cu toate că hormonii ajung în toate părțile corpului, doar celulele vizate, care au receptori compatibili, vor răspunde mesajelor transmise. Peste 50 de hormoni au fost identificați la oameni, fiecare având funcții specifice.

Hormonul de creștere

Hormonul de creștere sau somatotropina - produs de glanda pituitară - este esențial în primii ani de viață, deoarece stimulează creșterea oaselor, dar influențează și alte procese ce privesc dezvoltarea organismului. La maturitate, acest hormon influentează masa musculară și distribuția țesutului adipos. Stresul acut accentuează producerea și eliberarea acestui hormon, iar stresul cronic are efect contrar.

Oxitocina

Oxitocina este un hormon produs de glanda pituitară al cărui funcție este de a stimula contracția mușchilor uterini în timpul travaliului și la naștere, precum și producția de lapte la nivelul glandelor mamare. Oxitocina sau „hormonul atașamentului“ favorizează crearea unei legături emoționale între mamă și nou-născut.

Prolactina

Prolactina este un hormon secretat de glanda pituitară, al cărui rol principal este să stimuleze glandele mamare să producă lapte (lactacția). Totodată, prolactina are un impact asupra nivelului hormonilor sexuali.

Vasopresina (hormonul antidiuretic)

Hormonul antidiuretic (ADH), numit si vasopresina, determină rinichii să absoarbă o cantitate mai mare de apa din sânge și să elimine o cantitate cât mai mică și mai concentrată de urină. Așadar vasopresina - hormon secretat de glanda pituitară - influențează retenția de apă în rinichi și controlează tensiunea arterială.

Hormonul adrenocorticotrop

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este un hormon secretat de glanda pituitară, care controlează producția de hormoni sexuali (estrogen - la femei și testosteron - la bărbați), precum și producția de ovule (la femei) și spermatozoizi (la bărbați).

Hormonul de stimulare a tiroidei (TSH)

Acest hormon, produs de glanda pituitară, stimulează producția și secreția de hormoni tiroidieni (T3 și T4).

Melatonina

Produsă în glanda pineală, melatonina este un hormon esențial pentru reglarea ceasului intern al corpului, respectiv ciclurile de veghe și somn, dar și pentru reglarea secreției de hormoni sexuali. Nivelul de melatonină crește odată cu lăsarea întunericului, astfel încât organismul să fie pregătit pentru somn. Dacă acest ciclu natural este întrerupt, calitatea somnului este afectată.

Hormonii tiroidieni

Triiodotironina (T3) și tiroxina (T4) sunt cei doi hormoni tiroidieni principali produși de glanda tiroidă. Aceștia au rol în reglarea metabolismului, fiind esențiali pentru dezvoltarea și diferențierea normală a tuturor celulelor corpului uman. Când glanda tiroidă funcționează optim, produce în proportie de aproximativ 80% tiroxina (T4) și cam 20% triiodotironina (T3) - acest hormon acționând mai rapid și fiind mai activ decat T4.

Hormonul paratiroidian (PTH)

Produs de glandele paratiroide, acest hormon menține echilibrul calciului în organism. Astfel, reglează nivelul de calciu absorbit din alimentație, cantitatea de calciu care trebuie eliminată prin urină și cea care trebuie depozitată în oase și alte părți ale corpului. Totodată, prin stimularea sintezei de vitamina D activă, hormonul paratiroidian favorizează absorbția intestinală de calciu și de fosfor.

Factorii umorali

Sunt hormoni produși de timus, care au rol în apărarea sistemului imunitar și contribuie la dezvoltarea sistemului limfatic.

Aldosteronul

Aldosteronul este un hormon secretat de glandele suprarenale, care acţionează la nivelul tubului distal şi tubului colector ai nefronului, influențând absorbția de sodiu și excreția de potasiu. Aldosteronul joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale.

Cortizolul

Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de glandele suprarenale și joacă un rol important în controlarea unor funcții cheie din organism. Acesta mai este denumit „hormonul stresului“, fiind un sistem de alertă natural, care ajută organismul să facă față pericolelor. Cortizolul acționează ca un antiinflamator, menține în parametri optimi nivelul zahărului din sânge, tensiunea arterială și forța musculară. Secreția de cortizol urmărește un anumit tipar zilnic: dimineața are un nivel crescut (valoarea maximă este în jurul orei 8.00), dupa amiaza nivelul scade, iar cel mai mic nivel este la trei ore după ce adormim.

