20% reducere la achizitii de minimum 200 de lei

Toxiinfectia alimentara - cauze, simptome, preventie si tratament

Toxiinfectia alimentara: cauze, simptome, preventie si tratament

Toxiinfectia alimentara, cunoscuta si sub denumirea de intoxicatie alimentara, reprezinta o problema medicala, rareori grava, cauzata de consumul de alimente contaminate, stricate sau toxice. Diferite organisme infectioase, printre care bacteriile, virusurile si parazitii, precum si toxinele acestora sunt principalii factori pentru toxiinfectia alimentara.

Organismele infectioase sau toxinele lor pot contamina alimentele in orice punct de procesare sau productie. Contaminarea poate aparea si la domiciliu, daca alimentele sunt depozitate sau gatite incorect.

Simptomele toxiinfectiei alimentare, care pot aparea dupa cateva ore de la consumul de alimente contaminate, includ crampe abdominale, greata, varsaturi si diaree. Cel mai adesea, toxiinfectiile alimentare sunt usoare si se rezolva fara tratament. Insa, in cazuri grave, este nevoie de interventie medicala de specialitate. De obicei, deshidratarea este cea mai frecventa complicatie a toxiinfectiei alimentare.

Cuprins:
Ce este toxiinfectia alimentara?
Cauzele toxiinfectiei alimentare
Toxiinfectia alimentara: simptome
Cum este diagnosticata toxiinfectia alimentara?
Toxiinfectia alimentara: tratament
Cum poate fi prevenita toxiinfectia alimentara?
Toxiinfectia alimentara: complicatii

Diagnostic toxiinfectie alimentara

Ce este toxiinfectia alimentara?

Toxiinfectia alimentara reprezinta o infectie sau o iritatie a tractului digestiv. Virusurile, bacteriile, parazitii si toxinele acestora provoaca majoritatea toxiinfectiilor alimentare. O persoana nu poate gusta, mirosi sau vedea acesti microbi decat cu ajutorul unui microscop. Cu toate ca sunt microorganisme, acesti invadatori pot afecta puternic organismul.

Unele dintre aceste toxine se gasesc, in mod natural, in alimente, in timp ce altele se acumuleaza din mediu. Substantele chimice nocive pot provoca, de asemenea, toxiinfectii alimentare.

Intoxicatia alimentara este, cel mai adesea, acuta, ceea ce inseamna ca se intampla brusc si dureaza putin. In majoritatea cazurilor de toxiinfectie alimentara, simptomele sunt prezente mai putin de o saptamana si trec de la sine, fara tratament. In unele situatii, durata unei toxiinfectii alimentare poate fi mai mare si poate duce la complicatii grave, precum insuficienta renala. Foarte rar, toxiinfectia alimentara poate provoca decesul pacientului.

Desi oricine poate suferi de toxiinfectie alimentara, unii oameni sunt mai predispusi sa dezvolte aceasta problema medicala, deoarece capacitatea organismului lor de a lupta impotriva germenilor si a bolilor nu este la fel de mare, iar motivele pentru care se intampla acest lucru sunt diverse. Printre categoriile de risc se numara:

  • sugarii si copiii - deoarece au sistemul imunitar inca in curs de dezvoltare, capacitatea corpului lor de a lupta impotriva germenilor si a diferitelor afectiuni nu este la fel de puternica, asa cum se intampla in cazul persoanelor adulte;
  • femeile insarcinate - sunt mai susceptibile sa contracteze virusuri si bacterii;
  • varstnicii - pe masura ce organismul imbatraneste, sistemele si organele nu mai recunosc si nu mai lupta impotriva factorilor daunatori la fel de bine ca in trecut;
  • persoanele cu un sistem imunitar slabit - din cauza diabetului, bolilor hepatice sau renale, alcoolismului, infectiei cu HIV, chimioterapiei sau radioterapiei, sistemul imunitar al pacientilor nu poate lupta impotriva germenilor la fel de eficient ca cel al persoanelor clinic sanatoase.

De asemenea, persoanele din aceste grupuri sunt mai susceptibile sa aiba simptome severe sau complicatii in urma toxiinfectiei alimentare.

