-25% reducere la comenzi de minim 250 lei

Accidentul vascular cerebral nu este un accident

Accidentul vascular cerebral nu este un accident

Termenul mai potrivit pentru a-l descrie este „atac de creier”, similar cu „atac de cord”. Accidentul vascular cerebral este a treia cauza de deces la nivel mondial si o cauza principala a epilepsiei, a dementei senile si a depresiei.

Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cand fluxul de sange catre o zona a creie­rului este blocat dintr-o cau­za hemoragica sau ischemica.

AVC HEMORAGIC SI AVC ISCHEMIC

AVC hemoragic reprezinta aproximativ 13% din toate ac­cidentele vasculare cerebrale, dar este cauza a peste 30% din totalul deceselor provo­cate de acestea.

AVC hemoragic poate fi:

cum recunoastem un avc

# intracerebral: se produce cand un vas de sange din creier se rupe si sangele se varsa in tesutul cerebral din jur, afectand atat celulele cerebrale inundate cu sange, dar, mai ales, celulele apro­vizionate cu sange de vasul rupt, care, fiind lipsite de sange, mor;
# subarahnoid: se produce cand o artera de pe suprafata creierului se rupe si se varsa in spatiul dintre creier si cra­niu; cauza poate fi ruptura de anevrism (zona in care peretii vaselor de sange sunt slabiti).

AVC ischemic reprezinta aproximativ 87% din totalul AVC-urilor. AVC ischemic poate fi:

# trombotic (cand trombul/cheagul de sange se formeaza local in vasul de sange si il blocheaza) sau
# embolic (cand trombul se formeaza in alta zona a siste­mului circulator, de obicei in inima sau in arterele mari, si migreaza prin vasele creieru­lui pana cand blocheaza un vas mic).
# Atacurile ischemice tranzi­torii (AIT) si accidentele vas­culare cerebrale silentioase sunt tipuri mai putin severe de accident vascular cerebral (simptomele se pot ameliora in cateva minute), dar sunt considerate AVC de avertis­ment si pot avea consecinte pe termen lung, de la cresterea riscului de AVC vi­itor la tulburari, in timp, de memorie.

CEL MAI DES INTALNITE SIMPTOME

Simptomele unui AVC vari­aza in functie de individ si de locul in care s-a produs in creier. Apar de obicei brusc si, chiar daca nu sunt foarte severe, se pot agrava in timp.

Simptomele unui AVC pot fi: paralizia sau slabiciunea unei jumatati a corpului, afa­zia (dificultatea de a-si gasi cuvintele sau de a intelege ce se vorbeste), comportament mai impulsiv decat inainte de AVC, interpretarea dificila a expresiilor faciale si difi­cultate in recunoasterea per­soanelor apropiate, probleme de echilibru si coordonare, respiratie si ritm cardiac ac­celerate, durere de cap brus­ca, dizartrie (dificultate in vorbire), oboseala, pierderea controlului emotional, tul­burari de memorie si/sau de logica, scaderea vederii peri­ferice si a perceptiei vizuale, greata sau varsaturi.

FACTORI DE RISC PENTRU ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Hipertensiunea arteriala (HTA) si ateroscleroza sunt cele mai frecvente si impor­tante patologii care pot declansa un AVC. Factorii de risc sunt varsta, sexul, rasa, etnia, genetica, excesul de anticoagulante, nivelul crescut al homocisteinei, al Proteinei C Reactive, fibrino­genului, colesterolului LDL, rezistenta la insulina, apneea de somn. Istoricul familial de AVC este un predictor pu­ternic al riscului de accident vascular cerebral viitor.

METODE DE PREVENIRE

AVC-ul poate fi prevenit prin controlul hipertensiunii ar­teriale, gestionarea stresului, mentinerea unei greutati op­time, limitarea consumului de sare si alcool, reducerea nivelului de colesterol, con­trolul diabetului, renuntarea la consumul de tutun si dro­guri, tratarea apneei obstruc­tive de somn.

DIAGNOSTICUL SI TRATAMENTUL AVC-ULUI

Diagnosticul este stabilit de medicul specialist pe baza analizelor de sange, a angi­ogramei, ecografiei caroti­diene, a CT-ului, RMN-ului, ecocardiogramei si electro­cardiogramei (EKG).

Tratamentul trebuie admi­nistrat in maximum 4-5 ore si urmareste restabilirea rapida a fluxului de sange si controlul hemoragiei. Trata­mentul are eficienta maxima daca AVC-ul este diagnosticat in aproximativ 3 ore de la aparitia simptomelor.

Perspectiva pe termen lung dupa un AVC depinde de ti­pul acestuia (AVC-ul ischemic are o perspectiva mai buna decat AVC-ul hemoragic), gra­dul de extindere, rapiditatea cu care a fost administrat tra­tamentul, starea generala de sanatate a pacientului.

Complicatiile frecvente dupa un AVC includ dificultati de vorbire, inghitire, miscare sau gandire, care se pot imbunatati in saptamani, luni si chiar ani.

referinte:

1. stroke.org
2. healthline.com

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare