Tusea numitorul comun al problemelor respiratorii la copii

Interviu cu Asist. Univ. Dr. Marcela Ionescu, medic primar pediatrie, supraspecializare Pneumologie Pediatrica, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”

text: Victoria Donos
foto: Cristina Bobe

Trei zile la gradinita si alte 10–30 acasa este programul pe care-l au multi copii, odata cu intrarea in sezonul rece. O intreaga epopee a tusei care chinuie copilul multe zile, dar si mai multe nopti. Cum „decodam” diversele forme de tuse si ce este recomandat sa facem pentru a nu se ajunge la complicatii, am discutat cu asist. univ. dr. Marcela Ionescu, medic primar pediatrie, supraspecializare pneumologie pediatrica.

• Tusea este, poate, una dintre cele mai frecvente probleme de sanatate de care sufera copiii in primii ani de viata. De ce tusesc atat de mult cei mici?

Infectiile respiratorii raman principalul motiv pentru prezentarea copilului la medic, iar tusea este un simptom frecvent intalnit in patologia respiratorie. Studiile epidemiologice au aratat ca exista doua varfuri in viata copilului, in care acesta este mai expus. Primul varf este la varsta de un an si jumatate–doi ani, cand incepe sa mearga, iar cel de-al doilea la trei-patru ani, cand intra in colectivitate, si se manifesta prin 10–12 episoade de infectii respiratorii pe an.

In rinofaringita, una dintre cele mai frecvente infectii respiratorii de cai superioare, tusea este determinata de iritatia produsa de secretiile care se formeaza la nivelul cailor respiratorii superioare si care se scurg pe peretele posterior al faringelui. Tusea poate sa aiba initial un caracter mai sec, apoi devine productiva si se manifesta in special cand copilul este culcat. In rinofaringita si faringita, tusea poate fi singurul simptom si doua saptamani dupa debutul afectiunii.

Laringita este o infectie respiratorie, cauzata de regula de un virus, insa ea poate sa puna probleme deosebite pentru ca asociaza un grad de insuficienta respiratorie. Cu cat varsta copilului e mai mica, cu atat aceasta poate fi mai severa. In laringita, tusea este latratoare, are un timbru aspru, metalic, uneori bitonala si este insotita de raguseala (disfonie). Daca copilul face un efort in a respira, asociind un sunet aspru in inspir (stridor) ar trebui sa va prezentati de urgenta la medic.

Caile respiratorii inferioare pot fi afectate la diferite nivele si putem intalni traheite, laringotraheobronsite si bronsiolite. Aici, tusea isi schimba caracterul si se poate asocia cu un grad de insuficienta respiratorie, mai ales la copiii mici. In bronsiolita acuta tusea este spastica cu accese frecvente si este insotita de o respiratie suieratoare, cu efort.

Pneumoniile sunt afectiuni care pot debuta cu o infectie de cai respiratorii superioare si se pot manifesta diferit la copii care contracteaza acelasi virus. In functie de sistemul de aparare al fiecaruia, unul poate face rinofaringita sau traheobronsita, iar altul poate face pneumonie.
In pneumonie, copilul face febra, tusea se accentueaza in episoade prelungite, atat ziua cat si noaptea, copilul e apatic, refuza sa manance.

• Ce se intampla la nivelul plamanilor in pneumonie?

Germenii care determina infectii de cai respiratorii sunt transmisi pe cale aerogena, iar prima linie de aparare este filtrul nazal. Atunci cand mecanismele de aparare de la nivelul cailor respiratorii superioare sunt depasite, germenii coboara in caile respiratorii inferioare, mobilizand acolo celulele de aparare ale organismului.

Celulele de aparare se lupta cu acesti microbe si rezulta un proces inflamator care modifica structura cailor respiratorii si a plamanilor. Medicul poate sa auda la examenul clinic, cu stetoscopul, niste modificari, iar radiografa pulmonara poate confirma ceea ce a spus medicul.

• Toate afectiunile de plamani au ca simptom comun tusea?

Exista si pneumonii bacteriene care pot debuta fara tuse, doar cu febra inalta, geamat, durere toracica si respiratie mai accelerata, numita tahipnee.
Tusea poate sa apara peste cateva zile. Exista pneumonii la care examenul clinic este sarac, dar noi punem lucrurile intr-un context, analizand istoricul pacientului si evolutia simptomelor.
Tusea poate fi si semnul unei afectiuni care nu este infectioasa, cum este refluxul gastroesofagian sau in sindromul de aspiratie recurenta la copii cu boli neurologice sau malformatii de cai respiratorii. Mai avem tusea de hiperreactivitate bronsica, tuse care apare dupa infectiile repetate, mai ales la copilul in colectivitate, care uneori se poate confunda cu un posibil astm bronsic, forma tusigena.

• Episoadele de tuse repetata pot avea consecinte asupra sistemului respirator al copilului?

In hiperreactivitatea bronsica, caile respiratorii ale copilului raman cu o inflamatie si devin ulterior reactive, nu doar la alte viroze, ci si la factorii de mediu, cu potential alergic sau iritativ (praf, poluare, mirosuri puternice), precum si la factorii
climatici (umezeala, ceata, frig, vant). Copilul care provine dintr-o mama fumatoare se naste cu plamanii mai putin dezvoltati si astfel caile respiratorii sunt mai mici si mai susceptibile la infectie si inflamatie. In continuare, ei sunt expusi la fum, vedem si in spital mame care alapteaza si merg afara sa mai fumeze. Particulele de la fumul de tigara se depun pe piele, haine, par, iar atunci cand copilul mic este luat in brate, el intra in contact.
Sigur, nici acasa conditiile nu sunt benefice, deoarece multi parinti fumeaza in bucatarie, pe balcon, dar fumul acesta se raspandeste in toata casa.

• Explicati-ne, va rog, de ce apare astmul la copii?

Exista o predispozitie genetica pentru astm, iar astmul copilului poate fi legat de cel al adultului.
Daca in familie exista antecedente de rinita alergica, astm, dermatite, alergii, copilul are sanse mari sa dezvolte o forma de astm. Sensibilizarea la anumiti alergeni sau la infectii virale poate duce la declansarea bolii. Astmul poate sa debuteze inca din copilarie. Daca un sugar sau un copil are cel putin trei episoade de tuse asociata cu wheezing poate sa ridice problema unei forme de astm bronsic...

• Pot fi prevenite astmul si infectiile respiratorii?

Uneori, cateva lucruri simple pot fi de ajutor. Este important sa evitam alimentatia cu potential alergen, fumul de tigara, expunerea la alergenii din locuinta (mucegaiuri, parul animalelor de companie, praf).
Vaccinurile sunt o forma de preventie a infectiilor respiratorii. Igiena este indispensabila. Evitati contactul cu copiii care au sau au avut raceli (eliminarea virusurilor se produce si la cateva saptamani dupa debutul unei infectii respiratorii).
Nu duceti copilul bolnav in colectivitate! Chiar daca nu mai este febril, poate fi contagios.

• Care sunt cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii cand copilul are o infectie respiratorie?

Vreau sa subliniez ca la intrarea in colectivitate un copil poate face intre 10 si 12 episoade de infectii respiratorii pe an. Este greu de gestionat si totusi de aici rezulta greseli. Isi duc copiii bolnavi in colectivitate, cu riscuri atat pentru copilul lor,
cat si pentru ceilalti. Merg prea repede la o camera de garda, evitand medicul de familie. La camera de garda, unde sunt 50 de copii bolnavi, exista riscul sa mai contracteze alti virusi. Automedicatia este o greseala frecventa. Stand la coada la farmacie, aud deseori parinti care zic „dati-mi un sirop de tuse”. Nu orice sirop de tuse merge pe orice fel de tuse. Sau, si mai rau, administreaza antibiotice.
Consultati medicul copilului de fiecare data. Ajung la noi copii cu infectii severe, la al treilea antibiotic, cu germeni deja rezistenti. Medicul de familie ar trebui sa explice parintilor ce inseamna o urgenta respiratorie, care sunt semnele de alarma, cand trebuie sa mergem la medic.