Cauzele toxiinfectiei alimentare

De multe ore, pacientii cu toxiinfectie alimentara nu au simptome sau, daca au diferite manifestari, nu stiu ce factori au dus la aceasta problema medicala.

Intoxicatia alimentara este cauzata de consumul unor alimente sau bauturi, care au fost contaminate. Acest lucru se poate intampla daca:

  • mancarea nu este gatita corespunzator;
  • alimentele nu sunt depozitate corect;
  • alimentele sunt manipulate de o persoana bolnava sau cu o igiena a mainilor defectuoasa;
  • alimentele sunt consumate dupa data de expirare.

Alimentele de origine animala sunt susceptibile de a fi contaminate, in special carnea provenita de la animale si de la pasari, daca este cruda sau gatita insuficient, ouale crude sau usor fierte, precum si laptele nepasteurizat.

De asemenea, fructele si legumele pot fi contaminate cu usurinta.

Desi anumite alimente sunt mai des asociate cu toxiinfectia alimentara, este important de retinut ca orice aliment se poate contamina pe camp, in timpul procesarii sau in alte etape din lantul de productie.

Unele alimente sunt mai des asociate cu toxiinfectia alimentara decat altele, deoarece acestea pot transporta microorganisme daunatoare.

Majoritatea toxiinfectiilor alimentare sunt cauzate de unul dintre cele trei tipuri de microorganisme:

  • bacterii;
  • paraziti;
  • virusuri.

Acesti agenti patogeni pot fi gasiti pe aproape toate alimentele pe care le consuma oamenii. Cu toate acestea, caldura de la gatit ucide, de regula, agentii patogeni de pe alimente inainte de a ajunge in farfurii. Alimentele consumate crude sunt surse comune de toxiinfectie alimentara, deoarece nu trec prin procesul de gatire.

Sunt peste 250 de bacterii, virusuri si paraziti care pot provoca toxiinfectii alimentare.
Toxiinfectie alimentara - e-coli

Bacteriile

Bacteriile reprezinta cea mai frecventa cauza a intoxicatiilor alimentare. Printre cele mai comune bacterii se numara:

  • E. coli - reprezinta un tip de bacterii care se gasesc in intestinele animalelor. Carnea de vita tocata, gatita insuficient, laptele nepasteurizat, varza sau orice aliment ori lichid care a intrat in contact cu fecalele animalelor sau provine din ape poluate pot fi contaminate cu aceasta bacterie. Simptomele (greata, varsaturi, diaree) apar, de obicei, dupa 3-4 zile de la consumul alimentelor ori bauturilor contaminate si pot dura aproximativ o saptamana.
  • Listeria - acest tip de bacterii se gasesc, mai ales, in produsele lactate nepasteurizate, in fructele de mare afumate si in carnea procesata. De asemenea, in cazuri rare, bacteriile pot contamina fructele si legumele. Infectia cu Listeria poate provoca diaree si febra. Simptomele apar in decurs de trei saptamani si pot dura pana la 70 de zile.
  • Salmonella - exista peste 2.000 de forme ale acestei bacterii, asociata cu produse de origine animala (carnea de pui, ouale, laptele), dar si cu anumite fructe si legume (pepenele, varza de Bruxelles). Simptomele apar in decurs de 1-3 zile dupa consumul alimentelor contaminate si pot dura pana la o saptamana.
  • Campylobacter - acest tip de bacterii contamineaza, cel mai frecvent, carnea animalelor si a pasarilor, precum si laptele nepasteurizat. Totodata, Campylobacter poate contamina apa. Poate dura intre 2 si 5 zile ca o persoana sa dezvolte simptome vizibile dupa consumul alimentelor si lichidelor contaminate si pana la 10 zile ca manifestarile sa dispara.
  • Clostridium botulinum - este o bacterie care produce toxine periculoase, respectiv toxinele botulinice. Cunoscute drept substante letale, toxinele botulinice blocheaza functiile nervoase si pot provoca paralizii respiratorii si musculare. Printre simptomele asociate contaminarii cu aceasta bacterie se numara si durerile corporale, greata, varsaturile, slabiciunea si incapacitatea de a inghiti. Clostridium botulinum poate provoca decesul pacientului, daca acesta nu are parte de ingrijire medicala imediata. Simptomele apar dupa 18 si 36 de ore de la consumul alimentelor. Legumele conservate care au un continut scazut de acid (cum ar fi fasolea verde si ciupercile), tonul conservat, pestele fermentat, carnatii si sunca se numara printre produsele care pot fi contaminate cu Clostridium botulinum.
  • Staphylococcus aureus - acest tip de bacterii, care se gasesc in carne, salate preparate si gustari gatite cu produse lactate contaminate, se raspandesc prin stranut, tuse sau atingeri. Asta inseamna ca persoanele care gatesc sau transporta alimente pot raspandi infectia. Simptomele pot aparea dupa 30 de minute si 8 ore de la infectare.
  • Shigella - acest tip de bacterie ajunge, cu precadere, pe suprafata fructelor si legumelor. De regula, contaminarea are loc pentru ca nu se respecta siguranta alimentara. De pilda, persoane infectate, care transporta alimente, transmit bacteriile ca urmare a unor practici de igiena necorespunzatoare. Simptomele contaminarii, care apar dupa o zi sau doua, includ crampe abdominale si scaune cu sange.

Parazitii

Intoxicatia alimentara cauzata de paraziti nu este la fel de frecventa ca toxiinfectia alimentara cauzata de bacterii. Printre cele mai comune tipuri de paraziti responsabili cu toxiinfectia alimentara se numara:

  • Toxoplasma gondii;
  • Giardia lamblia;
  • Taenia saginata (transmisa prin ingestia carnii de vita);
  • Taenia solium (transmisa prin ingestia carnii de porc);
  • Diphyllobothrium latum (transmisa prin ingestia carnii de peste);
  • Cryptosporidium;
  • Ascaris lumbricoides (vierme cilindric parazit);
  • Opisthorchiidae;
  • Paragonimus;
  • Trichinella.

Parazitii pot trai in tractul digestiv si pot ramane nedetectati ani de zile. Persoanele cu sistem imunitar slabit si gravidele sunt expuse riscului de a suferi reactii adverse mai grave daca anumiti paraziti se instaleaza in intestine.

Virusurile

Toxiinfectia alimentara poate fi cauzata si de un virusuri, precum:

  • Norovirus;
  • Rotavirus;
  • Astrovirus;
  • Sapovirus;
  • Virusul hepatitei A.

Indigestie alimentara

Toxiinfectia alimentara: simptome

Simptomele intoxicatiei alimentare difera in functie de sursa de contaminare. Cele mai multe tipuri de toxiinfectii alimentare provoaca unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:

  • greata;
  • varsaturi;
  • diaree apoasa sau sangeroasa;
  • dureri abdominale si crampe;
  • febra;
  • dureri de cap.

Manifestarile pot aparea la cateva ore dupa consumarea alimentelor contaminate sau cateva zile sau chiar saptamani mai tarziu. De asemenea, simptomele variaza de la usoare la severe si pot dura de la cateva ore la cateva zile.

Toxiinfectia alimentara poate cauza probleme grave de sanatate, daca apar complicatii, precum deshidratarea.

Printre simptomele care anunta o forma severa a toxiinfectiei alimentare se numara:

  • schimbarea starii mintale (iritabilitate, lipsa de energie, confuzie);
  • febra;
  • varsaturi;
  • sase sau mai multe scaune moi intr-o singura zi;
  • diaree care continua mai mult de 3 zile;
  • durere severa la nivelul abdomenului sau rectului;
  • scaune cu sange sau puroi;
  • sete extrema si gura uscata;
  • urinari mai rare ca de obicei;
  • ameteli;
  • paralizie musculara.

Toxiinfectie alimentara

Cum este diagnosticata toxiinfectia alimentara?

Majoritatea persoanelor care sufera de toxiinfectie alimentara se recupereaza rapid si nu au nevoie de niciun tratament specific. Insa, exista situatii in care pacientii ar trebui sa ceara ajutorul unui specialist, pentru a primi un diagnostic corect:

  • daca simptomele sunt severe si nu se amelioreaza dupa cateva zile de la primele manifestari;
  • daca sunt semne de deshidratare severa (confuzie, batai rapide ale inimi, probleme la urinare);
  • daca persoana afectata este insarcinata;
  • daca persoana afectata are peste 60 de ani;
  • daca persoana afectata are un sistem imunitar slabit;
  • daca persoana afectata sufera de o boala cronica.

De regula, medicii pun diagnosticul de intoxicatie alimentara pe baza simptomelor. Daca manifestarile sunt usoare si dureaza de putin timp, pacientul nu va fi nevoit sa faca teste specifice.

Printre modalitatile prin care medicul poate stabili diagnosticul de toxiinfectie alimentara se numara:

  • istoricul medical;
  • examenul fizic;
  • testul de scaun;
  • analizele de sange.

Tratament toxiinfectie alimentara

Toxiinfectia alimentara: tratament

Tratamentul pentru toxiinfectia alimentara depinde de sursa problemei medicale (daca este cunoscuta) si de severitatea simptomelor. Pentru majoritatea pacientilor, toxiinfectia alimentara trece fara tratament in cateva zile.

In cazuri grave, medicul poate prescrie antibiotice, pentru a trata toxiinfectia alimentara cauzata de bacterii. In schimb, antibioticele nu vor ajuta la tratarea intoxicatiilor alimentare cauzate de virusuri, de aceea este necesar un diagnostic corect si un tratament prescris de un medic specialist.

In unele cazuri, medicul poate prescrie probiotice.

Alimentatia potrivita in cazul toxiinfectiei alimentare

In primul rand, pentru tratarea toxiinfectiilor alimentare, este necesara inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti, pentru a preveni deshidratarea. Drept urmare, consumul lichidelor este recomandat.

Apa, solutiile de rehidratare orala si supele trebuie consumate cu regularitate. De asemenea, consumul de biscuiti sarati poate ajuta la inlocuirea electrolitilor.

Cateva dintre alte alimente recomandate in cazul toxiinfectiei alimentare sunt urmatoarele:

  • paine prajita;
  • gelatina;
  • banane;
  • orez;
  • ovaz;
  • cartofi dulci;
  • legume fierte.

Pe de alta parte, printre produsele mai greu de digerat, care ar trebui evitate in cazul toxiinfectiei alimentare, se numara:

  • produsele lactate, in special laptele si branzeturile;
  • alimentele bogate in grasimi (pizza, fast food);
  • mancarea prajita;
  • alimentele foarte condimentate;
  • alimentele bogate in zahar.

De asemenea, cafeina, alcoolul si nicotina ar trebui evitate de persoanele care sufera de toxiinfectie alimentara.

Cum poate fi prevenita toxiinfectia alimentara?

Unele toxiinfectii alimentare pot fi prevenite prin manipularea, depozitarea, curatarea si gatirea alimentelor in mod corespunzator.

Unele alimente provoaca mai des intoxicatii alimentare, din cauza modului in care sunt produse si preparate. Agentii infectiosi, care, de regula, sunt distrusi in timpul gatitului, pot fi prezenti in anumite alimente, cum ar fi:

  • carnea de animale;
  • carnea de pasari;
  • oua;
  • crustacee.

Fiecare dintre noi poate urma cativa pasi simpli pentru a evita intoxicatia alimentara:

  • Spalarea mainilor inainte de a gati sau de a consuma alimente;
  • Sigilarea si depozitarea corespunzatoare a produselor alimentare;
  • Gatirea corespunzatoare a alimentelor cunoscute ca provoaca frecvent toxiinfectii alimentare;
  • Spalarea fructelor si legumelor inainte de consum;
  • Pastrarea produselor din carne, a fructelor de mare si a oualor separat de alte alimente;
  • Congelarea imediata a alimentelor care se pot strica rapid;
  • Gatirea alimentelor la temperaturi ridicate pentru a distruge agentii daunatori;
  • Spalarea ustensilelor de gatit si a suprafetelor cu care alimentele intra in contact, dupa fiecare utilizare;
  • Evitarea consumului de alimente care au depasit termenul de valabilitate;
  • Evitarea consumului de alimente care nu au fost depozitate in conditii propice;
  • Evitarea achizitionarii alimentelor in ambalaje deteriorate;
  • Evitarea consumului de apa din fantani sau din surse improprii.

Simptome toxiinfectie alimentara

Toxiinfectia alimentara: complicatii

In unele cazuri, toxiinfectia alimentara poate cauza deshidratare, sindrom hemolitic uremic sau alte complicatii. Insa, problemele grave sunt, in cazuri rare, o consecinta a toxiinfectiei alimentare, dat fiind faptul ca aceasta problema medicala dureaza doar o perioada scurta de timp, iar cei mai multi oameni se recupereaza fara tratament de specialitate.

Deshidratarea

Deshidratarea este cea mai frecventa complicatie a toxiinfectiilor alimentare. Din cauza varsaturilor si a diareei (simptome specifice ale acestei probleme medicale), organismul pierde lichide si electroliti. Deshidratarea apare daca acestea nu sunt inlocuite, drept urmare organismul nu mai functioneaza corect in lipsa lichidelor si electrolitilor. Astfel, apar simptome precum gura uscata, lipsa de energie, ameteala si probleme la urinare.

Sugarii, copiii, adultii in varsta si persoanele cu sistemul imunitar suprimat sau cu boli cronice pot suferi de deshidratare severa, atunci cand pierd mai multe lichide decat pot inlocui. In acest caz, este posibil sa fie nevoie de spitalizare. In situatii extreme, deshidratarea poate fi fatala.

Sindromul hemolitic uremic

Sindromul hemolitic uremic este o afectiune a rinichilor, care apare cand celulele rosii din sange sunt distruse si blocheaza sistemul de filtrare a rinichilor. Cea mai frecventa cauza a sindromului hemolitic uremic este infectia cu o tulpina a bacteriei Escherichia coli (E. coli), dar si alte bacterii si virusuri pot fi cauza dezvoltarii acestei afectiuni. Sindromul hemolitic uremic este mai frecvent in randul copiilor mai mici de 5 ani.

Probleme in timpul sarcinii

Complicatiile unei intoxicatii alimentare cu Listeria pot fi grave in timpul sarcinii. La inceputul sarcinii, o infectie cu Listeria poate provoca avort spontan. Mai tarziu, in timpul sarcinii, o infectie cu Listeria poate cauza nastere prematura, decesul fatului in pantece sau al bebelusului dupa nastere. Sugarii care supravietuiesc unei infectii cu Listeria pot suferi leziuni neurologice pe termen lung si pot avea probleme de dezvoltare.

Desi se intampla destul de rar ca toxiinfectia alimentara sa puna viata in pericol, este important ca fiecare persoana care sufera de aceasta problema medicala sa urmareasca cu atentie simptomele si sa ceara ajutor de specialitate daca este cazul. Pentru a preveni intoxicatiile alimentare, practicarea unei bune igiene personale si alimentare este necesara.

Sursa foto: Freepik

Resurse:

  1. https://www.cdc.gov/foodsafety/people-at-risk-food-poisoning.html
  2. https://www.cdc.gov/foodsafety/foods-linked-illness.html
  3. https://www.healthline.com/health/food-poisoning#causes
  4. https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning-diagnosis#091e9c5e816fe103-2-4
  5. https://www.everydayhealth.com/digestive-health/the-most-common-causes-of-food-poisoning.aspx
  6. https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/
  7. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning/symptoms-causes
  8. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/diagnosis-treatment/drc-20356236
  9. https://www.healthline.com/health/food-poisoning#treatments
  10. https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/infections-and-poisoning/food-poisoning#preventing-food-poisoning
  11. https://kidshealth.org/en/parents/food-poisoning.html
  12. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning/definition-facts
  13. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

 

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare