radiatiile-uv-si-importanta-unei-protectii-optime-cum-apar-arsurile-solare

Expunerea indelungata la radiatiile UV poate sa aiba efecte negative imediate asupra pielii, cum ar fi arsurile solare. Insa acest tip de radiatii ne pot afecta grav sanatatea si pe termen lung, provocand imbatranirea prematura a epidermei sau, in cazuri extreme, cancer de piele.

Efectele negative ale razelor soarelui pot fi insa prevenite, sau macar ameliorate. Imbracamintea adecvata, cremele cu factor de protectie UV sau evitarea expunerii indelungate la soare sunt cateva solutii la care poti apela, daca vrei sa tii la distanta problemele de sanatate cauzate de radiatiile ultraviolete.

Afla care sunt pericolele la care te expui daca nu te protejezi de razele nemiloase ale soarelui si cum poti sa previi problemele care ar putea sa apara.

Cuprins:

1. Ce sunt radiatiile solare (UVA si UVB)

a. De ce este important sa ne protejam

i. Imbatranirea pielii

ii. Bronzul si arsurile solare

iii. Cancerul de piele

iv. Alergiile solare

b. Cand ne afecteaza radiatiile

2. Factorul de protectie solara

a. Ce este factorul de protectie solara

b. Toleranta la expunerea solara

3. Cum alegem crema de protectie solara

a. Tipuri de protectie solara

b. Protectia solara zilnica

c. Protectia solara vara

Ce sunt radiatiile solare (UVA si UVB)

Radiatiile solare sunt de trei feluri:

  • Lumina infrarosie - undele de acest tip ajung pe Pamant si reprezinta 49% din radiatiile solare. Include unde electrice, unde radio, unde infrarosii si infrarosii scurte;
  • Lumina vizibila - datorita ei vedem culorile galben, rosu, violet, albastru si verde si insumeaza 46% dintre radiatiile care ajung pe Terra;
  • Lumina ultravioleta - formata din radiatii de tip gamma, X si cosmice. In atmosfera patrund doar cele de tip UVA si UVB, care insumeaza 5% din radiatiile solare si sunt responsabile de problemele legate de piele.

Radiatiile UV pot fi clasificate in trei mari categorii, in functie de lungimea de unda pe care o au. Teoretic, cu cat aceasta este mai mica, cu atat sunt mai daunatoare razele. Lungimea de unda este masurata in Newton metri (nm). Ultravioletele difera intre ele prin activitatea biologica pe care o au, dar si prin modalitatea in care ne penetreaza epiderma:

  • Radiatii UVA (320 nm - 400 nm) - penetreaza pielea pana la derma (al doilea strat al pielii, care nu se mai regenereaza dupa varsta de 28 de ani) si afecteaza celulele de baza. Sunt considerate mai periculoase decat razele UVB. Pot produce arsuri solare, fotoimbatranire (imbatranirea pielii si ridare), cancer de piele, arsuri sau leziuni la nivelul ochilor. In plus, pot sa provoace inclusiv dereglari ale sistemului imunitar;
  • Radiatii UVB (290 nm - 320 nm) - razele de tip UVB sunt mai puternice pe timpul verii, mai ales intre orele 10 - 16. Au puterea de a penetra epiderma si stimuleaza productia de melanina. Cauzeaza arsuri de soare, pete maronii sau chiar cancer de piele;
  • Radiatii UVC (200 nm - 290 nm) - radiatii extrem de periculoase care sunt de obicei absorbite de stratul de ozon. Expunerea pe termen scurt provoca inevitabil arsuri, in timp ce expunerea indelungata duce la deces.

De ce este important sa ne protejam

Chiar daca iti place sa petreci mult timp la soare, efectele radiatiilor UV asupra epidermei pot fi extrem de periculoase - de la arsuri solare pana la temutul cancer de piele. Este important sa retii faptul ca bronzul sanatos este un mit. Orice forma de expunere la soare imbatraneste prematur pielea si creste sansele de a dezvolta probleme la nivelul epidermei.

Mai mult, expertii Centrului de Control si Preventie a Bolilor din SUA spun ca o piele bronzata este o piele deteriorata. Orice schimbarea a culorii pielii - fie ca este obtinuta natural, fie la solar - indica deteriorarea epidermei sub efectul razelor UV, sustin acestia.

La persoanele cu ten deschis la culoare, arsura solara apare dupa numai 15 minute de expunere la soare, fara protectie UV, in orele amiezii. Persoanele cu tenul mai inchis pot tolera si cateva ore de stat la plaja. Asta nu inseamna insa ca este si un obicei sanatos.

Imbatranirea pielii

Razele UV emise de soare sunt cel mai important factor implicat in procesul de imbatranire prematura a pielii. Expunerea repetata la razele UV emise de soare va dizolva colagenul din piele si va impiedica procesul de formare a acestuia. In acelasi timp, soarele ataca si elastina, iar astfel pielea va deveni lasata, ridata, cu un aspect ingrosat si uscat. Toate aceste efecte daunatoare se vor pastra un timp in straturile pielii. Abia dupa cativa ani vor deveni vizibile, moment in care poate fi deja prea tarziu pentru a lua masuri.

Procesul, care a fost botezat de medici fotoimbatranire cutanata, are urmatoarele caracteristici:

  • Piele lipsita de elasticitate si fermitate;
  • Riduri adanci;
  • Piele uscata;
  • Vene rosii subtiri si vizibile la nivelul nasului, pometilor sau urechilor;
  • Pistrui pe fata si pe umeri;
  • Lentigine solare (pete maronii sau puncte decolorate pe piele), care apar la nivelul fetei, spatelui, mainilor si pieptului.

Pentru a evita procesul de fotoimbatranire, fara sa te ascunzi mereu de soare, poti inlocui crema hidratanta cu o lotiune care ofera protectie solara. Este important ca aceasta sa te apere atat impotriva razelor UVA, cat si a celor de tip UVB. Foloseste-o pe tot parcursul anului, chiar si in timpul anotimpului rece. Iarna, efectul razelor daunatoare este potentat de zapada, care le reflecta. Si crema pe care o alegi pentru fata ar trebui sa aiba un SPF de minimum 15. Pentru o protectie solara optima, regula se poate aplica si in cazul balsamului pentru hidratarea buzelor.

Bronzul si arsurile solare

Bronzul este felul organismului de a bloca efectul razelor UV si de a ne proteja impotriva arsurilor solare. Insa este un mecanism care are limitele lui. Nivelul de melanina pe care il poate produce corpul este determinat genetic. Iar organismul unor persoane pur si simplu nu poate produce suficienta melanina pentru a conferi un nivel optim de protectie. In consecinta, pielea se inroseste, doare si se inflameaza.

Arsura solara - piele rosie, dureroasa, care pare fierbinte la atingere - apare de obicei dupa cateva ore de la expunerea indelungata la raze ultraviolete. Aceasta expunere se poate realiza la lumina naturala sau la un solar.

Arsurile solare trec de obicei in cateva zile, insa, daca acestea apar in mod repetat si sunt intense, pot duce la probleme mai grave.

Arsurile solare pot aparea chiar si in zilele innorate. 80% din totalul razelor UV trec de bariera noroasa. Iar elemente precum zapada, nisipul sau apa reflecta aceste raze si pot duce la arsuri grave de piele. Din pacate, arsurile solare din timpul copilariei sau adolescentei cresc riscul imbolnavirii de cancer de piele mai tarziu in viata.

Semnele si simptomele arsurilor solare apar de obicei la cateva ore de la expunerea la soare. Poate dura insa si mai mult de atat pana sa simti gravitatea arsurii. Dupa cateva zile, pielea va incepe sa se „cojeasca“, proces care poate dura cateva zile. Aceste semne si simptome includ:

  • Piele roz sau rosie;
  • Piele care pare calda la atingere;
  • Durere, sensibilitate si mancarime;
  • Inflamatii;
  • Dureri de cap, febra, greata si stari de ameteala - in cazuri de arsuri extreme;
  • Vezicule (basici) de dimensiuni reduse, care se pot sparge si care contin fluid.

Arsurile solare de gradul I - cele mai comune - pot fi tratate la domiciliu, cu un un gel pe baza de aloe vera, eficient in reducerea simptomelor. Daca ai suferit de arsuri solare de gradul II (pe langa senzatia de disconfort si usturime a pielii, apar si vezicule) trebuie sa te prezinti la medic, altfel acestea se pot infecta sau, in cazuri extreme, pot cauza chiar aparitia cancerului de piele.

Cand trebuie sa mergi la doctor:

  • Daca arsura solara este extinsa pe o suprafata mare de corp si prezinta vezicule;
  • Daca arsura este insotita de febra, durere extrema, dureri de cap, confuzie, greata sau frisoane;
  • Daca arsura solara nu trece in cateva zile;

Trebuie sa consulti un medic si daca apar semne de infectie, precum:

  • Durere persistenta si sensibilitate;
  • Inflamatii grave la nivelul pielii;
  • Puroi;
  • Dungi rosii care pornesc din zona unor vezicule si se extind.

Daca durerile sunt mari, poti lua o tableta de paracetamol sau ibuprofen, antiinflamatoare care pot fi cumparate fara reteta. Tine minte insa ca cel mai bun remediu impotriva arsurilor este preventia, iar vizita la medic este obligatorie, daca arsura este insotita si de stari de greata sau ameteli.

Exista si o serie de factori de risc care pot creste probabilitatea unor arsuri solare:

  • Pielea deschisa la culoare - cu un nivel mai redus de melanina, ochii albastri, parul blond sau roscat;
  • O vacanta intr-un loc calduros, cu mult soare, sau intr-un loc aflat la mare altitudine;
  • Lucrul in aer liber;
  • Combinatia intre alcool si mersul la plaja;
  • Un istoric al arsurilor cauzate de soare;
  • Expunerea la raze UV fara protectie solara - fie ca vorbim despre dorinta de a obtine un bronz natural sau unul la solar;
  • Anumite medicamente pot crea fotosensibilitate si astfel predispun organismul la arsuri solare - de exemplu antibiotice precum tetraciclinele, diureticele, medicamentele de uz topic etc.

Orice parte expusa a corpului poate fi afectata de arsuri solare. Includem aici lobii urechilor, scalpul, buzele sau chiar ochii. Insa razele UV pot patrunde si prin unele materiale textile.

Cancerul de piele

Expunerea indelungata la soare, chiar si in lipsa unui istoric de arsuri solare, poate creste riscul dezvoltarii unor leziuni precanceroase, care pot evolua in cancer de piele. Leziunile precanceroase - cunoscute si sub denumirea de keratoze actinice sau keratoze solare - sunt niste pete dure, solzoase, de culoare maro, roz sau rosu, de cele mai multe ori baza lor fiind de culoarea pielii. Apar pe zonele corpului cel mai adesea expuse soarelui (sau unor surse artificiale de raze UV): fata, buze, urechi, gat, scalp, maini, spate. Un teren genetic care favorizeaza aparitia lor este prezent la persoanele blonde, roscate, cu pielea deschisa la culoare si ochi de culoare albastra sau verde.

La fel ca leziunile precanceroase, cancerul de piele apare pe cele mai expuse la soare zone ale corpului - scalp, fata, buze, urechi, gat, piept, maini, brate sau picioare.

Cancerul de piele poate fi nemelanomatos sau de tip melanom malign. Cel nemelanomatos este de doua feluri: carcinom celular bazal si carcinom celular scuamatos - 80% dintre cazurile de imbolnavire cu cancer de piele, se arata intr-un studiu facut de cei de la Center for International Earth Science Information Network.

Melanomul malign este o tumora care se dezvolta din melanocite (celule mature, care produc melanina). Numarul total de alunite cu diametrul mai mare de 2 milimetri, pozitionarea acestora mai ales pe maini sau picioare, arsurile solare frecvente, expunerea la soare pe timp indelungat daca ai pielea deschisa - toti acesti factori cresc sansele de a dezvolta un melanom.

Mergi de urgenta la un medic, daca observi pete ciudate care au aparut pe pielea ta din senin, o alunita care si-a schimbat brusc textura sau o excrescenta nou aparuta care nu se vindeca sau se modifica in timp.

Alergiile solare

Termenul de alergie solara este folosit pentru a descrie o varietate de afectiuni care se manifesta prin aparitia unei iritatii de culoare rosie la nivelul pielii, iritatie care provoaca si mancarime. Cea mai comuna forma de alergie solara este eruptia polimorfa la lumina.

Unele persoane au o predispozitie genetica la alergii solare, altele prezinta semne si simptome doar atunci cand expunerea la soare este asociata si cu un alt factor precum un tratament medicamentos sau contactul cu anumite plante.

Cazurile usoare de alergie solara pot trece si fara tratament, insa cele severe trebuie tratate medicamentos, la recomandarea unui medic.

Daca stii ca esti predispus la alergii solare, unele masuri de protectie - precum imbracamintea adecvata si evitarea expunerii indelungate la soare - sunt necesare.

