Bolile cardiovasculare, un pericol la orice varsta

Interviu cu Alice Munteanu, medic primar cardiolog

Bolile cardiovasculare au un impact major asupra mortalitatii si morbiditatii in societatile industrializate si costuri mari de spitalizare pentru toate sistemele de sanatate. De aceea, medicii si specialistii in domeniul medical pun tot mai mult accentul pe preventie, recomandand o vizita la cardiologsi reducerea factorilor de riscchiar de la varste tinere.

• Din experienta dumneavoastra,ce simptome ar trebui sa determineoamenii sa vina la medicul cardiolog?

In general, pacientii se prezinta la me­dicul cardiolog pentru dureri toracice, oboseala, lipsa de aer, sincopa (pierderea starii de constienta), palpitatii sau neto­lerarea eforturilor fizice. Acestea sunt de obicei simptomele asociate ischemiei mi­ocardice, insuficientei cardiace sau unor tulburari de ritm cardiac. In ultimii ani, pacientii se prezinta si ca urmare a depis­tarii la domiciliu a unor valori crescute ale tensiunii arteriale. Unii pacienti pot fi complet asimptomatici, BCV fiind dece­late in urma unor consultatii de rutina.

• Ce analize sunt recomandate daca vrem sa stim cum stam cu sanatatea inimii?

Recomand, incepand cu varsta de 40 de ani, efectuarea unei electrocardiograme, a unei lipidograme complete si a unui profil glicemic. Daca una dintre aceste analize prezinta modificari, se recoman­da efectuarea unor analize suplimentare, in functie de caz – cum ar fi ecocardio­grafia, testul de efort ECG, monitorizarea Holter sau monitorizarea tensiunii arte­riale pe parcursul a 24 de ore.

• Exista o influenta reciproca intre siste­mul imunitar si bolile cardiovasculare?

Sistemul imun joaca un rol major in mentinerea echilibrului intern, adica a homeostazei. La anumite persoane, sistemul imun poate functiona ero­nat. Functia acestuia poate fi scazuta, cum se intampla in cazul pacientilor imunodeprimati (pacienti cu boli cro­nice in stadiu avansat, pacienti cu boli oncologice etc.) sau exagerata, cum se intampla in cazul pacientilor cu boli au­toimune (poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, tiroidita autoimuna). In cea de-a doua situatie, dereglarile sistemului imun pot induce un status in­flamator. Inflamatia se afla intr-o relatie bidirectionala cu bolile cardiovasculare, in sensul in care inflamatia poate agrava hipertensiunea arteriala, dislipidemia, ischemia miocardica, dar si bolile cardi­ovasculare pot induce un status inflama­tor, care va contribui in timp la progresia BCV. Cel mai recent congres al Societatii Europene de Cardiologie a evidentiat ro­lul inflamatiei in bolile cardiovasculare, in special in evolutia aterosclerozei.BCV sunt adesea asociate cu obezitatea si/ sau diabetul zaharat, care contribuie la dereglarea sistemului imun si induc un status pro-inflamator.

• Ce afectiuni ale inimii au tinerii caurmare a unui stil de viata dezechilibrat si cum se pot agrava acestea odatacu inaintarea in varsta?

Din pacate, observam ca bolile cardi­ovasculare isi fac simtita prezenta la varste din ce in ce mai tinere, probabil din cauza nerespectarii unui stil de viata echilibrat, alimentatiei nesana­toase, stresului, oboselii sau nepre­zentarii la medic la timp. Controlul cardiologic al copiilor ar putea depista numeroase boli congenitale, sau mai tarziu, in adolescenta sau tinerete, hipertensiunea arteriala ori diferite afectiuni valvulare. Afectiunile cele mai frecvente la tineri, cu exceptia ce­lor predispusi genetic la afectiuni car­diace, sunt: hipertensiunea arteriala, uneori infarctul miocardic, bolile val­vulare sau cardiomiopatia hipertrofica obstructiva, aflata printre cauzele de moarte subita la tineri, prin aritmii.

In privinta tratamentului integrativ al bolilor cardiace, importante sunt managementul stresului, terapiile cu antioxidanti naturali, dietele personalizate antiinflamatorii, echilibrarea hormonala si ameliorarea oricaror boli asociate.

