Totul despre burnout: cauze, simptome, preventie si tratament

Burnout-ul este o stare de epuizare emotionala, fizica si mintala, cauzata de stres excesiv si prelungit.

Cand o persoana se simte coplesita, epuizata din punct de vedere emotional si incapabila sa faca fata cerintelor constante, unul dintre motive ar fi ca sufera de burnout.

Cum actioneaza burnout-ul? Reduce productivitatea si consuma energia, facandu-i pe cei care se confrunta cu aceasta problema sa se simta neajutorati, lipsiti de speranta, cinici si plini de resentimente.

Efectele negative ale burnout-ului se pot observa in fiecare aspect al vietii: la serviciu, acasa, in societate.

Cuprins:
Ce este sindromul burnout?
Burnout: simptome
Cauzele sindromului burnout
Burnout: preventie si tratament
Diferenta dintre stresul excesiv si burnout
Legatura dintre burnout si depresie 

Ce este sindromul burnout?

Una dintre cele mai complexe probleme generate de stresul la locul munca este sindromul burnout. Termenul de „burnout“ a fost folosit in mod colocvial inca de la sfarsitul anilor ’60, dar cei care l-au introdus in mediul stiintific au fost psihologii americani Herbert Freudenberger si Christina Maslach. 

Freudenberger a intalnit termenul „burnout“ in timpul cercetarilor pe care le facea cu pacientii de la St. Mary’s Free Clinic din New York, care descriau stari precum epuizare emotionala, pierderea motivatiei si implicare scazuta la serviciu. Rezultatele cercetarilor sale au aparut in articolul „Staff Burnout“ din Journal of Social Issues, in 1974. In aceeasi perioada, Maslach, cercetatoare la Universitatea California din Berkeley, desfasura un studiu care implica functionari ce lucrau cu publicul. Ea este autoarea celei mai cunoscute si utilizate definitii a sindromului burnout, descris ca fiind un sindrom caracterizat de epuizare emotionala (epuizarea resurselor emotionale si diminuarea energiei), depersonalizare (atitudini si sentimente negative, insensibilitate si lipsa de compasiune) si minimizarea realizarilor personale (evaluari negative ale activitatii profesionale si sentimente de reducere a competentei).

 Primele sale studii pe acest subiect au aparut in 1976, in lucrarea „Burned-Out“ din revista Human Behavior.

Preluand ulterior definitia Christinei Maslach, Herbert Freudenberger si Gail North au redefinit, in 1992, acest sindrom prin trei componente: epuizare fizica, epuizare emotionala si simptome comportamentale (productivitate scazuta, insatisfactie la locul de munca).

Cine poate suferi de burnout?

Oricine este expus continuu la niveluri ridicate de stres se poate confrunta, la un moment dat, cu burnout. Persoanele care lucreaza in domenii in care trebuie sa isi exercite activitatea sub presiune sau care sunt constranse de timp, precum medicii, pompierii, jurnalistii, sunt mai predispuse la a suferi de aceasta problema.

Pe langa burnout-ul indus de cariera, persoanele care au grija de copii pot suferi, de asemenea, de acest tip de epuizare extrema. Un studiu recent a aratat ca, la fel ca medicii, si parintii pot suferi de burnout.

Unele caracteristici care au legatura cu personalitatea, cum ar fi nevoia de a detine tot timpul controlul si perfectionismul, pot fi factori de risc pentru burnout.

Tipuri de burnout

Au fost identificate trei tipuri de burnout, fiecare cu o cauza proprie:

• Burnout din cauza suprasolicitarii - apare in randul persoanelor care muncesc din ce in ce mai mult, in cautarea succesului, fiind dispuse sa isi riste atat sanatatea, cat si bunastarea personala, pentru a reusi pe plan profesional;
• Burnout din cauza subaprecierii - apare in randul persoanelor care se simt subapreciate si nu gasesc motivatie la locul de munca, intrucat nu au oportunitati de invatare sau de crestere profesionala;
• Burnout din cauza neglijarii - apare in randul persoanelor care se simt neputincioase la locul de munca, care considera ca sunt incompetente sau ca nu pot tine pasul cu responsabilitatile ce le-au fost atribuite. O astfel de epuizare poate fi strans legata de sindromul impostorului, un tipar psihologic in care o persoana se indoieste de aptitudinile, talentele sau realizarile sale.

