sa-intelegem-batranetea

Este inscris in codul genetic al fiecarei persoane sa iubeasca viata si, astfel, sa aspire la o tinerete prelungita si la o batranete fara boala (varianta realista). Ba chiar si in plina epoca a imaginii, cand miza este tineretea, n-avem de ce sa ne simtim coplesiti. In fond, putem ramane tineri prin starea de spirit potrivita, iar batranetea poate fi chiar buna printr-o atitudine sanatoasa si datorita unor alegeri intelepte.

Odata cu cresterea sperantei de viata, a crescut exponential interesul pentru pastrarea tineretii. De altfel, cel putin in statele dezvoltate, s-a creat un adevarat cult pentru tinerete – iar industria anti-aging (antiimbatranire) speculeaza din plin aceasta aspiratie a omenirii, desi mai degraba prin masuri superficiale, ce vizeaza prevenirea formarii ridurilor sau doar cosmetizarea efectelor trecerii timpului.

Numai ca daca, in basme, tineretea fara batranete si viata fara de moarte sunt dificil de obtinut, dar posibile, in realitate, fiecare om trebuie sa invete sa accepte ca, de la un moment dat, longevitatea vine brat la brat cu batranetea. O etapa cat se poate de fireasca, de altfel, si care nu este obligatoriu sa fie sinonima cu boala si cu pierderea oricarei satisfactii date de viata. Dimpotriva, prin informare si prin intelegerea corecta a proceselor asociate imbatranirii si, implicit, prin adoptarea unor masuri precoce de „imblanzire” a acestui fenomen – masuri de slow aging –, dublate de o atitudine sanatoasa, bucuria de a trai isi poate descoperi noi valente.

ce se intampla cand imbatranim

CE SE INTAMPLA CAND IMBATRANIM

Se poate considera ca incepem sa imbatranim inca din prima zi in care am venit pe lume, cand organismul nostru este expus conditiilor unui mediu de viata considerabil mai putin prietenos decat cel din burta mamei. (Din fericire, in primele decade ale vietii suntem mai degraba „preocupati” sa crestem si sa ne dezvoltam si prea captivati de ceea ce traim, ca sa ne gandim ca devenirea noastra inseamna, din punct de vedere organic, o „ardere” care ne consuma treptat resursele.) Fiecare celula ce alcatuieste complexul mecanism care este organismul uman este programata sa se dezvolte, sa functioneze un timp si apoi sa moara, in cadrul unui ciclu de regenerare si de innoire in cazul tuturor tesuturilor si organelor. Deci, numarul de regenerari de care dispune fiecare tesut este stabilit genetic, iar din momentul in care aceasta capacitate este epuizata, apare imbatranirea.

Speranta medie de viata este, in prezent, de 72 de ani, iar in tari precum Japonia, Suedia depaseste 83 de ani.

sursa: www.who.int/gho/mortality_burden_disease/life_tables/situation_trends/en/

Insa modul cum imbatranim este determinat genetic doar in proportie de o treime, dupa cum au dovedit studiile. Restul de doua treimi cu impact asupra proceselor care determina imbatranirea este reprezentat de factorii care alcatuiesc ceea ce se numeste stil de viata (in limbaj de specialitate, asa‑numitii bioindicatori de imbatranire, care pot fi reversibili). Astfel, chiar daca mostenim gene care ne predispun la o viata lunga sau, dimpotriva, la boala si o slabiciune a organismului (debilitate), ne putem influenta categoric destinul medical prin stilul de trai pe care il adoptam. (Pentru ca, pana la urma, activarea acelor gene mostenite care dau boala si, implicit, o imbatranire prematura sau, dimpotriva, inactivarea respectivelor gene si incetinirea proceselor de degradare a organismului depind majoritar de obiceiurile pe care ni le cultivam.)

Primele semne de imbatranire fiziologica, naturala a organismului, desi insesizabile, apar deja in jurul varstei de 20 de ani – de exemplu, ochii incep sa-si piarda din capacita­tea de acomodare, iar urechile incep sa-si piarda din capacitatea de a auzi sunetele de inalta frecventa. De asemenea, inca de la incheierea proceselor de crestere, se produce o schimbare cu multiple efecte: scade concentratia de apa din orga­nism – daca un organism tanar este compus din 66% apa, la un adult proportia de apa ajunge la 50%. Insa, mai putina apa in organism se traduce printr-o diminuare a masei musculare si a masei calcice si produce involutia mai multor organe. In schimb, are loc o crestere si o redistribuire a masei adipoase, ceea ce determina o serie de modifi­cari morfologice.

Anatomia imbatranirii

Tot ca urmare a unei imbatraniri normale, se produce o subtiere a discurilor intervertebrale si are loc o crestere a curburilor fiziologice dorsale si lombare – fenomen accen­tuat, odata cu trecerea timpului, prin tasarile vertebrelor osteopo­rotice – ceea ce duce la o scadere in inaltime a persoanei. Cu anii, se modifica natural si circumferinta abdomenului si a cutiei toracice, dar si acele elemente cu implicatii asu­pra fizionomiei: lungimea si largi­mea nasului, lungimea pavilionului urechii si, desigur, densitatea, struc­tura si aspectul pielii si ale parului.

CUM IMBATRANESC SISTEMELE ORGANISMULUI UMAN

1 SISTEMUL MUSCULAR SI CEL OSTEOARTICULAR

Corpul pierde masa si fibre muscu­lare, ceea ce se traduce printr-o scadere a fortei musculare si a capacitatii de intindere musculara (persoana poate face miscari mai putin ample). In ceea ce priveste partea osteoarticulara, apar efecte cum ar fi: osteopenia (scaderea densitatii osoase), modificarile degenerative ale discului intervertebral, artroza articulatiilor mari (sold, genunchi) etc.

2 SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Odata cu varsta, arterele devin mai rigide (apare scleroza) si se ingusteaza prin depunerea unor placi de aterom, ceea ce face ca sangele sa circule mai greu prin ele si inima sa faca un efort de pom­pare mai mare (ne scade rezistenta la efort fizic).

de ce varstnicii au risc mai mare de fracturi

Imbatranirea arteriala si efectele pe care le are aceasta asupra orga­nismului reprezinta una dintre cele mai de impact actiuni in ceea ce priveste procesul general de imba­tranire a organismului.

3 SISTEMUL RESPIRATOR

Suprafata pulmonara de la nastere masoara 70–80 de metri patrati, iar pe masura ce imbatranim, scade cu 0,25 m2 pe an. Debitul respira­tor scade intre 20 si 70 de ani si, de asemenea, are loc o reducere a capacitatii vitale, prin cresterea volumului pulmonar dupa o expiratie fortata.

4 SISTEMUL GASTROINTESTINAL

Se produce o scadere a secretiilor salivare, gastrice si pancreatice, asociate cu ingreunarea procese­lor digestive. De asemenea, este afectata regularitatea si puterea contractiilor peristaltice, ceea ce duce la accentuarea tulburarilor digestive si a constipatiei.

5 SISTEMUL IMUNITAR

Fiecare componenta a sistemu­lui de aparare a organismului are un ritm propriu de imbatra­nire. Procesul de imbatranire a acestui sistem incepe la 30 de ani si se caracterizeaza prin cresterea productiei de autoan­ticorpi (care actioneaza asupra celulelor proprii si proteinelor organismului, ducand la boli auto­imune) si prin diminuarea capacitatii de a produce anticorpi fata de antigenele nonself.

6 SISTEMUL NERVOS

Inca de la varsta de 20 de ani, cre­ierul uman pierde zilnic neuroni (celule care nu se divid). Acest lucru afecteaza ariile frontale si tem­porale ale creierului, dar si hipo­campul si creierul mic si, implicit, actiunile realizate de la aceste niveluri.

De asemenea, are loc o demieli­nizare a fibrelor nervoase, ceea ce determina incetinirea transmisiei influxului nervos. In jurul varstei de 80 de ani, debitul de sange care iriga creierul ajunge cam la juma­tate din cat a fost.

7 METABOLISMUL

La fiecare zece ani, rata metabo­lismului scade cu 7–8%. La femei, domolirea arderilor si acumula­rea kilogramelor, desi nu exista un aport caloric suplimentar, este semnificativa dupa varsta de 50 de ani, dupa intrarea la menopauza.

FACTORI AI IMBATRANIRII SI CUM II COMBATEM

1 OXIGENUL, ACEST PARADOXAL INAMIC

ce sunt antioxidantii

Desi vital pentru supravietuire si pen­tru transformarea hranei in ener­gie, prin transportul nutrientilor la celule, oxigenul este si principalul nostru dusman in lupta cu trece­rea timpului. Iar pentru a ne face o imagine despre efectul pe care il are asupra organismului contactul cu oxigenul (efectul de oxidare), este de ajuns sa privim un mar care a fost taiat in doua bucati si care a fost lasat un timp pe o farfurie.

Desigur, in cazul organismului uman, efectul nu este atat de drama­tic si de vizibil in timp scurt, pentru ca nu vorbim de aceleasi conditii. Cumulativ insa, sanatatea poate avea de suferit, pentru ca prin con­sumul de oxigen de la nivel celular, apare un efect secundar: formarea radicalilor liberi. Acestia sunt niste molecule instabile care, din cauza ca au deficit de sarcina electrica nega­tiva, isi satisfac nevoia de electroni „furand” de la celulele cu care vin in contact. Iar acest tip de „comporta­ment” se transmite automat oricarei celule care a fost „jefuita” de elec­troni, adica oxidata.

Partea buna este ca, in conditii de sanatate, celulele produc putini radicali liberi. Partea mai putin buna este insa ca organismul uman si, implicit, celulele sale, sanatoase sau nu, sunt expuse zilnic unor conditii de viata din ce in ce mai agresive: poluare (inclusiv expunerea la fum de tigara), radiatii ultraviolete din ce in ce mai puternice, consum de alcool, de produse care abunda in zahar etc.

Or, daca in organism se formeaza cantitati excesive de radicali liberi, au de suferit ADN-ul (materialul genetic al organismului) si membranele ex­terne celulare, doua structuri vulne­rabile la oxidare, iar noi imbatranim prematur si riscam sa ne imbolnavim. Sistemul de aparare al organismului face eforturi importante sa neutra­lizeze radicalii liberi, prin aceleasi mecanisme de aparare precum cele activate in cazul unei infectii bacte­riene, insa nu exista mereu garantii ca va reusi, cu atat mai putin odata cu inaintarea in varsta, cand eficienta lui scade. De aceea, este foarte impor­tant sa reducem amploarea reactiilor oxidative de la nivelul celulelor cu ajutorul unor produse bogate in antioxidanti (fructe, legume, cea­iuri si produse derivate).

2 ZAHARUL, OBEZITATEA, FUMATUL, ALCOOLUL

Imbatranirea prematura este consecinta stilului de viata modern – incepand cu alimentatia dezechilibrata si cu sedentarismul, care duc la obezitate, si terminand cu practicarea unor obiceiuri vicioase (fumat, consum de alcool, proasta gestionare a emotiilor negative etc.), hoti subtili ai energiei vitale, care ne lasa fara aparare in fata factorilor agresivi si care, astfel, favorizeaza imbolnavirea.

Zaharul este, dupa oxigen, princi­palul factor oxidant, a carui prezenta in celule mareste viteza de aparitie a radicalilor liberi. Nu este vorba doar de zaharul alb, rafinat, ci de orice fel de zahar (brun, rosu etc.) si de orice fel de zahar (glucida) care se absoarbe rapid (inclusiv miere, sirop de artar, sirop de agave). De altfel, potrivit oamenilor de stiinta de la Institutul de cercetari biolo­gice Salca, din California, zaharul reduce durata vietii, in medie, cu 25% (echivalentul a 15 ani).

De aceea, nutritionistii reco­manda sa preferam glucidele cu absorbtie lenta, cum sunt cele din fructe, legume, cereale, care ne dau energie treptat, fara socuri glicemice, si nu ne imbatranesc prematur vasele de sange si pielea. Mai mult, acestea au in compozitie elemente antioxidante.

Obezitatea abdominala este cea mai periculoasa forma de obezi­tate, pentru ca favorizeaza boli precum ateroscleroza, diabetul, hipertensiunea arteriala etc. O circumferinta a abdomenului mai mare de 1,8 m la barbati si, respectiv, de 1,1 m la femei creste riscul de boli cardiovasculare si de evenimente posibil mortale (infarct miocardic, accident vascular cerebral).