• Cum putem modifica factorii de risc, astfel incat sa reducem cat mai mult posi­bilitatea de a dezvolta o boala cardiaca?

Factorii de risc cardiovascular nemo­dificabili sunt varsta si sexul (barbatii sunt mai afectati de BCV), ereditatea, iar factorii modificabili sunt fumatul, colestrolul crescut, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, stresul, dar si regimul alimentar nesanatos.

Pentru a preveni bolile cardiovascula­re, primul pas este schimbarea stilului de viata, prin cresterea consumului de legume si fructe, scaderea consumului de grasimi saturate, grasimi animale (trebuie consumate in cantitati mici si eliminate cele de tip fast-food), scade­rea cantitatii zilnice de sare de la 12g, cat e media in Romania, la maximum 4g, renuntarea la fumat (inclusiv prin implementarea de programe nationale de sustinere a fumatorilor), scaderea consumului de alcool, reducerea alimentatiei procesate, care joaca un rol nefast in aparitia aterosclerozei.

• Ce tratamente, proceduri, medicamen­te inovatoare pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare sunt dispo­nibile in Romania?

In Romania, ca si in alte tari, sunt fo­losite medicamente inovatoare si pro­ceduri chirurgicale mai putin invazive, asa cum este TAVI – adica implantarea de proteza biologica la nivel aortic transapical sau transfemural. Este o procedura foarte scumpa, care se re­alizeaza gratuit si la noi in tara, prin Programul National de Boli Cardiovas­culare.

• Ce inovatii in chirurgia cardiaca au aparut recent?

Chirurgia cardiaca endoscopica este una dintre tehnicile inovatoare aparute in ultimul an. Aceasta este superioara chirurgiei invazive, abordul facandu-se pe la nivelul coastelor si nu prin taierea sternului, cum se facea pana acum. Tra­tarea valvei mitrale se face prin incizie la nivelul coastelor si, cu ajutorul endo­scopului, se vizualizeaza structurile ce trebuie reparate. Procedura s-a realizat si la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.

• Care sunt cele mai severe complicatii pe care le produce virusul SARS-CoV-2 asupra sistemului cardiovascular? Exista protocoale de tratament speciale pentru pacientii cu boli cardiovasculare confirmati cu COVID-19?

SARS-CoV-2 are repercusiuni grave asu­pra inimii si sistemului vascular prin aparitia de complicatii, cum ar fi miocar­dita (inflamatia muschiului inimii), sau trombozele la nivel cerebral – si produ­cerea accidentului vascular cerebral. Alte consecinte pot fi tromboembolismul pulmonar, infarctul miocardic acut, dar si moartea subita cardiaca.

De asemenea, pot fi agravate boli cardia­ce preexistente. Fiecare semn si simptom necesita interventie imediata, indepen­dent de infectia cu SARS-CoV-2. Persoa­nele cele mai susceptibile de a dezvolta o forma mai grava de boala sunt cele de peste 60 ani si cele cu comorbiditati asociate, precum boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, boli respirato­rii sau cu insuficienta renala, cancer. In cazul acestora, se recomanda continu­area tratamentelor prescrise anterior si respectarea indicatiilor medicului spe­cialist, mai ales in patologia hipertensi­unii arteriale si a cardiopatiei ischemice cronice.

• Sunteti adepta medicinei integrative? Aplicati principiile acesteia prin recoman­darea suplimentelor alimentare pentru buna functionare a sistemului cardiovas­cular? Din experienta dumneavoastra di­recta, in ce cazuri si-au dovedit eficienta?

Sunt adepta medicinei integrative, ala­turi de medicina alopata, pentru o buna functionare a aparatului cardiovascular. Cardiologia metabolica este un nou concept, care completeaza medicina stiintifica, in care rolul dietei si al su­plimentelor nutritive este foarte impor­tant. In ceea ce priveste tratamentul integrativ al bolilor cardiace, importante raman managementul stresului, terapiile cu antioxidanti naturali, dietele perso­nalizate antiinflamatorii, echilibrarea hormonala si ameliorarea oricaror boli asociate.