Burnout: simptome

Burnout-ul este un proces gradual. Semnele sunt subtile la inceput, dar se agraveaza pe masura ce timpul trece.

Simptomele burnout-ului sunt provocate de stres, fie cel asociat cu activitatea la locul de munca, fie cel cauzat de problemele din viata personala.

Exista trei categorii principale de simptome care caracterizeaza sindromul burnout:

• Epuizare. Persoanele care sufera de burnout se simt secatuite de putere si epuizate emotional, incapabile de a face fata anumitor situatii, obosite, dezamagite si lipsite de energie. Printre simptomele fizice se numara durerea si problemele gastro-intestinale. 
• Alienare (asociata muncii). Cei care sufera de burnout se simt frustrati si stresati din cauza jobului, astfel pot incepe sa manifeste cinism fata de conditiile de munca si fata de colegi. In acelasi timp, incep sa se distanteze din ce in ce mai mult din punct de vedere emotional si devin indiferenti fata de activitatea profesionala pe care o desfasoara. Asadar, din cauza faptului ca se simt coplesite, persoanele cu burnout pot inceta sa socializeze cu membrii familiei, prietenii ori colegii.
• Performanta redusa: Burnout-ul influenteaza, cu precadere, realizarea sarcinilor zilnice, acasa ori la locul de munca. Oamenii care sufera de burnout au o atitudine negativa cand vine vorba sa-si indeplineasca indatoririle, le este greu sa se concentreze, sunt apatici si lipsiti de creativitate.

Pe langa aceste categorii de simptome, exista si alte semnale de alerta pentru burnout. Ele se manifesta diferit de la o persoana la alta.

• Dorinta de evadare. Nemultumiti de cerintele nesfarsite de la locul de munca, cei care sufera de burnout isi doresc sa evadeze, sa plece intr-o vacanta singuri. In cazuri extreme, acestia pot apela la droguri, alcool sau alimente ca o modalitate de a-si „paraliza“ durerea emotionala.
• Iritabilitate. Persoanele afectate de burnout au tendinta de a-si pierde mai usor cumpatul cand se afla in compania prietenilor, colegilor sau membriilor familiei.
• Imbolnavire frecventa. Burnout-ul poate afecta sistemul imunitar, facandu-i pe cei care se confrunta cu aceasta problema mai susceptibili la raceala, gripa si insomnie. Burnout-ul poate cauza, de asemenea, probleme de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea.

Cele 12 etape ale burnout-ului

Sindromul burnout este un fenomen complex, care nu se dezvolta intr-o singura zi, fiind rezultatul stresului cronic la locul de munca. Se poate manifesta insa la orice persoana suprasolicitata, cum ar fi o mama care are grija de casa, de copii si de un parinte bolnav.

Psihologii Herbert Freudenberger si Gail North au dezvoltat un model in 12 etape ale bur­nout-ului, caracterizate prin:

1. Dorinta de autodepasire, obsesia pentru demon­strarea propriei valori, accep­tarea cu usurinta si entuzi­asm a responsabilitatilor. Aceasta etapa este frecventa in randul persoanelor care incep activitatea la un nou loc de munca sau care indeplinesc o sarcina noua. In asemenea situatii, prea multa ambitie poate duce la epuizare;
2. Incapacitatea de intrerupere a muncii. Ambitia ii determina pe unii oameni sa munceasca peste masura;
3. Neglijarea nevoilor pro­prii: somn si program de masa neregulate, interactiuni sociale reduse;
4. Refuzul de a recunoaste existenta unor probleme duce la aparitia unor sentimente de teama, panica si tristete, probleme cu punctualitatea. In loc sa recunoasca faptul ca sunt suprasolicitati, persoanele afectate gasesc alti vinovati pentru problemele lor (seful, colegii, cerintele jobului);
5. Schimbarea valorilor duce la neglijarea prietenilor si a familiei si la renuntarea la hobby-uri care par neimportante. Astfel, munca devine singura preocupare;
6. Intoleranta, perceperea colaboratorilor ca fiind incompetenti, dificultati in stabilirea relatiilor soci­ale, cinism, agresivitate. Problemele sunt privite ca fiind cauzate de presiunea timpului si de munca, si nu de reducerea performantelor profesionale;
7. Viata sociala este limitata sau inexistenta, familia si prietenii sunt perceputi ca o povara ostila, critica nu mai este tolerata. De asemenea, se simte nevoia de a scapa de stres, iar pentru asta este posibil sa se apele­ze la alcool sau droguri;
8. Modificarile comporta­mentale fata de familie si fata de prieteni. Apar indiferenta, apatia, tendintele paranoice, iar orice cerinta suplimentara de munca este perceputa ca o povara;
9. Depersonalizarea. Nu mai este recunoscuta valoarea proprie si nici a celorlalti, nu se mai percep nevoile proprii, persoanele suferinde se descriu ca „masini care trebuie sa functioneze“ si isi vad viata ca fiind lipsita de sens;
10. Golirea interioara. Persoanele afectate se simt descurajate, au temeri, fobii si atacuri de panica. Apeleaza la exces alimentar, de droguri sau sex;
11. Depresia. Apar sentimente de nesiguranta, epui­zare, disperare, ganduri de sinucidere, iar imaginea vii­torului este sumbra;
12. Sindromul burnout include colaps total mintal si fizic; sunt necesare ingrijiri medicale complete.

Aceasta evolutie secventiala poate fi oprita in orice etapa, oferind astfel posibilitatea celui afectat de a lua masurile necesare pentru a preveni instalarea starii de burnout.

Cauzele sindromului burnout

Cauza majora a sindromului burnout este mediul profesional: suprasolicitarea si volumul mare de munca, presiunea timpului, programul de lucru prelungit, lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil si relatiile nesatisfacatoare cu colegii.

Alte cauze pot fi personale: perfectionismul si nevoia excesiva de a detine controlul, asteptarea de a primi recompense imediate, entuziasmul si asteptarile exagerate de la inceputul carierei, stabilitatea emotionala scazuta, capacitatea slaba de adaptare la stres. Dar si stilul de viata dezechilibrat: lipsa timpu­lui liber si a implicarii in activitati relaxante, a spriji­nului familial, nerespectarea orelor de somn.

Burnout: factori de risc

Un loc de munca stresant nu duce intotdeauna la burnout. Daca nivelul de stres este gestionat bine, efectele negative nu se manifesta. Insa, unele persoane (din anumite profesii) sunt mai predispuse riscului de a suferi de burnout.

Factorii care pot duce la aparitia sindromului burnout sunt numerosi.

• Prea multa presiune. Angajatii care spun ca au suficient timp pentru a-si indeplini sarcinile la locul de munca au un risc cu 70% mai mic sa se confrunte cu burnout. Pe de alta parte, persoanele care sunt presate de timp, precum medicii si pompierii, sunt mai predispuse epuizarii profesionale.
• Lipsa de comunicare si sprijin din partea unui manager. Sprijinul superiorilor la locul de munca reprezinta un „tampon psihologic“ impotriva stresului. Angajatii care se simt puternic sustinuti de managerul lor au un risc cu 70% mai mic de a experimenta burnout in mod regulat.
• Lipsa claritatii. Doar 60% dintre angajati stiu ce asteptari au ceilalti de la ei. Cand rolul lor nu este bine stabilit, angajatii pot deveni, pur si simplu, epuizati, incercand sa-si dea seama ce ar trebui sa faca.
• Lipsa controlului. Incapacitatea unui angajat de a influenta deciziile care ii afecteaza activitatea profesionala, cum ar fi programul, sarcinile sau volumul de munca, ar putea duce la burnout. O alta cauza ar putea fi lipsa resurselor de care angajatul are nevoie pentru a-si indeplini cu brio indatoririle.
• Volum de munca incontrolabil. Cand volumul de munca pare de necontrolat, chiar si cei mai optimisti angajati se vor simti fara speranta, ceea ce va duce, rapid, la epuizare profesionala.
• Tratament nedrept. Angajatii care simt ca sunt tratati incorect la locul de munca sunt mai predispusi riscului de a experimenta un nivel ridicat de epuizare. Tratamentul inechitabil poate consta in favoritisme si compensare nejustificata, indreptate catre alti colegi.
• Dezechilibre intre viata profesionala si cea personala. Daca jobul este solicitant, atat din punct de vedere al timpului, cat si al efortului depus, incat un angajatul nu mai are energia necesara de a petrece timp cu familia si prietenii, e posibil ca burnoutul sa se instaleze rapid.

Burnout: preventie si tratament

Burnoutul se formeaza in timp. Este provocat atat de stresul de la job, cat si de preocuparile vietii personale. Cu toate ca stresul poate fi inevitabil, burnoutul poate fi prevenit. Totodata, odata ce au fost identificate simptomele burnoutului, exista modalitati de a evita agravarea lor.

Discutii cu superiorii

Daca angajatul se simte nemultumit de mediul de munca, este recomandat sa incerce sa poarte discutii constructive cu superiorii si sa solicite un volum de lucru mai usor de gestionat. Comunicarea organizationala este importanta pentru crearea unui mediu de lucru sanatos, unde angajatilor sa le faca placere sa-si desfasoare activitatea.

Reconversie profesionala

Pentru ca burnoutul, cunoscut si sub numele sindromul epuizarii profesionale, se dezvolta, cu precadere, din cauza nemultumirilor ori a nivelului ridicat de stres de la locul de munca, o metoda eficienta de a preveni sau de a limita simptomele acestei probleme o reprezinta schimbarea jobului.

De asemenea, ocuparea unei noi pozitii in interiorul companiei poate fi o schimbare benefica pentru angajatul care se simte coplesit.

Odihna suficienta

Somnul este vital pentru mentinerea unei stari bune de sanatate. Daca, din cauza stresului si anxietatii de la locul de munca, odihna nu este suficienta, poate aparea burnoutul. Specialistii recomanda intre 7 si 9 ore de somn in fiecare noapte, astfel incat organismul sa se poata recupera dupa o zi obositoare.

Potrivit The National Sleep Foundation, evitarea cafeinei inainte de culcare, stabilirea unui ritual de relaxare si evitarea folosirii dispozitivelor moderne cu cel putin o ora inainte de adormi sunt cateva dintre masurile care pot ajuta o persoana sa se bucure de un somn odihnitor.

Activitati relaxante

Hobby-urile pot ajuta la reducerea nivelului de stres. Yoga, meditatia, lectura, gradinaritul si gatitul sunt cateva dintre activitatile relaxante care pot reduce simptomele burnoutului. Unele dintre manifestarile sindromului epuizarii profesionale sunt fizice, iar activitatile placute pot contribui la eliberarea tensiunii din organism.

Contact social

Cand o persoana sufera de burnout, problemele par insurmontabile, totul pare sumbru si este dificil sa gaseasca energia necesara pentru a desfasura activitati care o pot ajuta. Insa, o solutie  pentru a face fata stresului coplesitor si pentru a restabili echilibrul este prin interactiunea cu alti oameni.

Contactul social este antidotul impotriva stresului, iar o discutie fata in fata cu un prieten, o ruda sau un coleg, care stiu sa asculte, este una dintre cele mai rapide modalitati prin care o persoana se elibereaza de stres.

Dezvoltarea unor relatii de prietenie cu colegii poate ajuta angajatii sa se protejeze de burnout. Atat timp cat persoanele alaturi de care lucreaza sunt sociabile si dispuse sa interactioneze, orele de lucru pot fi mai placute.

Dieta echilibrata

Alimentatia poate influenta nivelul de energie si starea de spirit, de aceea o dieta echilibrata, bogata in nutrienti esentiali, este necesara pentru a preveni burnoutul.

In primul rand, este indicat un consum cat mai mic de alimente bogate in zahar si carbohidrati rafinati, pentru ca pot duce rapid la o scadere a dispozitiei si a energiei.

De asemenea, alimentele care pot afecta negativ starea de spirit, cum ar fi cafeina, grasimile nesanatoase si produsele care contin conservanti, trebuie sa fie evitate.

Pentru a avea o stare de spirit buna, sunt recomandate alimentele bogate in acizi grasi Omega-3. Printre acestea se numara somonul, heringul, macroul, hamsiile, semintele de in si nucile.

Renuntarea la vicii, cum ar fi fumatul, si consumul moderat de alcool sunt, in acelasi timp, masuri benefice pentru a limita efectele burnoutului.

Activitati fizice

Realizarea unor exercitii fizice, timp de cel putin 30 de minute, prezinta numeroase beneficii pentru sanatatea organismului. Pe langa faptul ca ajuta la mentinerea unei stari fizice bune, sportul poate imbunatati calitatea somnului si sanatatea mintala.

Nu in ultimul rand, ajutorul oferit de specialistii din domeniul sanatatii mintale este relevant pentru a preveni si trata burnoutului.

Diferenta dintre stresul excesiv si burnout

Burnoutul este rezultatul unui nivel ridicat de stres constant, dar nu este acelasi lucru cu stresul cronic.

Stresul, in general, se refera la extreme: prea multe presiuni care solicita mult prea tare fizic si mintal o persoana. Cu toate acestea, oamenii stresati vad lucrurile in perspectiva si se gandesc ca, daca pot tine totul sub control, se vor simti mai bine.

Burnoutul, pe de alta parte, este mai mult despre nemultumiri. Burnoutul presupune ca o persoana sa se simta goala si epuizata mintal, precum si lipsita de motivatie. Oamenii care se confrunta cu burnout nu au, adesea, nicio speranta de schimbare a situatiei lor.

Daca stresul excesiv se simte ca o „inecare“ in responsabilitati, burnoutul se refera la neputinta, blocare si nemultumire.

Legatura dintre burnout si depresie

In ciuda numeroaselor cercetari internationale, este inca neclar pentru specialistii din domeniu daca burnoutul si depresia sunt sau nu patolo­gii distincte.

Unii cercetatori considera ca burnoutul este un sindrom strict legat de munca, in timp ce depresia este vazuta ca fiind o afectiune medicala care poate influenta toate as­pectele vietii, nu doar pe cele profesionale.

Alti experti considera ca burnoutul este doar un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei. Din aceasta cauza, diagnosticul de depresie este frecvent utilizat in locul celui de burnout, ceea ce ar putea duce la o diagnosticare eronata si implicit la trata­mente gresite.

Daca sindromul burnout si depresia pot fi asemanatoare din punct de vedere clinic, de ce oamenii prefera sa vorbeasca despre burnout si nu despre boli mintale? Raspunsul sta in faptul ca burnoutul este mai putin stigmatizat si discriminator in societate decat depresia.

Relatia dintre depresie si burnout ramane un subiect de cercetare, cu atat mai mult cu cat si depresia, si burnoutul sunt tot mai frecvente in societatea moderna.

In concluzie, burnoutul poate afecta pe oricine, in orice moment din viata. Daca nu este depistat si tratat la timp, poate avea consecinte foarte grave asu­pra sanatatii fizice si psihice si, in cazuri extreme, poate duce chiar la moarte. Burnoutul poate fi prevenit sau, daca e deja instalat, combatut, insa cu ajutorul unui specialist. Sindromul burnout poate fi considerat un avertisment sa nu ne fortam limitele, dar si o oportunitate sa ne oprim, sa redescoperim ce ne face fericiti, sa ne oferim timp de odihna, sa reflectam si sa ne vindecam.

Sursa foto: Freepik

Resurse:

https://www.healthline.com/health/tips-for-identifying-and-preventing-burnout#how-you-can-help

https://www.webmd.com/mental-health/burnout-symptoms-signs

https://www.verywellmind.com/stress-and-burnout-symptoms-and-causes-3144516

https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm

https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseases#

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279286/

https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642

https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2017.00163/full

Wilmar B. Schaufeli, Michael Leiter, Christina Maslach: „Burnout: 35 Years of research and practice“ (2009) - researchgate.net

helpguide.org stress management