importanta-preventiei-pentru-pastrarea-sanatatii

Interviu Marinela Stanculete, Concierge Doctor – Intermedicas

Romanii sunt constienti ca „sanatatea e mai buna decat toate”, dar o privesc de multe ori ca pe un dat, ceva de pret, pe care stiu ca il pot pierde, insa pe care nu au obisnuinta de a-l ingriji zi de zi.

De cate ori nu auzim in jur oameni care suspecteaza ca au o problema de sana­tate, dar spun ca prefera sa nu stie ce este in neregula? Trebuie sa invatam sa spargem acest cerc al neincrederii si fri­cii si sa avem o atitudine responsabila si matura – ne poate nu doar schimba viata, ne-o poate chiar salva.

Boli cu incidenta mare in Romania – diabet, obezitate, boli cardio-vasculare, cancer de colon, cancer de col – pot fi abordate cu rata mare de succes cand sunt depistate din timp. Medicina a atins performante extraordinare, tre­buie doar sa invatam sa le folosim in beneficiul nostru!

CE ANALIZE PERIODICE TREBUIE SA FACEM

setul minimal de analize anuale

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca adultii intre 18 si 49 de ani, care nu stiu ca ar avea vreo afectiune sau boala cronica (evolutiva), sa faca un examen de bilant medical o data la 2 ani. Dupa 49 de ani, pentru ca incidenta bolilor creste, medicii recomanda efectuarea unui control de rutina o data pe an. Pentru copii nu exista recomandari de screening, altul decat cel clinic. Este importanta insa educatia copiilor in familie, exemplul pe care-l dau parintii si transmiterea unor principii esentiale, care vor ajuta copiii sa deprinda de mici obiceiuri de preventie sanatoase.

Comportamentul preventiv nu se re­zuma la a face analizele, ci include grija pentru o alimentatie sanatoasa, activitate fizica, dar si abordarea, cu ajutorul psihologului, a problemelor emotionale care ne afecteaza, stiut fiind faptul ca multe boli au cauze psi­hologice.

Pentru a afla mai multe despre importanta preventiei pentru pastrarea sanatatii, am discutat cu doamna Marinela Stanculete, Concierge Doctor la Intermedicas.

  • Analizele anuale standard ar trebui sa devina parte din rutina noastra, dar multi nu le fac pentru ca nu stiu cum. Cat de simple si accesibile sunt acestea?

Investigatiile de screening sunt rezulta­tul recomandarilor formulate in urma unei consultatii. Aceasta presupune niste intrebari (referitoare la istoricul medical, simptome pe care putem sa nu le bagam de seama si conditiile de viata si munca) si examinarea fizica prin pal­pare, auscultatie, percutie etc. Daca nu Romanii se descopera nimic alarmant sau pato­logic, atunci se face setul de investigatii recomandat de OMS, respectiv analize de sange si urina. Pentru femei, se adauga recoltarea frotiului Babes-Papanicolau si, dupa varsta de 45 de ani, mamografia. Pentru barbati, dupa varsta de 40 de ani se adauga screeningul pen­tru cancerul de prostata. Pentru toate persoanele trecute de varsta de 50 ani, se recomanda screeningul pentru cance­rul de colon si screeningul pentru ane­vrismul de aorta abdominala. Pentru femei este importanta si efectuarea unei ecografii tiroidiene pentru depis­tarea nodulilor tiroidieni asimptoma­tici. Investigatiile de screening nu iau mult timp, se pot face prin interme­diul medicului de familie, prin siste­mul de asigurari sociale de sanatate, fiind astfel scutite costurile lor.

  • Care sunt afectiunile cele mai comune in Romania care, prin preventie, ar putea avea o incidenta mult mai mica?

Diabetul este cap de lista – este o boa­la asimptomatica, nu presupune nicio complicatie in primii ani, iar depista­rea se poate face prin dozarea glicemi­ei. O alta afectiune foarte frecventa in Romania este cancerul de san. Pana la 40-45 de ani, acesta se depisteaza prin palparea sanului de catre medic, iar dupa aceea poate fi depistat cu ajuto­rul mamografiei. In ciuda credintei populare, ecografia mamara nu este o metoda de screen-ing pentru cancerul mamar, in cazul femeilor pana in 40-45 de ani. Cancerul de col uterin, de asemenea frecvent in Romania, este asimptoma­tic in stadiu incipent. Depistarea se face prin frotiul Babes-Papanicolau, de aceea este recomandat sa se efectueze anual. O alta boala al carei screening adecvat ar putea scadea semnificativ incidenta unei neoplazii, frecventa in tara noastra, este cancerul de colon. Colonoscopia se face nuantat, adica pentru persoanele care nu au rude de sange cu cancer de colon, o prima colonoscopie la varsta de 50 de ani si apoi, in functie de rezultat, o data la 5-10 ani. Pentru cei care au rude de sange cu cancer de colon, o prima colonoscopie se face cu minimum 10 ani inainte de varsta la care a fost diagnosticata ruda cea mai tanara cu cancer de colon. Metodele de screening pentru cancerul pulmonar nu sunt, din pacate, neinva­zive, sunt iradiante, este vorba despre tomografia computerizata de torace low dose – in doze mici. Aceasta este indicata persoanelor cu factori de risc: fumatorilor (celor care fumeaza un anumit numar de pachete/an) si persoanelor care lucreaza in medii cu risc (agricultura, industria cimentului, azbestului, siliciului, minerit). Radi­ografia pulmonara nu este o metoda de screening pentru cancerul de pla­mani, asa cum nu este nici auscultatia pulmonara cu stetoscopul de catre cel mai renumit sau experimentat medic. Afectiunile hepatice cronice pot fi de­pistate prin examenul de screening. Suntem o tara cu o incidenta relativ mare de hepatita cronica cu virus B si C. Markerii de hepatita virala tip B si C nu fac parte din analizele uzuale de sceening, dar transaminazele fac par­te. O crestere de transaminaze impune dozarea markerilor de hepatita B si C. Pentru femeile aflate la menopauza, osteoporoza poate fi depistata cu aju­torul unui test minim radiant, osteo­densitometrie – recomandat si tuturor pacientilor, indiferent de varsta si sex, care au tratament cronic cu substante care pot produce depletie de masa osoasa, cum ar fi cei astmatici.

