influenta-sistemului-imunitar-asupra-sistemului-cardiovascular

Mult timp s-a considerat ca bolile cardiovasculare au ca principala cauza tulburarile metabolismului lipidic – colesterolul LDL (colesterolul „rau”) fiind considerat principalul „vinovat”– si mai putin inflamatiile.

Cercetari efectuate in ultime­le decenii asociaza insa din ce in ce mai mult afectiunile cardiovasculare cu raspun­sul inflamator al sistemului imunitar, care produce in exces citokine proinflama­torii (TNF-α, IL-2, IL-6, IL-17). Pe termen scurt, inflamatia este necesara reducerii lezi­unilor si refacerii tesuturilor afectate. Pe termen lung insa, contribuie la rigidizarea vasculara, care provoaca hipertensiune si accelereaza dezvoltarea aterosclerozei.

Mecanismul proinflamator poate fi declansat de bolile autoimune (psoriazis, artrita reumatoida, lupus erite­matos sistemic, sindromul Sjögren, vasculita, polimiozi­ta, sindromul antifosfolipidic etc.), unele infectii virale (ex.: SARS-CoV-2), dezechilibrul microbian intestinal, varsta inaintata, fumatul, stresul oxidativ.

Intre sistemul cardiovas­cular si sistemul imunitar exista un flux continuu de informatii moleculare. Astfel, dupa un atac de cord, sistemul imunitar innascut actioneaza pentru a limita daunele asupra organismu­lui si a stimula repararea tesuturilor. Activarea raspun­sului imun are loc in celulele imunitare (limfocite) din pericard, care actioneaza ca „senzori” de infectie sau de deteriorare a muschiului inimii (miocardului) si pot sti­mula rapid un raspuns imun. Putem concluziona astfel ca modularea imunitatii poate fi o abordare terapeutica uti­la pentru tratarea diferitelor afectiuni inflamatorii cardio­vasculare.

Impactul infectiei cu SARS-CoV-2 asupra sistemului cardiovascular

Infectia cu virusul SARS-CoV-2 poate avea consecinte grave asupra sanatatii, atat pentru persoanele cu boli cardiovas­culare preexistente, cat si pentru persoanele fara astfel de afectiuni. Chiar daca pandemia este in desfasurare si datele de care dispunem se actualizeaza permanent, medicii atrag atentia asupra catorva aspecte.

Afectarea cardiovasculara este cauzata, in principal, de sin­dromul respirator acut sever si de furtuna de citokine pro­vocate de coronavirusul SARS-CoV-2. Furtuna de citokine este o reactie imuna severa, in care organismul elibereaza rapid un numar mare de citokine pro-inflamatorii, cum ar fi factorul de necroza tumorala-α, IL-1β si IL-6.

Complicatiile cardiovasculare pot fi:

! hipercoagulabilitate (formarea cheagurilor de sange) si ruperea placii de aterom, cu aparitia trombozelor sau emboliilor vasculare, care pot produce infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, tromboembolism pulmonar, tromboza venoasa profunda la nivelul membrelor inferioa­re sau superioare;
! leziuni ale miocardului (muschiul inimii) produse atat de deficitul de oxigen, cat si de distrugerea acestuia prin actiunea directa a virusului;
! aritmii cardiace, tahicardie sau fibrilatie ventriculara, bradicardie.

Medicamentele antivirale administrate pacientilor cu COVID-19 pot agrava manifestarile cardiovasculare preexis­tente. In acest sens, tratamentul antiviral trebuie atent mo­nitorizat, iar tratamentul cardioprotector trebuie adaptat fiecarui pacient care primeste tratament antiviral.

Copiii afectati de acest virus pot prezenta „furtuna” imunologica si sindromul inflamator multisistemic (MIS-C), determinand simptome asemanatoare celor din boala Kawasaki: febra, dureri abdominale, afectiuni gas­tro-intestinale, eruptii cutanate. Boala poate evolua spre insuficienta respiratorie, miocardita, afectare coronariana si insuficienta cardiaca.

referinte:

1. Cardiovascular disease and COVID-19 – sciencedirect.com