Semnele si simptomele alergiilor solare apar la cateva minute sau ore dupa expunerea la soare si includ:

  • Roseata;
  • Durere sau mancarime;
  • Inflamatii care se dezvolta;
  • Zone cu piele care se decojeste, cruste si sangerari;
  • Vezicule.

Pe langa alergiile solare, expunerea indelungata la radiatii UV poate cauza si afectiuni sistemice, precum lupus eritematos discoid sau herpes. Pe langa acestea, se poate instala si insolatia, caracterizata de frisoane, transpiratie abundenta, stari de greata si lesin, febra mare si edem.

Cand ne afecteaza radiatiile

Nivelul de iradiere cu raze UVA si UVB difera pe parcursul unui an, fiind influentat atat de factori geografici, cat si de factori meteorologici:

  • Stratul de ozon - are capacitatea de a absorbi o buna parte din radiatiile UV. Aceasta caracteristica este insa influentata de substantele industriale eliminate in atmosfera, care subtiaza stratul de ozon. Cantitatea de raze UV absorbite de stratul de ozon difera si in functie de momentul anului sau poate fi influentata de factori din natura;
  • Momentul zilei si anotimpul in care ne aflam - radiatiile de tip UV sunt mai puternice in intervalul orar 10 -16, dar si in lunile de primavara si vara, cand actioneaza direct asupra Pamantului;
  • Latitudinea - defineste distanta fata de ecuator. Razele UV sunt mai puternice cu cat ne apropiem de ecuator - soarele fiind mai aproape de Pamant in acest punct - si scad in intensitate pe masura ce ne departam. In plus, stratul de ozon este mai subtire la tropice;
  • Altitudinea - nivelul UV creste cu 10% la fiecare 1.000 de metri in altitudine;
  • Conditii meteorologice - atunci cand este innorat, nivelul radiatiilor poate sa scada, insa nu intotdeauna. Sunt anumiti nori care reflecta radiatiile, crescand astfel expunerea;
  • Reflexia - apa, nisipul, asfaltul, zapada sau chiar si iarba, care reflecta lumina solara, pot sa intensifice efectul radiatiilor UV.

Atentie! Efectul radiatiilor ultraviolete nu este diminuat de o temperatura scazuta. Chiar si iarna pielea sau ochii pot avea de suferit din cauza expunerii indelungate la soare fara protectie de tip UV.

Factorul de protectie solara

Un chimist australian pe nume Milton Blake este primul care a experimentat cu produse pentru protectie solara. Prima crema impotriva arsurilor solare a fost creata in bucataria acestuia, iar Laboratoarele Hamilton au inceput sa o vanda la scara larga in anii 1930. Si chimistul Eugene Schueller a inceput sa vanda, in 1936, o crema cu protectie solara.

Unele surse il crediteaza pe Franz Greiter, un om de stiinta din Austria, ca adevaratul inventator al produselor cu protectie solara. Crema inventata de acesta, Glacier Cream, a fost lansata in 1938. Iar in 1962, Franz Greiter a introdus conceptul de SFP.

SPF-ul este un termen inteles gresit de majoritatea dintre noi. In sensul in care, atunci cand vedem o crema cu factor de protectie mare, credem ca ne protejeaza mai bine de razele daunatoare ale soarelui. Nimic mai gresit. SPF-ul masoara, de fapt, timpul de protectie solara.

Ce este factorul de protectie solara

Asadar, SFP-ul - Sun Protection Factor, in engleza, de unde a fost si preluata denumirea - masoara timpul pe care il poti petrece la soare fara ca pielea sa se inroseasca, dupa ce ai folosit o anumita crema, lotiune sau gel.

In mod normal, fara o crema de protectie solara, putem sta in medie la soare aproximativ 10 minute. Dupa aceasta perioada scurta de timp, pielea se inroseste. O crema cu SFP 15 indica o perioada de protectie de 10X15 minute, una cu SFP 30, de 10X30 de minute si asa mai departe.

SFP protejeaza doar impotriva razelor UVB, cele care cauzeaza arsuri solare si cancer de piele. O crema de protectie solara eficienta va avea si factor de protectie UVA - raze care cauzeaza imbatranirea prematura a epidermei, pierderea elasticitatii pielii, melanom, fotoimbatranire sau au efecte directe asupra sistemului imunitar. Pentru protectie impotriva UVA, cauta creme, lotiuni sau geluri care sa contina: dioxid de titan, oxid de zinc, avobenzona si mexoryl SX, explica cei de la Skin Cancer Foundation.

Potrivit dermatologilor, un produs cu SFP 15 blocheaza in jur de 93% din razele UVB, iar unul cu SFP 50 blocheaza aproximativ 98% din razele UVB. Este imposibil ca un produs cu protectie solara sa ofere protectie 100%.

Toleranta la expunerea solara

Scala Fitzpatrick este o schema de clasificare numerica pentru culoarea pielii umane. A fost introdusa de Thomas B. Fitzpatrick, in anul 1975. Estimeaza felul in care diferite tipuri de ten raspund la actiunea razelor UV.

Potrivit lui Fitzpatrick exista sase tipuri de ten:

TIPUL I - pielea foarte alba, parul blond sau roscat, ochii gri sau albastri, pistrui. Nu se bronzeaza niciodata, intotdeauna apar arsuri solare;

TIPUL II - piele alba-bej, par blond, roscat sau castaniu, ochi albastri-verzi sau caprui deschis, cu tenta de verde. Se bronzeaza putin, de obicei apar si arsuri solare;

TIPUL III - pielea cafeniu deschis, cu tente de galben, orice tip de par, ochi caprui. Pielea se bronzeaza uniform, cateodata pot sa apara si arsuri;

TIPUL IV - piele cafeniu mediu, ochi caprui, par castaniu inchis sau negru. Pielea se bronzeaza foarte repede, rar apar si arsuri solare;

TIPUL V - pielea cafeniu inchis, care se bronzeaza foarte usor si numai foarte rar se arde;

TIPUL VI - piele foarte pigmentata, care se bronzeaza tot timpul si niciodata nu sufera de arsuri solare.

Cum alegem crema de protectie solara

Cremele, lotiunile, spay-urile, gelurile sau alte produse destinate protectiei solare absorb sau reflecta o parte din razele ultraviolete emise de soare, protejandu-ne de arsuri solare. O crema cu protectie solara poate sa incetineasca procesul de dezvoltare a ridurilor si sa pastreze elasticitatea si fermitatea pielii pentru mai mult timp.

Tipuri de protectie solara

In functie de modul in care actioneaza produsele destinate protectiei solare, acestea pot avea filtre mecanice sau minerale/fizice - cele care reflecta lumina solara, de culoare alba, majoritatea celor comercializate - sau filtre chimice - cele care absorb lumina UV.

Protectie solara pentru tenul sensibil:

  • Alege produse fara PABA (acid para-aminobenzoic sau Vitamina B10). Majoritatea produselor destinate protectiei solare nu mai contin acest compus, care a fost eliminat pentru ca poate provoaca reactii alergice;
  • Produsele trebuie sa fie hipoalergenice;
  • Produsele trebuie sa nu aiba parfum;
  • Produsele trebuie sa fie pe baza de minerale - dioxidul de titan sau oxidul de zinc formeaza o pelicula la nivelul tenului, fara a fi absorbite.

Protectie solara pentru tenul predispus la acnee:

  • Cauta produse usoare, fara uleiuri care sa blocheze porii;
  • Cauta produse pe baza de oxibenzona si avobenzona;
  • Produsele nu trebuie sa contina parfum si trebuie sa fie noncomedogenice - sa nu blocheze porii.

Protectie solara pentru tenul gras:

  • Produse minerale, fara uleiuri;
  • Produse noncomedogenice;
  • Produse pe baza de apa sau geluri.

Protectie solara pentru tenul uscat:

  • Daca ai tenul uscat, incearca produsele cu ingrediente extra-hidratante, precum glicerina sau aloe;
  • Evita spray-urile cu alcool.

Protectia solara zilnica

Arsurile solare pot aparea si in zilele noroase sau chiar iarna. Tocmai de aceea, o protectie solara zilnica este imperios necesara. Iata care sunt masurile pe care le poti lua pentru a preveni incidentele neplacute cauzate de expunerea indelungata la soare:

