📢Ultima zi cu 15% reducere la achizitii de min. 200 de lei

De ce memoria „slabeste” odata cu inaintarea in varsta?

De ce memoria „slabeste” odata cu inaintarea in varsta?

Memoria este procesul cognitiv cu cele mai semnificative implicatii in viata noastra emotionala si practica. Dar, desi ne identificam atat de mult cu acest depozit de amintiri, ne gandim la ceea ce ar fi bine sa facem pentru protejarea organului care ne ofera aceasta capacitate mai ales atunci cand primim semne ca lucrurile au intrat deja pe o panta descendenta. Si totusi, memoria poate sa ramana tanara.

Multa vreme s-a crezut ca inaintarea in varsta duce, cu sine, la pierderea a milioane de neuroni, cu consecinte cognitive inevitabile. Concluziile mai multor studii, printre care si cel coordonat de dr. Marlyn Albert, de la Institutul de Stiinta Creierului „Johns Hopkins”, ne dau, totusi, motive de optimism: pierderile neuronale cauzate strict de varsta, fara asocierea cu vreo forma de dementa sau cu alte boli si fara a fi expusi la stres cronic, nu sunt alarmante. In plus, in astfel de conditii, intervin, mai degraba, schimbari la nivelul unor structuri profunde ale creierului, nu la nivelul scoartei cerebrale – sediul gandirii si al memoriei. Iar eficienta functiilor noastre cognitive nu depinde numai de numarul de neuroni pierduti sau de marimea creierului.

INAMICI AI MEMORIEI

Un usor declin mental apare inca de la varste la care sigur nu ne gandim la asta (in jur de 25 de ani, sustin oamenii de stiinta). Dincolo de ceea ce are loc ca un dat natural, problemele cu memoria se amplifica si pe fondul disfunctiilor vasculare. Ateroscleroza, arteriopatia diabetica, hipertensiunea sistolica sunt doar cateva dintre problemele vasculare care afecteaza si capacitatea cognitiva. De altfel, si orice factor care produce sau care este asociat cu dezechilibre chimice si cu modificari de structura ale creierului afecteaza memoria. Hipercolesterolemia, depresia, tulburarile de anxietate, maladia Alzheimer, diabetul, afectiunile tiroidiene sunt cativa dintre acesti factori.

Nu in ultimul rand, o serie de studii arata ca stresul cronic, o problema foarte intalnita in zilele noastre, determina modificari de structura si de functionare a creierului. Mai exact, expunerea pe termen lung la stres determina o ultraproductie de mielina, care schimba raportul dintre distributia de substanta alba si substanta gri de la nivel cerebral, dar si diminuarea unor arii cerebrale, asociate cu reglarea emotiilor, cu memoria si cu metabolismul. De asemenea, un singur eveniment social puternic stresant poate duce la distrugerea neuronilor nou-formati in hipocampus, o parte a creierului implicata nu doar in neurogeneza (crearea de noi neuroni), ci si in reglarea emotiilor si cu impact asupra memoriei.

NOUTATEA FACE BINE CREIERULUI

Ingrediente care sustin memoria

Este adevarat ca pana si un creier sanatos scade in dimensiuni pe masura ce ne indreptam spre senectute. Tocmai de aceea, memoria pe termen scurt ne ajuta mai putin decat altadata si devenim ceva mai inceti in gandire (scade viteza de prelucrare a informatiilor).

Stimularea continua a creierului este esentiala pentru mentinerea acestuia „in forma”. Astfel il determinam sa produca noi celule cerebrale si sa faca noi conexiuni neuronale.

O abordare indicata pentru a avea rezerve cat mai bune de materie cerebrala si, deci, pentru a ne pastra integritatea mentala cat mai mult timp este sa fim cat mai activi (mental, dar si fizic) sa iesim din zona de confort si sa acceptam noi provocari. Este concluzia oamenilor de stiinta de la Institutul de Cercetari Cerebrale de la UCLA, SUA, care au observat ca creierul uman pur si simplu „infloreste” in conditii de noutate, iar prosperitatea acestuia (dezvoltarea retelelor neuronale) se reflecta atat in zonele care controleaza functia motorie, cat si in zonele care controleaza memoria, invatarea si gandirea.

„CUM MANÂNCI, ASA GÂNDESTI”

Eficienta functionarii creierului este influentata direct de ceea ce ajunge in fluxul sangvin prin alimentatie. De altfel, creierul este singurul organ ce reactioneaza imediat dupa primirea substantelor nutritive transportate de sange, traduse in schimbari rapide de stare si, implicit, in modificari de comportament.

Sigur, dintre toate substantele nutritive care sunt transportate de sange, receptorii din creier reactioneaza in mod deosebit la acele substante care sunt precursoare in formarea asa-numitilor neurotransmitatori. Este foarte important deci sa-i oferim creierului acele substante nutritive necesare pentru sinteza serotoninei, acetilcolinei sau dopaminei, pe care se bazeaza buna functionare a celulelor cerebrale in procese precum memorarea, concentrarea, coordonarea motorie etc.

Putem face asta printr-o alimentatie variata, din care sa faca parte produsele obtinute din cereale integrale, lactatele, pestele gras, carnea de curcan (printre altele, sursa de triptofan – precursor al serotoninei), ouale, ficatul, miezul de nuca (sursa de colina – precursoare a acetilcolinei), legumele, semintele si celelalte produse bogate in proteine (de unde sa ne provina tirozina – precursoare a dopaminei).

MINTE SANATOASA IN CORP SANATOS

Exista o legatura direct intre conditia noastra fizica (nivelul de antrenament) si varsta reala a creierului nostru. Cercetatorii de la Scoala de Medicina a Universitatii Boston au demonstrat ca persoanele care nu au obisnuinta de a face exercitii fizice in jurul varstei de 40 de ani se vor confrunta cu o scadere semnificativa a volumului creierului in jurul varstei de 60 de ani – semn al unei imbatraniri premature.

Alte studii au demonstrate ca obiceiul de a face exercitii fizice, asociat cu alte obiceiuri bune (alimentare) si cu renuntarea la vicii, scade cu pana la 60% riscul de demente si de pierderi de natura cognitiva.

De altfel, nu doar exercitiile fizice intretin tineretea creierului, ci si simplul fapt de a face periodic plimbari in ritm alert, pentru ca favorizeaza formarea de noi neuroni, contribuind la intretinerea rezervelor de materie cenusie.

Referinte:

1. „Ghid de functionare. Cunoaste-ti corpul pentru a ramane tanar si sanatos”, dr. Michael F. Roizen si dr. Mehmet C. Oz, Editura Curtea Veche, 2007
2. „Cheia longevitatii”, coordonator dr. Mihai-Alin Scarlat, Editura Minerva, 2010
3. www.verywellmind.com/surprising-ways-that-stress-affectsyour-brain-2795040
4. www.verywellmind.com/prevent-brain-shrinkage-2795016
5. www.verywellmind.com/brain-exercises-to-strengthen-yourmind-2795039


Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare