Saccharomices boulardii, drojdia cu efect probiotic

Stiati ca drojdiile pot fi foarte bune probiotice? Saccharomyces boulardii este o “bacterie prietenoasa”, care supravietuieste aciditatii gastrice si contribuie la mentinerea unei flore intestinale echilibrate, sustinand sanatatea intestinala.

Cuprins
Probioticele din drojdii
Mecanismele de actiune ale Saccharomyces boulardii
Stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A
Actiune la nivelul jonctiunilor stranse
Interactiunea cu receptorii toll-like si SNE (sistemul nervos enteric)
Studiile prezinta rolul Saccharomyces boulardii in: Diareea ocazionala

Probioticele din drojdii

Drojdiile au o reputatie pozitiva prin utilizarea in industria alimentara, dar si una negativa, fiind responsabile de anumite infectii genito-urinare, cum este cea cu Candida albacantis. Insa putini stiu ca anumite drojdii sunt niste probiotice de exceptie, iar Saccheromyces boulardii este un astfel de caz.

Descoperirea acestei drojdii i se datoreaza biologului francez Henri Boulard. In anul 1920, acesta efectueaza o expeditie in Asia de Sud pentru a cauta o tulpina de drojdie rezistenta la caldura, pe care sa o foloseasca in fabricarea vinului. Prins in mijlocul unui focar de holera, acesta observa ca populatiile indigene foloseau cojile unor fructe tropicale pentru a opri diareea. Interesat de fenomen, Henri Boulard studiaza fructele si reuseste sa izoleze de pe coaja acestora o drojdie noua - Saccheromyces boulardii.

Noul ingredient este astazi utilizat ca probiotic, fiind recomandata in perioadele de suprasolicitare a microflorei, cum sunt calatoriile, vacantele de exemplu.

Saccharomyces boulardii atinge un nivel optim in circa 3 zile de la debutul administrarii, dar nu se multiplica la nivelul intestinului. Mai putin de unu la suta din doza ingerata este regasibila la nivelul scaunului, ceea ce sugereaza ca pentru obtinerea unor efecte durabile este necesara o administrare constanta.

Mecanismele de actiune ale Saccharomyces boulardii

Modularea productiei de mucus prin favorizarea expresiei genelor care codifica mucinele, atat pe cele secretorii (cele care sungt secretate/eliberate in lumenul intestinal), cat si pe cele membranare (asociate membranelor celulare ale enterocitelor).[i]

Rol antimicrobian prin actiunea duala pe care o exercită, actionand atat prin productia proprie de factori cu rol antimicrobian, cat si prin stimularea productiei de peptide cu rol antiinfectios de catre celulele gazdei.

Probioticele au capacitatea de a produce un spectru larg de substante cu rol antimicrobian, precum acizi grasi cu lant scurt (acetic, lactic), bacteriocine, H2O2, dar si factori identificati in urma studiilor si inca incomplet caracterizati. Cu ajutorul acestora, probioticele sunt capabile sa limiteze proliferarea, patogenitatea sau chiar sa induca moartea microorganismelor patogene.

Peptidele cu rol antiinfectios produse de celulele intestinale umane se inscriu in doua clase principale, mai prescis, cea a defensinelor si clasa catelicidinelor. Probioticele sunt capabile sa stimuleze direct productia de beta-defensine, iar sinteza de catelicidine este indusa indirect, prin eliberarea de butirat.

Limitarea adeziunii bacteriilor patogene datorita capacitatii probiotice de a adera la nivelul epiteliului intestinal.

Un caz particular este cel al probioticului S. boulardii, care nu produce un efect de inhibare a adeziunii in vitro, dar pare sa produca un astfel de efect in vivo. Saccharomyces boulardii actioneaza distinct fata de celelalte probiotice, prin mecanisme non-competitive (nu blocheaza receptorii implicati in adeziunea microbiana). Aceasta drojdie probiotica este capabila sa produca molecule care intervin in blocarea unora din factorii de virulenta ai patogenilor.

Stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A

Studiile documenteaza cresterea productiei generale de Ig A precum si a celei de IgA specifice unui anumit patogen, ca urmare a interactiunii cu probioticele. Dincolo de rolul antiinfectios, si mecanismele principale de imunosupresie prin care intestinul asigura toleranta fata de antigenii orali se bazeaza in principal pe actiunea Ig A.

Studiile tind sa pledeze pentru capacitatea superioara de stimulare a sintezei de Ig A in cazul formulelor care asociaza probioticele cu prebioticele.

Pe langa sustinerea sintezei imunoglobulinelor de tip A, probioticele au dovedit si efecte de modulare a proceselor inflamatorii si a activitatii celulelor NK (natural killer).

Actiune la nivelul jonctiunilor stranse

Probioticele sunt capabile sa interfere cu gazda crescand eficienta jonctiunilor stranse si deci functia de bariera a mucoasei intestinale prin activarea si stimularea sintezei proteinelor care compun acest tip de jonctiuni, reducand atat permeabilitatea indusa de microorganismele patogene, cat si pe cea asociata procesului inflamator.

Interactiunea cu receptorii toll-like si SNE (sistemul nervos enteric)[ii]

Receptorii Toll-like (RTL) reprezinta receptori implicati in recunoasterea agentilor patogeni, care permit sistemului imun nespecific sa recunoasca rapid acele tipare moleculare asociate microorganismelor (TMAM), specifice microorganismelor patogene, potential-patogene, non-patogene sau mai mult, a celor comensale, cu efecte benefice asupra organismului.