Epinefrina (adrenalina)

Epinefrina este un hormon produs de glandele suprarenale, care are numeroase funcții pentru organism, printre care creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a presiunii sangvine. Epinefrina pregătește organismul pentru arderea lipidelor și sinteza glucozei. Totodată, adrenalina este un neurotransmițător cu rol excitator, care induce starea de stres în orga­nism, declanșând mecanismele de tip „lupta sau fugi“.

Norepinefrina (noradrenalina)

Norepinefrina este atât un hormon, produs de glandele suprarenale, cât și un neurotransmițător, un mesager chimic care transmite semnale prin terminațiile nervoase ale organismului. Norepinefrina este produsă în partea interioară a glandelor suprarenale, numită și medulla. Una dintre cele mai importante funcții ale acestui hormon este că menține tensiunea arterială, însă influențează și starea de spirit și concentrarea. Împreună cu alți hormoni, norepinefrina ajută organismul să răspundă la stres.

Insulina

Hormon produs de pancreas, insulina ajută organismul să stocheze și să utilizeze glucoza care ajunge în sânge în urma digestiei. Mai exact, de câte ori o parte a organismului are nevoie de glucoză, insulina este cea care asigura transportul pâna la locul respectiv.

Glucagonul

Glucagonul, este un hormon produs de pancreas și are rolul de a stimula celulele să elibereze glucoza în sânge, după ce insulina a favorizat transportul glucozei din sânge la celule. Astfel, glucagonul contribuie la menținerea nivelului glicemiei în parametri normali.

Estrogenul

Estrogenul sau hormonul sexual feminin este eliberat de ovare și are un rol important în dezvoltarea sânilor, dezvoltarea reproductivă, în reglarea menstruației, dar și în formarea oaselor și coagularea sângelui.

Progesteronul

Progesteronul este eliberat de ovare și are un rol important în reglarea ciclului menstrual. Mai mult decât atât, progesteronul pregătește uterul pentru sarcină, după fecundarea ovulului, dar și sânii pentru alăptare.

Testosteronul

Testosteronul este un hormon sexual produs de testicule (la bărbați) și ovare (la femei - se secretă în cantități mici). Este asociat cu apetitul sexual, dar are legătură și cu masa musculară și osoasă, precum și cu distribuția celulelor adipoase. Acest hormon este esențial, la pubertate, pentru o bună dezvoltare a caracteristicilor sexuale masculine și, ulterior, la maturitate, pentru menținerea forței musculare, a solidității structurii osoase și stimularea libidoului.

Ce afecțiuni pot influența funcționarea sistemului endocrin?

Sunt numeroase afecțiuni care pot provoca dereglări ale sistemului endocrin, care duc la apariția unor probleme de sănătate. Printre cele mai comune afecțiuni care influențează funcționarea sistemului endocrin se numără:

• Diabetul. Această afecțiune endocrină influențează modul în care organismul folosește energia din alimentele pe care le consumăm. Diabetul se dezvoltă atunci când pancreasul nu mai produce suficientă insulină sau acest hormon nu mai funcționează optim.

Anumite substanțe chimice pot afecta, de asemenea, sistemul endocrin. Acești perturbatori endocrini se întâlnesc la tot pasul: în pesticide, în materiale plastice, în produse cosmetice, în alimente și în apă. Din cauza lor, pot apărea mai multe probleme la nivelul întregului corp, întrucât hormonii nu mai trimit mesajele către celule și țesuturi în mod corespunzător.

Sistemul endocrin, la fel ca restul organismului, are nevoie de anumite condiții pentru a se menține sănătos. Drept urmare, este important să adoptăm un stil de viață activ, să urmăm o dietă echilibrată și să nu ratăm controalele periodice la medic. Totodată, dacă există în familie un istoric de diabet, tulburări tiroidiene sau sindrom al ovarelor polichistice, este necesar să acordăm o atenție sporită acestor afecțiuni. Gestionarea unor astfel de manifestări ne poate ajuta să evităm un dezechilibru hormonal, care poate crea alte probleme de sănătate.

Sursă foto: Pexels

Resurse:

1. https://www.epa.gov/endocrine-disruption/what-endocrine-system
2. https://www.healthline.com/health/the-endocrine-system#organs
3. https://www.healthdirect.gov.au/endocrine-glands-and-their-hormones
4. https://www.webmd.com/diabetes/endocrine-system-facts
5. https://www.endocrine.org/patient-engagement/endocrine-library/hormones-and-endocrine-function
6. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/hormones-and-the-endocrine-system
7. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/21201-endocrine-system