Zonele albastre si secretul echilibrului

Exista in lume cinci zone („blue zones”) cu o concentratie neobisnuit de mare de oameni care traiesc peste 100 de ani si continua sa fie activi si sanatosi pana la final.

Aceste zone au fost identificate de Dan Buettner, explorator si colaborator al revistei National Geographic. Ce au in comun, asadar, locuitorii din insula greceasca Ikaria, inaltimile montane Nuoro din Sardinia, peninsula Nicoya din Costa Rica, Okinawa din Japonia si comunitatea din Loma Linda, Califor­nia? Buettner a identificat 9 lectii ale longevitatii („power 9”).

Activitatea fizica naturala contribuie in mod semnificativ la cresterea dura­tei vietii. Gradinaritul si plimbarile, de exemplu, incetinesc declinul cognitiv, asa ca fiecare vizita in piata sau acasa la un prieten este nu doar placuta, ci si sanatoasa. Stresul declanseaza un raspuns inflamator, asociat cu afectiuni diverse, de la bolile cardiovasculare la Alzheimer. Locuitorii „zonelor albastre” isi ofera insa zilnic cel putin 15 minute de relaxare prin practicarea unei forme de meditatie (somn, rugaciune), care elibereaza stresul. Oamenii care traiesc mult se simt utili si isi cunosc rostul in viata (in Okinawa i se spune „ikigai”, in Nicoya, „plan de vida” – si s-ar traduce liber prin „de ce ne trezim dimineata”).

Un alt element comun centenarilor este un pahar de vin rosu sau de sake pe zi. Dar nu orice fel de vin! De exemplu, vinul local consumat in Sardinia, Cannonau, are un nivel de polifenoli de trei ori mai mare decat al oricarui alt vin din lume. In ceea ce priveste alimentatia, cei mai longevivi oameni din lume au o dieta pe baza pe plante (legume, verdeturi, fructe) si nuci, mananca portii mici si consuma carne slaba o data pe sapta­mana. Nu ajung la satietate, iar ultima masa a zilei se ia seara devreme si este usoara – respecta, asadar, „regula 80/20” (cand stomacul este plin 80%, senzatia de foame dispare, deci putem sa ne oprim).

Centenarii din „zonele albastre” pun familia inainte de toate, au grija de copiii si parintii lor, locuind adesea impreuna cu ei sau foarte aproape de acestia. Preocuparile spirituale (indi­ferent de credinta sau manifestare) si participarea saptamanala la intalniri ale comunitatii contribuie, de aseme­nea, la cresterea sperantei de viata.

In final, Dan Buettner arata ca cei mai longevivi oameni din lume traiesc ala­turi de oameni cu obiceiuri sanatoase (in „tribul potrivit”). Fumatul, obezi­tatea, fericirea, singuratatea pot fi contagioase, spune el, obiceiurile celor apropiati influentandu-ne si pe noi. Daca avem in preajma oameni tonici si de incredere, care au grija de sanatatea lor, acest lucru se rasfrange si asupra noastra.

PROTEINE VEGETALE LA INDEMÂNA

Pe langa raportul recent al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) care asociaza carnea procesata cu un risc mai mare de cancer, numeroase alte studii au ara­tat ca o dieta bogata in legume si fructe – cu mai puti­ne produse de origine animala – ar putea imbunatati nivelul colesterolului, dar si reduce incidenta bolilor de inima si cancer. Daca vrem sa ne procuram protei-nele mai degraba din plante decat din produse de pro-venienta animala, avem optiuni multiple. Semintele de chia, quinoa sau canepa, fulgii integrali din ovaz sau nautul folosite in dieta zilnica s-au dovedit eficiente in reducerea balonarii sau tulburarilor gastrointestinale. Dar surse de proteine vegetale avem si in ingrediente foarte accesibile: ciupercile, care nu contin niciun fel de grasime sau zahar si care sunt o sursa valoroasa de fibre si vitamine B; frunzele de spanac, care contin clorofila, acid folic, vitamine, luteina; lintea, o sursa bogata de carbohidrati complecsi, fibre, minerale si vitamine din grupul B. La indemana sunt si semintele (floarea-soarelui, susan, in, dovleac – bogate in vitaminele E, B1, B6, acid folic, minerale), nucile si alunele (contin si grasimi sanatoase, iar nucile romanesti, polifenoli).

CE SUNT MEZONUTRIENTII?

Mezonutrientii sunt compusi activi din alimente cu un continut de nutrienti foarte ridicat, cu proprietati benefice deosebite, dovedite de studii stiintifice. In limba greaca, „meso” inseamna „in interior”, deci mezonutrientii se refera la ceea ce au mai valoros ingredientele din aceste alimente cu calitati deose­bite. De exemplu, compusul activ din turmeric este curcuminul, care are beneficii antiinflamatoare si anti-aging. Substantele active din aceste alimente cu continut mare de nutrienti si efecte terapeutice dove­dite – licopenul din tomate, antocianina din fructele rosii si negre (afine, mure, coacaze negre, aronia), safranalul din sofran, taninii din ceaiul verde, berberina din gentiana si dracila (agrise) – sunt greu de obtinut in mod natural sau sunt benefice doar in cantitati controlate atent. De aceea, sunt disponibile prin intermediul suplimentelor alimentare care contin extracte standardizate din planta respectiva.