sistemul-nervos-si-influenta-stresului-manifestari-si-sfaturi-utile

Stresul este o reactie naturala la experientele de viata. Fiecare dintre noi resimte influenta lui din cand in cand, dar si impactul pe care acesta il are asupra starii noastre de bine, atat la nivel fizic, cat si mental.

In cele ce urmeaza, vom afla cum influenteaza stresul activitatea sistemului nervos, cum functioneaza acesta, care sunt semnele care ne ajuta sa recunoastem dereglari ale sistemului nervos, dar si ce putem face pentru a mentine sanatatea acestuia.

Cum functioneaza sistemul nervos

Sistemul nervos este format din creier, coloana vertebrala, organe senzoriale si nervi, care alcatuiesc sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP). In ceea ce priveste sistemul nervos central, acesta este compus din miliarde de neuroni, impreuna cu tesutul de sustinere al acestora, numit nevroglie, si cuprinde creierul si maduva spinarii. Sistemul nervos periferic este format din totalitatea nervilor din organism1.

Totodata, sistemul nervos periferic cuprinde doua elemente, mai exact, o componenta somatica, responsabila de legatura organismului cu mediul extern, si una vegetativa, care are rolul de a regla functionarea organelor interne.

In timp ce componenta vegetativa regleaza anumite procese din organism, precum respiratia, care functioneaza in mod automat, componenta somatica are rolul de a conecta creierul si maduva spinarii cu muschii si organele de simt.

Componenta vegetativa este responsabila, asadar, de reglarea functiilor si a impulsurilor din organism care nu necesita efort mental voit pentru a-si indeplini rolul. Aici putem vorbi de digestie, respiratie, urinat sau libido. La randul ei, componenta vegetativa este compusa din doua sisteme: sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Citeste mai multe despre Sistemul nervos – Supercomputerul corpului uman

Cum influenteaza stresul activitatea sistemului nervos

In ceea ce priveste modul in care stresul influenteaza activitatea sistemului nervos, este important de avut in vedere rolul direct al sistemului nervos simpatic. In situatii de stres, acesta din urma genereaza un raspuns de tipul „fight or flight“, adica lupta sau fugi. Acesta este un raspuns natural al organismului, care are rolul de a ne proteja in fata pericolelor prin stimularea unei reactii, ce poate fi de a fugi sau de a infrunta acel pericol2.

Daca, de-a lungul timpului, acest raspuns al organismului a ajutat omenirea sa supravietuiasca, in prezent, el este adesea asociat cu stresul care apare ca urmare a activitatilor zilnice si a responsabilitatilor.

Atunci cand ne confruntam cu o situatie stresanta, informatia este transmisa catre amigdala, o parte a creierului care este responsabila cu procesarea emotiilor. Amigdala interpreteaza raspunsul, iar atunci cand identifica un pericol, transmite un semnal catre hipotalamus. De aici, creierul transmite mai departe un semnal catre glandele suprarenale, pentru a elibera cortizol si adrenalina. Odata ce aceasta este eliberata, incep sa apara manifestarile specifice stresului.

Tipuri de stres

Exista doua tipuri de stres: acut si cronic. Iata care sunt caracteristicile fiecaruia:

  • Stres acut - acesta reprezinta reactia imediata la o situatie dificila. Odata ce aceasta a fost rezolvata, hormonii stresului revin la un nivel normal, fara sa aiba alte manifestari de lunga durata asupra organismului. In unele cazuri, stresul acut este considerat a fi benefic pentru buna functionare a creierului3. Adrenalina si norepinefrina, hormoni care sunt eliberati ca urmare a stresului, produc o stare de emotie extrema, care ne ajuta sa gandim si sa reactionam rapid in situatii de urgenta. Acesti hormoni dispar la scurt timp dupa ce au fost eliberati in organism.
  • Stres cronic - reprezinta un tip de stres continuu, care de cele mai multe ori nu este generat de o situatie periculoasa ori dificila. Stresul cronic poate avea urmari pe termen indelungat asupra organismului si poate duce la aparitia unor manifestari precum dureri de cap, constipatie etc. Stresul cronic are manifestari de durata, deoarece duce la eliberarea in organism a unui hormon numit cortizol, ale carui efecte pot persista timp indelungat. Un nivel ridicat de cortizol poate duce la aparitia diferitelor probleme de sanatate.

Este important de mentionat faptul ca stresul cronic poate afecta celulele de la nivelul creierului, poate duce la imbatranirea prematura a acestuia si poate creste riscul de aparitie a tulburarilor psihice4.

Semne ale dereglarii sistemului nervos

Atunci cand glandele suprarenale elibereaza adrenalina ca raspuns in fata stresului, pot aparea urmatoarele manifestari:

  • Palpitatii (batai rapide si neregulate ale inimii);
  • Cresterea tensiunii arteriale;
  • Accelerarea respiratiei;
  • Schimbari bruste de dispozitie;
  • Dureri in piept;
  • Dureri la nivelul stomacului;
  • Greata;
  • Transpiratie excesiva.

Aceste manifestari sunt incipiente, fiind legate de stresul acut. Manifestarile apar imediat si pot dura cateva minute sau ore, in functie de evenimentul care le-a declansat. In cazul stresului cronic, manifestarile pot dura cateva zile sau chiar saptamani5.

In cazul in care este vorba de stres cronic, manifestarile resimtite pot fi de ordin emotional sau fizic.

Manifestari emotionale:

  • Pierderi frecvente de memorie;
  • Iritabilitate crescuta;
  • Incapacitate de a se relaxa;
  • Scaderea stimei de sine;
  • Izolare de alte persoane;
  • Insatisfactii legate de viata.

Manifestari fizice:

  • Dureri de cap;
  • Probleme digestive;
  • Tensiune arteriala crescuta;
  • Insomnii;
  • Irascibilitate crescuta;
  • Energie scazuta;
  • Dureri musculare;
  • Lipsa libidoului;
  • Probleme de fertilitate;
  • Dereglarea menstruatiei.

Posibile complicatii

Stresul cronic poate duce si la aparitia unor complicatii, in cazul in care nu luam masurile necesare la timp. Aceste complicatii pot fi:

  • Anxietate;
  • Depresie;
  • Tulburari de personalitate.

De asemenea, studiile au evidentiat faptul ca stresul cronic poate duce la aparitia sau poate accentua manifestarile unor probleme de sanatate. Printre acestea se numara diabetul, cancerul, bolile hepatice, bolile cardiovasculare sau cele autoimune6.

Cum putem mentine sanatatea sistemului nervos

Pentru a mentine buna functionare a sistemului nervos, este necesar sa apelam la solutiile potrivite. Astfel, cateva dintre lucrurile pe care le putem face pentru a sustine sanatatea sistemului nervos sunt urmatoarele:

Sa incercam sa tinem stresul sub control

Asa cum am putut observa mai sus, stresul reprezinta un factor care poate influenta buna functionare a sistemului nervos, iar in unele cazuri, poate duce la aparitia unor probleme de sanatate. Desi de multe ori, nu putem preveni sau elimina stresul, exista solutii pentru a-l diminua.

De exemplu, putem reduce interactiunea cu persoane in jurul carora nu ne simtim confortabil. Nu in ultimul rand, este important sa acceptam faptul ca exista situatii pe care nu le putem controla si sa incercam sa le facem fata cat mai bine.

Sa mentinem o alimentatie corecta

Alimentele pe care le consumam pot influenta sistemul nervos. Asadar, este important sa adoptam o alimentatie echilibrata, sa consumam legume si fructe si sa reducem nivelul de grasimi saturate (produse de tip fast-food, prajeli, produse de patiserie, mancare semipreparata) si colesterol.

In schimb, putem consuma alimente bogate in Omega-3 (macrou, somon, ulei de cod, hering, sardine, seminte de chia), curcumin (compusul activ din turmeric), dar si vitaminele B si E.

Acestea ajuta la mentinerea functiilor cognitive si a circuitului neuronal, ofera suport sistemului locomotor si ajuta la imbunatatirea memoriei7. De asemenea, este indicat sa reducem consumul de cafea si alcool. Acestea pot fi consumate, dar numai in cantitati mici, deoarece au proprietati antioxidante.

Sa apelam la metode de relaxare

Metodele de relaxare sunt opusul raspunsului pe care organismul il are in fata stresului si ne pot ajuta sa reducem manifestarile acestuia asupra sistemului nervos si starii noastre de bine. Astfel, putem incerca exercitii de meditatie, yoga sau respiratie, acestea din urma ajutand la calmarea palpitatiilor si la incetinirea respiratiei.

Sa ne odihnim suficient

Somnul ajuta la refacerea organismului si a celulelor nervoase si contribuie la consolidarea memoriei. Totodata, atunci cand dormim, organismul secreta melatonina, care sustine refacerea si regenerarea sistemului nervos.

In schimb, daca nu ne odihnim suficient, pot sa apara stari de nervozitate, depresie, incapacitate de concentrare si un risc crescut de accidente vasculare cerebrale8.

Citeste si Ce este melatonina si cum poate ajuta organismul in fata insomniilor

Sa facem miscare

Miscarea fizica este o forma de control asupra stresului, deoarece ajuta la scaderea nivelului de cortizol si poate imbunatati calitatea somnului. De asemenea, persoanele care practica sport in mod regulat au mai putine sanse de a experimenta anxietate sau depresie9.

Sa mentinem relatii cu prietenii si familia

Relatiile sociale cu persoane alaturi de care ne simtim confortabil sunt benefice pentru sanatatea sistemului nervos si pentru a avea o stare de bine. Este important sa comunicam si sa interactionam cu aceste persoane cat mai mult, pentru a reduce manifestarile asociate stresului.

Sa ne exersam creierul

Creierul are capacitatea de a invata si dezvolta continuu, iar daca ne tinem mintea activa si ocupata, putem reduce manifestarile stresului. Activitati precum pictatul, scrisul, invatarea unei limbi straine sau folosirea unui instrument muzical pot ajuta la imbunatatirea functiilor cognitive10. De asemenea, putem apela si la alte activitati, precum rezolvarea unui puzzle sau a unor probleme de logica.

Sistemul nervos este responsabil de buna functionare a organismului, insa stresul poate influenta sanatatea acestuia. Este important sa stim cum recunoastem manifestarile stresului si, mai mult decat atat, ce trebuie sa facem pentru a ne sustine sanatatea sistemului nervos si, implicit, starea de bine.

Bibliografie:

1. How does the nervous system work? - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279390/
2.Understanding the stress response - https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response
3.Cognitive benefit and cost of acute stress - Cognitive benefit and cost of acute stress
4.The effects of chronic stress on health - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5137920/
5.Stress - https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11874-stress
6.Stress as a trigger of autoimmune disease - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18190880
7.Effects of vitamin and mineral supplementation on stress - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23362497
8.The Effect of Psychosocial Stress on Sleep - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4266573/
9.Regular exercise, anxiety, depression and personality - https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0091743505002331
10.Train your brain - https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/train-your-brain

Sursa foto: Shutterstock

Produse recomandate

loader
StressTame®

60 capsule

109.00 lei
In stoc
loader
GABA 750mg

60 tablete RapidSolv®

65.00 lei
In stoc
loader
Asian Ginseng 560mg

50 capsule vegetale

76.00 lei
In stoc
loader
Super Rhodiola™ 500mg 30cps

30 capsule vegetale

64.00 lei
In stoc
Nou
loader
Jarro-Dophilus® Mood

flacon cu 30 capsule vegetale

173.00 lei
In stoc
Nou
loader
Magnesium Glycinate 400

60 tablete masticabile

61.00 lei
In curs de aprovizionare