La supraponderali, reducerea cu 10% a greutatii corporale este echivalenta cu o scadere a varstei biologice cu 5 ani.

sursa: „Ghid de functionare. cunoaste-ti corpul pentru a ramane tanar si sanatos”, dr. Michael F. Roizen si dr. Mehmet C. Oz

Fumatul favorizeaza aparitia radicalilor liberi si creste stresul oxidativ din organism. Fumatorii se expun unui proces de imbatranire prematura atat prin efectele nocive pe care le are consumul de tutun asupra sanatatii (creste riscul de cancer pulmonar, de boli respiratorii cronice, de boli de inima), cat si prin degradarea rapida a vitaminei C si prin degradarea pielii – ridare excesiva, pierderea luminozitatii, culoare nesanatoasa.

Consumul excesiv de alcool are efect pro-oxidant si favorizeaza riscul de boli hepatice, de cancer si de boli cardiovasculare. De asemenea, excesele bahice duc la imbatranirea sistemului imunitar, prin dezactivarea celulelor care asigura protejarea organismului.

teoriile imbatranirii

3 GLICEMIA SI TENSIUNEA ARTERIALA, DOUA ELEMENTE-CHEIE

ce sunt si de ce apar ridurile

Hiperglicemia afecteaza arterele prin inactivarea fosfokinazei, o substanta care faciliteaza contractarea si dilatarea peretilor arteriali. Iar prin scaderea elasticitatii peretilor arteriali asociata inactivarii acestei substante, creste semnificativ riscul de aparitie a unor fisuri, favori­zand imbatranirea prematura. In acest context, studiile au dovedit ca diabetul poate scurta viata cu o treime. Totusi, daca se iau masuri pentru mentinerea glicemiei intre valori normale, persoana in cauza va imbatrani prematur cu 80% mai putin.

Pentru a preveni diabetul, medicii recomanda mentinerea sub control a glicemiei si, respectiv, a tensiunii arteriale prin dieta si prin mers pe jos, zilnic, cate 30 de minute.

Hipertensiunea arteriala favori­zeaza procesele asociate imbatra­nirii premature nu doar prin amplificarea efectelor nocive ale diabetului, ci poate fi si cauza de producere a unor blocaje renale si a unor dezechilibre hormonale importante. De aceea, pentru a ramane tineri cat mai mult timp, ar trebui sa ne propunem mentinerea tensiunii arteriale (TA) in jurul valorii de 115/75 mmHg. Specialistii sustin ca aceasta este valoarea optima, dat fiind ca se reduce la minimum viteza proceselor de imbatranire.

Zaharul favorizeaza imbatranirea prematura si reduce durata vietii, in medie, cu 25% (circa 15 ani).

sursa: Institutul de Cercetari Biologice Salca, California

Masurile recomandate pentru reglarea tensiunii arteriale sunt: scaderea in greutate, daca aceasta este peste nivelul normal – de preferat, prin practicarea unei forme de miscare –, scaderea aportului de sodiu si, respectiv, cresterea aportului de potasiu prin masuri ce tin de dieta si, in ultima instanta, urmarea unui tratament medicamentos. Studiile arata ca este suficient sa scapati de 10% din kilogramele pe care le-ati acumulat fata de greutatea pe care o aveati la 18 ani – adica 2–3 kilograme –, pentru a constata o scadere a TA sistolice (cifra mai mare) cu 77 mmHg si, respectiv a TA diastolice (cifra mai mica) cu 44 mmHg, ceea ce inseamna o intinerire cu doi ani a arterelor. La nivel general, reducerea cu 10% a greutatii corporale este echivalenta cu o scadere a varstei biologice cu cinci ani.

Referinte:

1. „Cheia longevitatii”, coordonator dr. MihaiAlin Scarlat, Editura Minerva, 2010
2. „Ghid de functionare. Cunoaste-ti corpul pentru a ramane tanar si sanatos”, dr. Michael F. Roizen si dr. Mehmet C. Oz, Editura Curtea Veche, 2007
3. „Sanatatea are gust. Ghid de nutritie pentru familie”, dr. Mihaela Bilic, Editura Curtea Veche, 2011
4. „Clinica Mayo, Ghidul Sanatatii Familiei“, Dr. Scott C. Litin, Editura All, editia a 3-a
5. „Frumusetea nu este o misiune imposibila. Secretele frumusetii fara varsta”, Oana Cuzino si Luciana Stanciu, Editura Cartea de buzunar