Seleniu
Seleniul este unul dintre mineralele esentiale pentru buna functionare a organismului. A fost descoperit la inceputul secolului al 19-lea si o lunga perioada s-a crezut ca este toxic pentru organism. Functia de mineral esential a fost descoperita in anii ’50, iar, din perioada anilor ’60, a inceput sa fie studiat ca posibil adjuvant in afectiuni tumorale.
ALIMENTE BOGATE IN SELENIU
Seleniul nu este produs de organismul uman, de aceea aportul trebuie sa fie asigurat din alimentatie. Cele mai importante surse alimentare pentru obtinerea seleniului sunt: nucile de Brazilia, fructele de mare si carnea, in special organele animale. Seleniul se mai gaseste in anumite concentratii in legume precum rosiile, broccoli si ceapa, in cerealele integrale, fulgii de ovaz si germenii de grau. Dar concentratia in aceste surse are foarte mare legatura cu cea naturala de seleniu in apa si solul regiunilor din care provin aceste alimente. De exemplu, anumite regiuni din Rusia si China sunt cunoscute pentru concentratiile foarte mici de seleniu din sol si apa si pentru problemele de sanatate tipice pe care le au locuitorii acestor regiuni (maladia Kashin-Beck).
SELENIUL - ACTIUNE
Seleniul intra in structura selenoproteinelor, proteine esentiale pentru organism. Concentratiile scazute de seleniu sunt asociate cu risc crescut de afectiuni cardiace, hepatice si tumorale. Seleniul activeaza o parte din enzimele cu rol antioxidant, deficienta de seleniu fiind asociata cu degradarea membranei celulare. Acesta intra si in structura prostaglandinelor, cu rol in reglarea procesului inflamator. De asemenea, in cazul barbatilor, un nivel adecvat de seleniu este important pentru spermatogeneza, respectiv, formarea de spermatozoizi.
SELENIUL - DIRECTII
Afectiuni ale tiroidei: in organismul uman, glanda tiroida este organul care foloseste cea mai mai cantitate de seleniu, acesta participand la sinteza hormonilor tiroidieni. Administrarea de seleniu tine sub control hipotiroidia si inflamatia in timpul sarcinii, amelioreaza simptomatologia asociata tiroiditei Hashimoto.
Rol antioxidant si antiimbatranire: procesul de imbatranire a fost asociat cu cresterea cantitatii de radicali liberi din corp si cu reducerea nivelului de antioxidanti produsi de organismul uman. Desi nu ne putem proteja 100% de stresul oxidativ, acesta fiind parte integranta din metabolism, putem intarzia si reduce efectele lui negative administrand substante cu rol antioxidant.
Afectiunea Kashin-Beck: este o boala cardiaca, afecteaza populatiile din zonele cu sol sarac in seleniu. Afectiunea se caracterizeaza prin degradarea articulara, deficit de crestere, cu evolutie spre artrite inca de la varste fragede. In cazul pacientilor cu forme grave ale acestei afectiuni, evolutia poate duce pana la invaliditate.
Alte directii: seleniul mai este administrat pentru intarirea imunitatii, pentru a sustine organismul in lupta cu afectiunile tumorale, pentru a preveni depunerea colesterolului in vasele de sange, impotriva matretii si a altor infectii de origine fungica la nivelul scalpului sau pielii.
PREPARATE FARMACEUTICE CU SELENIU
Seleniul poate fi achizitionat sub forma de capsule, tablete, siropuri, plicuri cu pulbere, ca substanta activa unica sau in combinatie cu alte substante active. Este recomandat sa fie administrata o forma de seleniu chelatat cu aminoacizi, pentru a imbunatati absorbtia acestuia la nivelul organismului.
LIPSA DE SELENIU IN ORGANISM
In general, o alimentatie echilibrata asigura un aport adecvat de seleniu in organism. Deficitul de seleniu este asociat cu simptome precum starea de oboseala accentuata, schimbari de dispozitie, anxietate, depresie, dureri articulare, afectiuni tiroidiene, slabiciune musculara, dezechilibrul sistemului imunitar. Este recomandat un consult medical in cazul in care apar aceste simptome, iar, daca este constatat un deficit, medicul poate indica administrarea de suplimente alimentare cu seleniu pe o anumita perioada.
EXCES DE SELENIU IN ORGANISM
Nu este recomandata administrarea de suplimente alimentare care depasesc doza de 200 de micrograme de seleniu zilnic, fara recomandarea unui medic. Excesul de seleniu in organism, atunci cand aportul zilnic depaseste 600-800 micrograme, provoaca selenoza. Intoxicatia cu seleniu are printre simptome greturile, varsaturile, diareea, pierderea parului, eruptii cutanate, stare de oboseala, tulburari ale sistemului nervos, in timp ce respiratia poate avea miros de usturoi. Tratamentul in acest caz implica diminuarea consumului de seleniu si tratarea punctuala a simptomelor.
SELENIUL - INTERACTIUNI SI REACTII ADVERSE
Desi seleniul are un profil de siguranta ridicat la administrare, cu putine efecte adverse cat timp se respecta dozele recomandate, medicii atentioneaza ca supradozajul de seleniu este periculos pentru starea generala de sanatate. Se recomanda administrarea cu precautie in cazul pacientilor care folosesc substante active cu rol anticoagulant sau in cazul celor care folosesc sedative. Pe de alta parte,asocierea cu seleniul a unor medicamente precum antiacidele, cat si consumul de acizi grasi Omega 3 si zinc pot diminua nivelul de absorbtie al seleniului in organism.
