- Repere din Secom, Perspective nr. 21
- Mituri si adevaruri despre stres
- Rolul medicinei functionale in managementul stresului
Sindromul metabolic, principala cauza a bolilor cardiovasculare
Sindromul metabolic este termenul medical pentru un grup de tulburari ale metabolismului care cresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare si diabet zaharat tip 2. Sindromul metabolic a fost descris prima data in 1988, de catre medicul american Gerald Reaven, care l-a numit „sindromul X” metabolic.
Denumirea actuala i-a fost data de Organizatia Mondiala a Sanatatii in anul 1999.
Sindromul metabolic (SM) este o boala multifactoriala, complexa, care se manifesta prin obezitate abdominala, rezistenta la insulina, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie si este cauza principala a bolilor cardiovasculare (BCV).
Pentru a diagnostica sindromul metabolic au fost stabilite urmatoarele criterii:
1 Circumferinta abdominala ≥ 102 cm la barbati si ≥ 89 cm la femei;
2 Nivelul trigliceridelor in sange ≥ 150 mg/dL;
3 Colesterol HDL („bun”)
< 40 mg/dL la barbati sau
< 50 mg/dL la femei;
4 Hipertensiune arteriala constanta ≥ 130/85 mmHg;
5 Glucoza à jeun (pe nemancate) ≥ 100 mg/dL.
Diagnosticul de sindrom metabolic este pus cand o persoana prezinta cel putin trei dintre aceste cinci afectiuni. Prezenta simultana a oricaror trei situatii dintre cele enumerate mai sus dubleaza riscul de boli cardiovasculare si creste de 4-5 ori riscul de aparitie a diabetului zaharat.
OBEZITATEA ABDOMINALA
Obezitatea abdominala care produce rezistenta la insulina este principalul mediator in acest sindrom. In functie de indicele de masa corporala (IMC), Organizatia Mondiala a Sanatatii clasifica obezitatea (IMC ≥ 30 kg/m2) in: clasa1 (IMC= 30-34,5 kg/m2), clasa 2 (IMC=35-39,9 kg/m2), clasa 3 (IMC ≥ 40 kg/m2).
Obezitatea abdominala sporeste riscul de moarte subita prin cresterea de 5-7 ori a riscului de infarct miocardic si de diabet zaharat.
Potrivit celei mai recente statistici INS, 15% dintre romani sunt obezi si 33% sunt supraponderali, iar in cazul copiilor, situatia este si mai ingrijoratoare – 1 din 4 copii are probleme de greutate si 1 din 10 copii sufera de obezitate, iar numarul acestora e in crestere.
REZISTENTA LA INSULINA
Aceasta se refera la incapacitatea celulelor de a folosi insulina, ceea ce duce la o absorbtie slaba a glucozei in celule si la imposibilitatea de a o utiliza ca sursa de energie. Celulele care necesita cantitati crescute de glucoza si insulina se afla in tesutul adipos, ficat, muschi, creier, celulele imune si celulele intestinale. Glucoza care nu mai poate fi absorbita si utilizata de celule ramane in sange, crescand necesarul de insulina. In timp, pancreasul nu mai poate produce suficienta insulina si se instaleaza diabetul zaharat tip 2. In stadii avansate, pacientii cu diabet zaharat tip 2 au nevoie de injectii cu insulina (ca si pacientii cu diabet zaharat tip 1) pentru a mentine glicemia la un nivel relativ normal.
Cand boala progreseaza, injectia cu insulina nu mai ajuta la controlul glicemiei, fiind necesare alte strategii pentru a creste sensibilitatea la insulina si functia celulelor beta pancreatice. In hiperglicemie, prin legarea glucozei de proteine sunt generati produsi toxici numiti produsi de glicare (AGE). Reactia de glicare este una dintre reactiile de „imbatranire”. Un exemplu de AGE este hemoglobina glicata (Hb A1c).
Efectele patologice ale AGE sunt pierderea proprietatilor substantelor glicate (ex. enzime, proteine, acizi nucleici, celule endoteliale, adipocite, monocite, eritrocite etc.), cresterea stresului oxidativ si a inflamatiilor care duc la aparitia complicatiilor diabetice (retinopatie, neuropatie, insuficienta renala etc.), a bolilor cardiovasculare.
Un studiu realizat in iulie-august 2020 de iSense Solutions la solicitarea Forumului Roman de Diabet arata ca 1 din 10 romani are diabet zaharat, iar 3 din 10 au prediabet. In Romania sunt inregistrati 832.000 de pacienti cu diabet zaharat tip 2. Acest lucru este si mai ingrijorator in contextul pandemiei.
FACTORII DE RISC
La aparitia sindromului metabolic contribuie o serie de factori:
! predispozitia genetica – sindromul este mai frecvent in randul afro-americanilor, hispanicilor, asiaticilor si amerindienilor;
! antecedente familiale de sindrom metabolic sau diabet tip 2; chiar daca o persoana nu este obeza, poate mosteni un risc mai mare de a dezvolta in timp obezitate, daca are rude de gradul I cu diabet;
! varsta: riscul de aparitie a sindromului metabolic creste odata cu varsta;
! aportul caloric excesiv si lipsa activitatii fizice;
! stresul cronic;
! dezechilibrul microbiomului intestinal;
! inflamatia cronica;
! hipercoagularea sanguina cu risc crescut de aparitie a trombozelor;
! utilizarea unor medicamente care determina cresterea greutatii, a tensiunii arteriale, colesterolului si a glicemiei.
COMPLICATIILE SINDROMULUI METABOLIC
Sindromul metabolic produce complicatii cronice, de multe ori grave, reducand calitatea si speranta de viata.
Riscurile majore pot fi:
# Ateroscleroza (rigidizarea arterelor) coronarelor, cu risc de angina pectorala/cardiopatie ischemica si infarct miocardic; rigidizarea carotidelor si a vaselor cerebrale, cu risc de AVC; ateroscleroza arterelor renale, cu cresterea tensiunii arteriale si a riscului de nefropatie ischemica; rigidizarea arterelor membrelor inferioare, cu ingreunarea circulatiei arteriale si aparitia arteriopatiei obliterante;
# Diabetul zaharat si complicatiile acestuia (nefropatie, retinopatie, neuropatie, insuficienta renala);
# Boala hepatica grasa nealcoolica, fibroza hepatica si ciroza;
# Pancreatita acuta;
# Acanthosis nigricans (afectiune care se manifesta prin piele ingrosata si inchisa la culoare), lichen plan (afecteaza pielea, limba, mucoasa bucala si genitala), lupus eritematos sistemic, psoriazis;
# Cancerul de san, pancreas, prostata;
# Dezechilibrele hormonale (sindrom si/sau ovare polichistice, alopecie androgenetica, hipogonadism, disfunctie erectila).
CUM PUTEM PREVENI SINDROMUL METABOLIC
Prevenirea sindromului metabolic este posibila prin reducerea factorilor cauzatori si, cel mai important, printr-un stil de viata sanatos. Daca modificarea obiceiurilor zilnice nu este suficienta, medicul poate recomanda un regim alimentar personalizat si prescrie un tratament care sa includa suplimente naturale si medicamente pentru a controla greutatea, tensiunea arteriala, glicemia si nivelul colesterolului.
Referinte:
1. Metabolic syndrome – nhs.uk; healthline.com
CUM RECUNOASTEM SIMPTOMELE UNUI INFARCT MIOCARDIC
Infarctul miocardic (atac de cord) se produce cand un cheag de sange obstructioneaza o artera de la nivelul inimii – si acest lucru constituie o urgenta medicala. Rapiditatea cu care sunt recunoscute simptomele unui atac de cord si viteza cu care pacientul ajunge la spital sunt vitale.
SIMPTOMELE UNUI INFARCT
! O durere brusca in piept care dureaza mai mult de 10 minute trebuie privita ca un posibil simptom de preinfarct. In special, durerea sau senzatia de „gheara”, de presiune in capul pieptului, mai ales daca iradiaza spre umeri, baza gatului, maxilarul inferior, mandibula, dar si spre brate (de obicei, bratul stang), spate si abdomen. Durerea in zona inimii ar putea indica si ea un infarct, dar nu este tipica acestuia.
! Respiratie greoaie, tuse, transpiratii reci, paloare, palpitatii, senzatie de oboseala inexplicabila, senzatie de ameteala, greata (varsaturi), anxietate.
! Dureri minore, asemanatoare indigestiei (arsuri la stomac, dureri abdominale).
RECOMANDARI PRACTICE
Daca aveti simptomele unui atac de cord, sunati imediat la 112 si solicitati o ambulanta.
Pana la venirea ambulantei, incercati sa ramaneti cat mai linistit si urmati indrumarile operatorului de la 112.
Daca sunteti in preajma cuiva despre care suspec-tati ca sufera un atac de cord, sunati imediat la 112 si linistiti persoana in cauza. Daca aceasta cade/isi pierde cunostinta, sufera un stop cardio-respirator si trebuie sa-i acordati neintarziat primul ajutor, aplicandu-i manevre de resuscitare, pana la sosirea ambulantei.
Referinte:
1. Metabolic syndrome – nhs.uk; healthline.com