  • Evita expunerea la soare intre orele 10 - 14, atunci cand razele sunt foarte puternice. Daca vrei sa iesi la aer, mai ales vara, fa asta dimineata devreme sau dupa-amiaza. Daca acest lucru nu este posibil, limiteaza timpul petrecut in razele soarelui si ia in considerare faptul ca nisipul, apa, dar si zapada, pe timpul anotimpului rece, reflecta razele UV;
  • Acopera-ti pielea. Alege o palarie cu boruri largi, de cel putin 5-7 centimetri, care sa faca umbra si la nivelul nasului, gatului sau urechilor. Poarta haine cu maneci lungi si pantaloni pana in pamant. Tesatura trebuie sa fie una densa, astfel incat razele soarelui sa nu patrunda prin aceasta. Exista firme care produc imbracaminte speciala pentru protectia solara;
  • Foloseste crema cu protectie solara, indiferent de tipul de ten. Este important ca aceasta sa aiba SPF de cel putin 15. Ba mai mult, Academia Americana de Dermatologie recomanda un SFP de cel putin 30. Aplica crema inainte cu 15 minute sa iesi la soare si la fiecare doua ore sau chiar mai devreme daca inoti sau transpiri. Daca folosesti si un spray de protectie impotriva tantarilor, aplica crema cu SFP inainte;
  • Foloseste si un balsam de buze cu SFP. De asemenea, poti folosi creme dermatocosmetice sau chiar produse de machiaj de tipul cremelor BB sau CC cu protectie solara. O gama variata gasesti chiar aici;
  • Poarta ochelari de soare tot timpul cand iesi din casa. Daca acestia au lentila inchisa nu inseamna neaparat ca si protejeaza foarte bine. Verifica pe eticheta ce tip de protectie ofera lentilele;
  • Solarul nu te protejeaza. Sunt persoane care cred ca sedintele la solar inainte de vacanta la mare protejeaza impotriva arsurilor solare. Nimic mai neadevarat. Ba mai mult, pe termen lung, acest obicei poate avea efecte devastatoare asupra organismului. Orice medic dermatolog iti va recomanda sa-l eviti cu orice pret.

Protectia solara vara

Din pacate, in Romania nu exista o statistica a incidentei cancerului de piele, insa, la nivel mondial, un om moare in fiecare ora in urma unui melanom - acea pata care poate fi confundata foarte usor cu o alunita. Tocmai de aceea, daca observi o alunita care evolueaza rapid sau isi schimba forma, este foarte important sa iti faci cat mai rapid o programare la medicul dermatolog.

Medicii recomanda si screening-uri periodice pentru depistarea din timp a cancerului de piele. Acestea se pot realiza in cabinetele de dermatologie, din sase in sase luni, de preferat inainte si dupa terminarea sezonului estival.

Daca medicii americani de la Mayo Clinic recomanda creme cu SPF 30, cei romani merg chiar si mai departe si ne sfatuiesc sa nu iesim din case vara fara sa aplicam o lotiune cu factor de protectie 50+.

Instinctiv, in zilele caniculare, cand vrem - nu vrem trebuie sa ne expunem la soare, vom alege haine vaporoase si in nuante deschise. Aceasta strategie este una gresita, insa. Mai degraba, evita hainele semitransparente sau pe cele din bumbac 100%. Culmea, cel mai bine te va proteja poliesterul, care se usuca mai repede, iar hainele nu raman imbibate de transpiratie.

Cat despre culori, olivul, kakiul si negrul sunt cele mai indicate, pentru ca nu vor permite razelor sa ajunga la piele si sa o arda. Alege si imbracaminte cu tesatura densa, maneci lungi si pantaloni pana in pamant. Adauga tinutei si o palarie cu boruri suficient de largi astfel incat sa protejeze si urechile, gatul sau umerii.

Ochii trebuie si ei protejati. Vara, radiatiile UV sunt de trei ori mai puternice decat iarna si pot provoca inclusiv leziuni ale retinei sau corneei. Poarta ochelari cu lentile mari si protectie atat impotriva UVA, cat si UVB. Ideal ar fi ca lentilele sa fie polarizate, pentru a elimina orice reflexie a luminii.

Cei mai buni ochelari sunt cei cu lentile speciale, care blocheaza aproximativ 99% din radiatiile UV. Evita ochelarii ieftini, care nu ofera niciun fel de protectie UV. Ochelarii cu lentile inchise, dar lipsiti de factor de protectie impotriva ultravioletelor, vor bloca lumina de afara, insa vor determina pupilele sa se deschida larg. Prin ele va patrunde o cantitate mare de raze UV daunatoare, care pot afecta grav ochii.

Evita sa petreci timp in soare la amiaza, imbraca-te corespunzator si nu uita sa te hidratezi. Cat despre cremele cu factor de protectie mare, ar trebui sa ai mereu una cu tine, mai ales daca jobul tau presupune sa stai mult timp in aer liber.

Sursa foto: Shutterstock.com