Interactiunea acestor receptori cu microbiomul este extrem de complexa. In conditii normale aceasta interactiune contribuie la asigurarea functiei de bariera si exercita efect modulator, contribuind la mentinerea homeostaziei intestinale.

Sistemul nervos enteric, sistemul nervos intrinsec al tractului digestiv, este puternic interconectat cu SNC (sistemul nervos central), coordonand tractul digestiv atat in corelatie cu cerintele fiziologice locale, cat si cu cele generale (ale organismului in anasamblu). Efectele de modulare a activitatii neruonilor enterici de catre probiotice au fost demonstrate, proband interactiunea fiziologica intre neuronii enterici si microorganismele comensale. Aceasta interactiune ar putea constitui mecanismul fiziologic prin care microbiomul exercita o stimulare constanta a mecanismelor imunomodulatoare fundamentale pentru homeostazia intestinala.

Studiile prezinta rolul Saccharomyces boulardii in: Diareea ocazionala[iii]

Saccharomyces boulardii este in mod deosebit eficienta in contextul diareei cu etiologie variata: diareea calatorului, dismicrobismul post-antibioterapie si in alte forme de diaree.

Rezultatele multor studii care au urmarit rolul antidiareeic al Saccharomyces boulardii arata ca S. boulardii reduce riscul de aparitie a diareei asociate dismicrobismului post-antibioterapie cu 57 pana la 63 la suta.

Mecanismul propus este cel al reducerii toxicitatii toxinelor clostridiene (produse de bacteria C. difficile) A si B, cu ajutorul unor proteaze sintetizate de S. boulardii.

Administrarea orala de S. boulardii s-a dovedit benefica si in diareea acuta ocazionala.

Intestinul iritabil[iv]

Persoanele care sufera de sindrom de intestin iritabil se pot confrunta cu un numar ridicat de episoade inflamatorii si tranzit accelerat. Frecventa acestor manifestari poate fi redusa prin administrarea unui gram de S. boulardii pe zi. Exista si dovezi are atesta efectele benefice exercitate de administrarea zilnica a trei doze de cate 250 mg de S. boulardii pe zi, la nivelul intestinului gros.

Sanatatea pielii[v]

Desi efectele principale sunt cele exercitate la nivel digestiv, S. boulardii ofera si beneficii la nivel cutanat. Intr-un studiu randomizat dublu-orb care a inclus 139 de pacienti cu acnee, s-au evaluat eficienta si siguranta administrarii de S. boulardii comparativ cu placebo pe o perioada de maxim 5 luni. Rezultatele terapiei au fost evaluate ca fiind foarte bune de 74.3% dintre pacientii care au primit S. boulardii, comparativ cu doar 21.7% in cazul pacientilor din lotul in care s-a administrat placebo.

Mai bine de 80% din pacientii care au primit S. boulardii au fost evaluati ca avand o evolutie imbunatatita semnificativ (imbunatatire completa sau considerabila), in timp ce doar 26% din pacientii inclusi in lotul martor au inregistrat aceleasi rezultate.

Manan-oligozaharidele (MOS)

Adaugarea de manan-oligozaharide ofera un suport suplimentar tractului intestinal, acestea comportandu-se ca receptori-capcana pentru fixarea microorganismelor potential-patogene sau patogene. Mananii au structuri specifice care pot fi recunoscute de celulele sistemului imun. Ei exista pe suprafata celulelor/ membranelor celulare, jucand rolul de elemente de identificare a celulelor sau a peretilor celulari ai drojdiilor.

MOS reprezinta carbohidrati complecsi cu lant lung, non-digestibili, cu structura similara mananilor exprimati pe suprafata celulelor mucoasei tractul digestiv. Anumite bacterii non-probiotice recunosc aceste molecule de suprafata si le utilizeaza pentru a se atasa la mucoasa intestinala. Bacteriile atasate de MOS sunt eliminate odata cu scaunul, fara a mai avea astfel ocazia de a se multiplica la nivelul intestinului. Administrerea de MOS interfera cu acest mecanism de adeziune microbiana. Bacteriile periculoase pentru organismul uman adera de aceste structuri in speranta realizarii unei ancorari eficiente la nivelul mucoasei intestinale. Ele ajung sa fie insa purtate de-a lungul tractului digestiv pentru a fi in final complet eliminate din organism. Pe langa efectul lor asupra bacteriilor, este documentat acelasi mod de actiune si pentru virusuri si fungi (Candida spp.).


[i] Ohland, Christina L., and Wallace K. MacNaughton. "Probiotic bacteria and intestinal epithelial barrier function." American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology 298.6 (2010): G807-G819.

[ii] Barajon, Isabella, et al. "Toll-like receptors 3, 4, and 7 are expressed in the enteric nervous system and dorsal root ganglia." Journal of Histochemistry & Cytochemistry 57.11 (2009): 1013-1023.

[iii] McFarland LV. Systematic review and meta-analysis of Saccharomyces boulardii in adult patients. World Journal of Gastroenterologya€¯: WJG. 2010;16(18):2202-2222. doi:10.3748/wjg.v16.i18.2202.

[iv] McFarland LV, Dublin S. Meta-analysis of probiotics for the treatment of irritable bowel syndrome. World J Gastroenterol. 2008;14:2650–2661

[v] Pelucchi C, Chatenoud L, Turati F, et al. Probiotics supplementation during pregnancy or infancy for the prevention of atopic dermatitis: a meta-analysis. Epidemiology 2012;23:402–14