Doar astazi, 29 martie, ai 25% reducere la minim 2 produse Childlife

Rolul factorilor nutritionali in patogeneza cancerului

Rolul factorilor nutritionali in patogeneza cancerului

Desi modificarile genetice au un rol important, exista o legatura intre alimentatie si cancer. Influenta alimentatiei in dezvoltarea cancerului difera insa de la individ la individ, in functie de bagajul genetic al fiecaruia.

Dr. Mihaela Ciaus, Medic Specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Centrul Secom®

FACTORI ALIMENTARI CARE POT CONTRIBUI LA CRESTEREA SAU LA REDUCEREA RISCULUI DE CANCER

Consumul crescut de carne procesata este asociat cu risc de cancer colorectal si de prostata. Unele studii au aratat o legatura intre obezitate si cancerul de san, colon, pancreas, rinichi, esofag, endometru si vezicula biliara. Consumul in exces al produselor cu continut mare de zaha­ruri concentrate este asociat cu risc de aparitie a unor tipuri de cancer. Alcoolul in exces, mai ales asociat cu fumatul, este un factor de risc major pentru cancerele din sfera ORL, esofagian, hepatic si colo-rectal. Datorita continutului crescut de substante potential anticancerigene, fruc­tele si legumele pot contribui la reducerea riscului pentru anumite tipuri de cancer, iar consumul crescut de fibre este asociat cu un risc mai redus de cancer colorectal.

Conform Asociatiei Americane de Cancer, exista substante nocive cu potential oncologic care ajung in alimente prin intermediul metodelor de cultivare a plantelor, de crestere a animalelor si procesare a alimentelor (pesticide, ierbi­cide, ingrasaminte chimice, hormoni de crestere, antibiotice, bisfenol A, ftalati, nitritul de sodiu, afumarea chimica a carnii). Evitarea consumului de alimente procesate si alegerea alimentelor orga­nice, cu risc mai mic de contaminare cu aceste substante, pot reduce riscul de cancer.

DIETELE VEGETARIENE/VEGANE POT REDUCE RISCUL DE CANCER

Studiul EPIC (The European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition) a aratat, in randul vegetarienilor, o redu­cere modesta, de 10%, a riscului de cancer de orice tip (nefiind clar de unde vine acest beneficiu). Evidente clare de risc mai mic la vegetarieni s-au observat pentru cancerul de stomac si cancerele hematologice. In mod surprinzator, nu s-a gasit nicio diferenta in privinta riscului de cancer colorectal.

PRINCIPII GENERALE IN ALIMENTATIA PACIENTULUI ONCOLOGIC

Pacientii cu cancer prezinta frecvent tulburari nutritionale manifestate prin anorexie (lipsa/scaderea poftei de manca­re), scadere in greutate, reducerea energiei si risc crescut de malnutritie, cauzate atat de boala, cat si de terapiile oncologice.

Reechilibrarea unui pacient care se poate alimenta oral presupune: consilierea paci­entului, stabilirea unei diete atent supra­vegheate, administrarea de suplimente alimentare pentru cresterea ponderala si a rezervei de nutrienti, mentinerea energi­ei, a capacitatii de vindecare si recuperare si cresterea tolerabilitatii la tratament.

Atat timp cat absorbtia intestinala se mentine, alimentatia orala trebuie uti­lizata, iar ingrijirea cavitatii orale este prioritara. Necesarul caloric la pacientul non-obez, in functie de greutatea corpora­la, este: la pacientul care se poate deplasa, de 30-35 kcal/kg/zi, iar la pacientul imobi­lizat la pat, de 20-25 kcal/kg/zi.

Este important ca alimentele sa fie pre­parate sanatos, sa fie variate, omogene, neiritante, de buna calitate nutritionala si bacteriologica, bogate in proteine, gra­simi sanatoase, carbohidrati, vitamine si minerale. Surse bune de proteine animale pot fi ouale, laptele, carnea de peste, de pasare de curte, carnea rosie slaba de porc/vita. Grasimile cu efecte benefice sunt uleiul de peste, uleiul de masline, iar cele mai bune surse de carbohidrati sunt fructele, legumele si cerealele integrale, care furnizeaza, de asemenea, vitamine, minerale, fibre si fitonutrienti. Hidratarea este extrem de importanta, de aceea este necesar consumul unei cantitati suficien­te de apa.

La pacientii care prezinta satietate preco­ce si reducerea apetitului, se recomanda mesele frecvente, reduse cantitativ, dar bogate in proteine si calorii, usor de consumat. Daca alimentatia orala devine mai redusa, se pot adauga produse stan­dardizate de completare a necesarului energetic.

Alegerea unei diete terapeutice personali­zate trebuie facuta pe baza unei abordari holistice si integrative, numai de catre un medic specialist, care poate monitoriza starea nutritionala, facand modificari in dieta in functie de evolutia bolii.

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare