- Natura si stiinta pentru sanatatea ficatului
- Hepatita A, boala mainilor murdare
- Ficatul nu doare cand sufera
Patologia hepatica, o abordare integrativa
Complexitatea reactiilor de care este responsabil ficatul impune ca alegerea abordarii complementare in disfunctiile hepatice sa fie realizata respectandu-se anumite criterii si tinandu-se cont de factori precum: statusul general al pacientului, tratamentele alopate urmate, obiectivele urmarite sau stadiul bolii. Fie ca ne propunem sa reducem gradul de inflamatie hepatica, sa sustinem functiile de detoxifiere, fie sa imbunatatim calitatea vietii, instrumentele trebuie sa fie alese cu responsabilitate si asociate corect cu tratamentul alopat.
Ficatul este organul responsabil de peste 500 de procese in organism. Aceasta multitudine de functii face ca prezenta unor leziuni sau afectiuni hepatice sa afecteze starea generala de sanatate si calitatea vietii prin modificari la nivelul metabolismului lipidelor (ex.: cresterea nivelului de cholesterol si trigliceride etc.), al sistemului digestiv (ex.: litiaza biliara, digestie dificila, tulburari de tranzit intestinal), al sistemului nervos (ex.: tulburari emotionale, encefalopatie hepatica), al sistemului imunitar (ex.: intolerante si sensibilitati alimentare, afectiuni autoimune), al sistemului endocrin (ex.: modificarea nivelului glicemiei), al sistemului hormonal (ex.: tulburari ale ciclului menstrual, accentuarea simptomelor menopauzei), al pielii (ex.: pete maronii pe piele, cearcane, eruptii si mancarimi ale pielii, acnee).
Detoxifierea
Este un proces foarte complex, prin care organismul elimina sau neutralizeaza substantele toxice, pesticidele, unele medicamente, fumul de tigara, metalele grele, radiatiile, hormonii, neurotransmitatorii sau radicalii liberi. Metabolizarea si eliminarea toxinelor din organism se fac prin ficat, intestine, piele, plamani si rinichi. Insa ficatul este principalul organ de detoxifiere a organismului.
Detoxifierea hepatica se realizeaza prin trei procese principale:
- filtrarea sangelui pentru eliminarea toxinelor;
- neutralizarea, metabolizarea si transportul substantelor toxice;
- sinteza si secretia bilei pentru eliminarea toxinelor solubile din grasimi si a colesterolului.
Prin procesul de filtrare a sangelui, ficatul elimina bacteriile, fungii, virusurile, parazitii si substantele toxice. In fiecare minut, prin ficat sunt filtrati aproximativ doi litre de sange. Un ficat sanatos poate elimina 99% din microorganism si toxine in „filtrarea de prima trecere”. Afectarea structurii hepatice (ex., in ciroza) reduce fluxul sangvin hepatic, creste absorbtia substantelor toxice la nivel intestinal si duce la depunerea lor in tesuturi.
Neutralizarea, metabolizarea si transportul substantelor toxice se realizeaza prin reactii chimice de fazele 1, 2 si 3.
1. In faza 1, toxinele sunt metabolizate in substante cu toxicitate mai redusa pentru organism sau in substante foarte reactive, care pot fi daunatoare, chiar cancerigene. Intre 50 si 100 de enzime aflate in citocromul P‑450 sunt implicate in faza 1, fiecare actionand asupra anumitor tipuri de substante toxice. Reactiile fazei 1 produc radicali liberi, care pot distruge celulele hepatice. Pentru sustinerea fazei 1 de detoxifiere hepatica sunt recomandati nutrienti precum vitamina C, probiotice, fibre, glutation, vitamine B, crucifere, limonenul, silimarina. Sucul de grapefruit, dieta bogata in carnuri prajite, varsta inaintata, disbacterioza intestinala reduc procesele chimice care au loc in faza 1, ceea ce face ca toxinele sa ramana mai mult timp active. Acestea sunt metabolizate in compusi mai activi, adesea mai toxici decat cei initiali si circula in organism provocand boli.
2. In faza a 2-a, toxinele rezultate din faza 1 sunt transformate in substante hidrosolubile care sunt eliminate din organism prin transpiratie, bila sau urina. In aceasta faza, pot interveni pentru sustinerea proceselor de detoxifiere nutrienti precum: glutationul, cisteina, glutamina, metionina, taurina, glicina, NAC, sulful, calciul d-glucarat, arginina, ornitina, colina, inozitolul, seleniul, resveratrolul, acidul alfa lipoic, curcuminul, limonenul, silimarina, cruciferele, usturoiul sau algele. Anumite medicamente sau expunerea la cantitati mari de toxine pentru o perioada mare reduc faza a 2-a, provocand boli inclusiv de natura oncologica.
3. in faza a 3-a, toxinele sunt transportate din interiorul in exteriorul celulelor, pentru a fi eliminate intestinal sau renal.
Faza a 3-a de detoxifiere hepatica este sustinuta de polifenoli, crucifere si redusa de curcumin, resveratrol, silimarina. Intensitatea acestor reactii variaza de la persoana la persoana, in functie de gradul de expunere la toxine, de genetica, de gradul de afectare a ficatului, de alimentatia fiecaruia. Pentru o detoxifiere hepatica eficienta este necesara mentinerea echilibrului intre faze. Atat alimentele, cat si suplimentele naturale pot activa sau reduce fazele detoxifierii hepatice. Stimularea sau reducerea acestor reactii prin dieta sau administrarea produselor naturale trebuie atent adaptata starii de sanatate si tratamentului alopat urmat de bolnav. De exemplu, faza 1 foarte activa si faza a 2-a lenta produc „detoxifierea patologica”, manifestata prin sensibilitate crescuta la vopsele, parfumuri, reactii negative la diverse medicamente, risc crescut de boli oncologice.
Sinteza si secretia biliara
Ficatul produce zilnic aproximativ un litru de bila, care transporta substantele toxice in intestine pentru a fi eliminate. De aceea, eficienta detoxifierii hepatice depinde si de starea de functionare a sistemului digestiv. Cand eliminarea bilei este redusa, toxinele raman in ficat si produc leziuni hepatice. Pentru stimularea secretiei si a fluxului biliar, se recomanda administrarea produselor care contin acizi cafeilchinici din Frunze de anghinare si topinambur.
Detoxifierea hepatica si nivelul energetic
Procesele de detoxifiere necesita o cantitate mare de energie celulara la nivel hepatic. Productia scazuta de energie celulara poate provoca reducerea proceselor de detoxifiere si acumularea produselor toxice. Cresterea nivelului energiei celulare (ATP) se poate realiza prin administrarea unor suplimente alimentare eficiente, cum ar fi NADH, Q‑absorb, PQQ.
Subliniem faptul ca, in ciuda a ceea ce se afirma frecvent, tratamentele naturale pentru detoxifiere nu trebuie sa produca manifestari neplacute, cum ar fi dureri de cap, oboseala, diaree, iritabilitate. Aceste simptome indica un dezechilibru intre faze, deci un program de detoxifiere ineficient.
Afectiunile hepato-biliare
Se cunosc peste 100 de boli hepatice, printre cele mai frecvente fiind: hepatitele infectioase, tulburarile autoimune (hepatita autoimuna, colangita biliara primitiva/ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta primitiva), acumularea de cupru (boala Wilson), acumularea de fier (hemocromatoza), deficitul de alfa-1 antitripsina, deficitul de metabolizare a glicogenului hepatic, steatoza hepatica.
Steatoza hepatica (ficatul gras) este o afectiune frecventa. Este definita ca depunerea de grasime in celulele hepatice si este considerata a doua cauza a cirozei, dupa hepatitele virale B si C. Vorbim de steatoza hepatica cand mai mult de 5–10% din greutatea totala a ficatului o constituie grasimile.
Tratata, steatoza hepatica poate fi reversibila intr-o perioada de la trei luni pana la doi ani, in functie de gravitatea bolii. Netratata corespunzator, boala poate evolua la inflamatie, fibroza, ciroza, insuficienta hepatica si cancer hepatic.
Steatoza hepatica poate fi alcoolica, cauzata de consumul excesiv de alcool (60 g/zi la barbati si 30 g/zi la femei, pe o durata mai mare de cinci ani), sau non‑alcoolica. Factorii principali implicati in aparitia steatozei non‑alcoolice si in evolutia ambelor forme ale bolii sunt: tulburarile metabolice si/sau consumul in exces al lipidelor (grasimi) si al carbohidratilor (zaharuri), avand ca rezultat acumularea acestora sub forma de grasimi in corp, inclusiv in celulele hepatice; diabetul zaharat de tip 2; excesul in greutate si obezitatea; pierderea rapida in greutate; unele boli metabolice sau autoimune (ex.: tulburarile de stocare a glicogenului, ciroza biliara primitiva); hepatitele virale; supraincarcarea organismului cu toxine (metale grele, pesticide, medicamente, bacterii, fungi, paraziti, aditivi alimentari, amoniac, alcool etc.); excesul unor medicamente (ex.: terapia de substitutie hormonala, corticosteroizi).
In functie de gradul de severitate, steatoza hepatica non‑alcoolica este clasificata in patru tipuri:
- tip 1 – steatoza fara inflamatie sau fibroza;
- tip 2 – steatoza cu inflamatie fara fibroza (steato-hepatita);
- tip 3 – steatoza cu inflamatie si fibroza;
- tip 4 – steatoza cu inflamatie, necroza, balonizarea hepatocitelor si fibroza.
Cele mai multe persoane cu ficat gras nu au niciun simptom. Totusi, atunci cand simptomele apar, acestea pot include stari de oboseala, scaderea in greutate, greata, durere abdominala, icter, prurit, umflarea picioarelor.
In tratarea steatozei hepatice, modificarea stilului de viata este foarte important, de asemenea reducerea consumului de alcool si pierderea in greutate lenta, sub supravegherea unui nutritionist.
Ciroza hepatica este stadiul final al bolilor hepatice cornice indiferent de cauza, caracterizata prin fibrozarea unei mari parti din ficat, necrozarea celulelor hepatice si aparitia nodulilor de regenerare (regenerarea defectuoasa). Desi ficatul are o capacitate mare de refacere, orice tip de tulburare hepatica care deterioreaza mai mult de 75% din structura ficatului duce la insuficienta hepatica acuta decompensata (care se dezvolta in cateva zile sau saptamani) sau cronica – compensata (care se dezvolta in luni sau ani).
Simptomele insuficientei hepatice includ acumularea de lichid in abdomen (ascita), peritonita bacteriana (infectia fluidului de ascita), edeme periferice, icter (acumularea bilirubinei in sange si in piele), oboseala, pierderea apetitului alimentar, sangerari, varice esofagiene si/sau gastrice, hemoragie digestiva superioara, encefalopatie hepatica (somnolenta, confuzie, iritabilitate, pierderi de memorie, depresie, coma), hipertensiune portala, reducere a masei musculare si osoase si a nivelului de potasiu sau de zahar din sange, insuficienta renala, sensibilitate crescuta la infectii, tulburari hormonale. Hipertensiunea portala determina aparitia unor vase de sange care ocolesc ficatul, sangele incarcat cu toxine ajungand la alte organe. Aceste simptome pot pune viata bolnavului in pericol.
Analizele de laborator, ecografia, tomografia computerizata, biopsia hepatica, testul Fibromax, colangiografia sunt investigatiile care ajuta la stabilirea diagnosticului si a evolutiei bolii.
Insuficienta hepatica acuta este o urgenta medicala, iar tratamentul acesteia depinde de cauza si de simptomele specifice. Tratamentul standard pentru stadiul terminal al cirozei este transplantul hepatic.
Solutii naturale pentru sanatatea ficatului
Solutiile naturale integrative au o multitudine de avantaje dovedite stiintific. Utilizarea produselor naturale de calitate si in doze optime poate avea rezultate bune atat in reducerea cauzelor, cat si in reducerea riscului aparitiei sau agravarii multor patologii cornice asociate bolilor hepatice. Este insa complet contraindicata folosirea la intamplare a produselor naturale.
Pentru a identifica si a aborda eficient cauzele si efectele afectiunilor hepatice, este necesara o abordare holistica si integrativa a pacientului. In Centrul de Medicina Integrativa Secom®, evaluarea holistica a pacientului se face pe baza documentelor medicale, a informatiilor furnizate in discutiile purtate cu acesta, care se refera la problemele emotionale, mentale, genetice, de mediu, sociale, la alte afectiuni cunoscute, simptome, tratamente in desfasurare, antecedente heredo-colaterale, la atitudinea fata de boala, la regimul alimentar etc.
Pentru evaluarea starii globale de sanatate a pacientului, necesara elaborarii unui program de tratament personalizat, folosim si testarea prin EIS (electroscanare interstitiala). Testarea prin EIS ofera informatii privind starea functionala a diferitelor organe si riscurile de aparitie a unor afectiuni imunologice, respiratorii, cardiovasculare, endocrine, genitor- urinare, metabolice, digestive, neurologice, inainte ca ele sa poata fi evidentiate prin analize sangvine sau imagistice. Testarea permite si urmarirea evolutiei starii de sanatate si a rezultatelor obtinute prin administrarea tratamentului complementar adecvat.
Avand la dispozitie peste 250 de tipuri de produse naturale, realizate de producatori de prestigiu, in Centrul de Medicina Integrativa Secom® pot fi elaborate programe de tratament natural complexe, adaptate situatiei concrete a bolnavului si in perfecta compatibilitate cu medicamentele administrate, respectand, totodata, indicatiile literaturii stiintifice de specialitate.
In functie de cazul fiecarui bolnav, asociem produse cu efect stabilizator al membranelor celulare, detoxifiant, imunomodulator, antiviral, antibacterian, antioxidant, antiinflamator, lipotropic, de imbunatatire a circulatiei sangvine, de sustinere a energiei celulare, a metabolismului lipidic, glucidic, de reducere a tulburarilor cerebrale, digestive, renale, cardiovasculare, asociate afectiunii hepatice.
Referinte:
1. Harrison – Principiile medicinei interne, editia a II-a
2. Integrative Medicine, David Rakel, MD, second edition, ed. Saunders Elsevier
Articol publicat in Nr. 7 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa” .