- Cutia Pandorei din cabinetul gastroenterologului de copii
- Sindromul de intestin permeabil
- Sindromul de intestin iritabil. O ecuatie cu multe necunoscute
Probioticele si enzimele digestive, roluri si beneficii
Probioticele si enzimele digestive sunt doi termeni al caror numitor comun este sanatatea digestiva. Care este insa diferenta intre probiotice si enzime, cum actioneaza, cand este recomandat sa luam o categorie sau alta – sunt doar cateva dintre lucrurile care ne pun in dificultate.
„Probioticele sunt bacterii bune”, „le luam ca sa nu ne deranjam la stomac de la antibiotice”, iar „enzimele sunt pentru digestia dificila, atunci cand mancam prea mult sau prea gras” – erau parerile exprimate de participantii la un focus-grup, realizat la final de an1. Deloc gresit, am spune la prima vedere, pentru ca lucrurile sunt mult mai complexe.
Probioticele sunt organisme vii
Istoria probioticelor este relativ noua si incepe cu observatiile cercetatorului rus Eli Metchinikoff, care descoperea, la inceputul secolului al XX‑lea, rolul benefic al anumitor bacterii din tractul digestiv. Termenul de probiotic „pentru viata” a fost folosit, pentru prima data in anul 1965, de catre Lilly si Stillwell pentru a descrie substantele pe care le secreta un organism pentru a creste un altul2. Abia in anul 2001, Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste probioticele ca „microorganisme vii care, atunci cand sunt administrate in doze optime, confera un beneficiu sanatatii organismului-gazda”. Cea mai mare parte a bacteriilor probiotice este localizata in tractul gastrointestinal inferior, insa acestea pot fi gasite pe intreaga suprafata a corpului. Totalitatea bacteriilor de pe corpul uman formeaza microbiomul, un ecosistem cu rol vital in mentinerea sanatatii.
Colonizarea microbiomului cu bacterii incepe in momentul nasterii, atunci cand bebelusul vine in contact cu cervixul matern si cu microbiota vaginala (Lactobacilii), continuandu-se apoi prin alaptare (Bifidobacterii) si interactiunea cu mediul inconjurator.
Cand apar dereglari la nivelul microflorei intestinale?
Stilul de viata modern (stres, sedentarism, perturbarea procesului natural de nastere), alimentatia, consumul anumitor medicamente distrug bacteriile benefice ale microbiomului intestinal si cauzeaza diverse tulburari. Cele mai frecvente simptome sunt: balonarea, diareea, constipatia, slaba absorbtie a nutrientilor, respiratia urat mirositoare, racelile dese. Studiile recente arata ca patologiile autoimune, infectia cu helicobater pylori, obezitatea sau cancerul ar avea printer factori si dezechilibrele microbiomului.
Cand luam probiotice?
Utilizarea probioticelor cuprinde un spectru larg de recomandari care includ: dezechilibrele intestinale date de tratamentul cu antibiotice, chimioterapie, corticoterapie; problemele de tranzit intestinal (balonare, diaree, constipatie, gaze intestinale); sindromul de intestin iritabil,
sindromul de intestin permeabil, boala Crohn, colita ulcerativa.
Acestea mai sunt recomandate pentru prevenirea cariior dentare, oboseala cronica, infectii urinare, infectii vaginale (ex. candidoza) si imbunatatesc raspunsul imunitar.3 In plus, rezultatele unor studii sugereaza ca probioticele pot fi de folos persoanelor care au inceput un regim de slabire.4
Prebiotice, probiotice sau sinbiotice?
Prebioticele nu se administreaza inaintea probioticelor, asa cum am auzit de foarte multe ori. Acestea sunt o categorie de ingrediente, de obicei, fructooligozaharide, care „hranesc probioticele”, le potenteaza efectul si le ajuta sa actioneze pana in colon. Ideal ar fi sa alegeti formule de probiotice cu prebiotice.
Probioticele sunt bacteriile benefice care mentin controlul asupra bacteriilor patogene, au rol in sistemul imunitar, ajuta la digestia hranei in intestin, absorbtia vitaminelor si mineralelor etc.
Sinbioticele – sunt suplimentele alimentare care combina probioticele cu prebioticele intr-o singura formula.
Ce urmarim cand alegem probioticele?
Ambalajul produsului probiotic este o sursa valoroasa de informare.
Urmariti pe acesta:
• numarul si tipul tulpinii (un numar mai mare actioneaza asupra mai multor agenti patogeni);
• numele complet al tulpinii (ex. B. longum BB536);
• conditiile de pastrare (anumite tulpini se pastreaza doar la frigider);
• daca cuprinde sau nu prebiotice;
• tehnologia de fabricatie (capsula si procesul de fabricatie ofera protectie bacteriilor de sucurile gastrice, enzime etc.).
Cat administram?
Pentru rezultate bune, probioticele se administreaza perioade mai indelungate, 1–3 luni, inainte de masa, pentru a fi protejate suplimentar de sucurile gastrice. Nu abandonati probioticele in momentul in care ati finalizat tratamentul cu antibiotice. Pentru a se reface, flora are nevoie de cel putin o luna.
Enzimele digestive, muncitori calificati in digestie
Enzimelele digestive sunt o clasa de compusi responsabili de procesul de descompunere si absorbtie a nutrientilor in organism. Acestea sunt secretate de glandele salivare, pancreas, intestin subtire si stomac. In corpul nostru se gasesc aproximativ 75.000 de enzime, care se impart in trei categorii: enzime metabolice (pun in miscare corpul), enzime digestive (sunt implicate in descompunerea proteinelor, carbohidratilor si grasimilor, dar si in procesul de extragere, asimilare si metabolizare a substantelor nutritive); enzime alimentare (provin din fructe, legume si ajuta la digestie. Se inactiveaza atunci cand sunt gatite).
De ce avem nevoie de enzime
Deficitul enzimatic ingreuneaza digestia si duce la o multitudine de afectiuni: pancreatita, intoleranta la lactoza, celiachia etc. Simptomele care anunta un deficit de enzime sunt: balonarea dupa mancare, impietrirea stomacului dupa masa, senzatia de plin dupa cateva imbucaturi, diaree, dureri abdominale, prezenta alimentelor nedigerate in scaun etc.
Cele mai importante tipuri de enzime
Bromelaina – enzima proteolitica, se gaseste in ananas;
Lactaza – enzima care digera zaharurile din lapte, fiind indispensabila celor cu intoleranta la lactoza;
Lipaza – este o enzima care descompune lipidele;
Micozima – enzima care actioneaza asupra amidonului sau glicogenului;
Pancreatina – actioneaza asupra amidonului sau glicogenului
Papaina – este una dintre cele mai importante enzime. Aceasta intervine in descompunerea alimentelor, fiind responsabila de predigerarea carnii.
Pepsina – enzima secretata de mucoasa stomacului, transforma proteinele in compusi mai simpli.
Plantele care pot oferi enzime digestive: ghimbirul, feniculul, sfecla rosie, musetelul, menta.
Enzime sau probiotice?
Desi exista diferente clare intre deficitul enzimatic si dezechilibrele florei intestinale, medicul este in masura sa va recomande un produs sau altul.
Cum alegeti formula de enzime:
• urmariti cate categorii de enzime contine si daca acestea va ajuta in problema dv. (ex.: in intoleranta la lactoza, este important sa aveti lactaza; in pancreatita, o formula cu toate tipurile de enzime etc.);
• sursele enzimelor – sunt de origine vegetala (ex.: bromelaina), animala (ex.: pancreatina), fungica (extrase din ciuperci);
• tipul de eliberare (eliberare rapida sau prelungita).
Referinte:
1. Studiu Strategis, decembrie 2015
2. www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19584499
3, 4. www.everydayhealth.com/probiotics/guide/
Articol publicat in Nr. 6 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa” .