  • Cum putem sa convingem oamenii sa aiba grija de sanatatea lor constant si sa aiba un comportament preventiv?

Grija pentru sanatate in aspectele ei fizice este un lucru important, dar nu exclude grija pentru celelalte aspecte ale vietii. Sa nu complicam lucrurile. Daca nu ne supara nimic, recomand sa mergem la medic o data pe an sau la doi ani si sa lasam in sarcina medi­cului sa ne spuna ce investigatii avem de facut. Documentarea noastra pe internet nu va inlocui anii de studiu si experienta unui medic. Asadar, sa mergem la medic, sa-i ascul­tam sfaturile, dar sa nu consideram ca a face investigatiile despre care am vorbit substituie responsabilitatea noastra de a face miscare fizica, de a manca fructe si legume, de a avea relatii armonioase cu cei din jurul nostru.

TESTE SPECIFICE DE SCREENING PENTRU FEMEI

TESTUL BABES-PAPANICOLAU (PAP) si testul genetic pentru depistarea infectiei cu virusul papilloma uman (HPV)
Ce se poate preveni prin screening: cancerul de col uterin.
Cand: incepand cu varsta de 21 de ani sau la 3 ani de la inceperea vietii sexuale – anual; dupa 30 de ani, PAP-ul poate fi facut la 1-3 ani, pana la 65 de ani.

MAMOGRAFIE
Ce se poate preveni prin screening: cancerul mamar.
Cand: incepand cu varsta de 20 de ani, femeilor li se recomanda autoexaminarea lunara a sanilor, prin palpare; incepand cu 40 de ani, examen clinic al sa­nilor efectuat anual de medicul specialist ginecolog; si, dupa 40 de ani, mamografii bilaterale – la 1-3 ani, in functie de istoricul medical.

TEST DE OSTEODENSITOMETRIE
Ce se poate preveni prin screening: osteoporoza, fracturile osteoporotice.
Cand: la inceputul menopauzei si dupa 65 de ani.

TESTE SPECIFICE DE SCREENING PENTRU BARBATI

TEST DE SANGE PENTRU DETERMINAREA PSA – anti­genul specific prostatic
Ce se poate preveni prin screening: cancerul de prostata.
Cand: incepand cu 40-50 de ani, in functie de existenta unui istoric in familie, discutii cu medicul urolog si o investigatie pentru determinarea PSA – antigenul specific prostatic.

TESTE DE SCREENING COMUNE PENTRU FEMEI SI BARBATI

DERMATOSCOPIE
Ce se poate preveni prin screening: cancerul de piele.
Cand: incepand cu varsta de 18 ani, se recomanda autoexaminarea pielii si alunitelor – lunar; examen clinic efectuat de dermatolog si dermatoscopie – periodic.

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Ce se poate preveni: atacul de cord, insuficienta cardiaca, anevrisme ale arterelor etc.
Cand: anual.

VERIFICAREA VALORILOR COLESTEROLULUI
Ce se poate preveni
: dislipidemia (colesterol marit), ce contribuie la dezvoltarea aterosclerozei si a bolilor de inima.
Cand: incepand cu 20 de ani – la fiecare 5 ani, in cazul persoanelor cu risc normal.

SCREENINGUL COMBINAT (efectuarea profilului lipidic, a glicemiei, masurarea tensiunii arteriale si a indicelui de masa corporala – IMC)
Ce se poate preveni: bolile de inima si diabetul zaharat de tip 2.
Cand: incepand cu varsta de 20 de ani – o data la 2-3 ani.

EVALUAREA RISCULUI DE DIABET ZAHARAT (masura­rea glicemiei din sange, determinarea tolerantei la glucoza sau a hemoglobinei glicolizate – HbA1c)
Ce se poate preveni: diabetul zaharat.
Cand: dupa 45 de ani – la fiecare 3 ani.

COLONOSCOPIE
Ce se poate preveni prin screening: cancerul colorectal.
Cand: incepand cu varsta de 50 de ani.