gastrita-cauze-simptome-si-tratament

Gastrita este o afectiune digestiva care presupune inflamatia mucoasei stomacale, iar de cele mai multe ori este rezultatul unei infectii bacteriene care favorizeaza si ulcerul gastroduodenal. Insa debutul acesteia a fost asociat si cu consumul excesiv de alcool sau cu administrarea anumitor tipuri de medicamente.

Acest articol cuprinde informatii utile despre tipurile de gastrita, cauzele si simptomele acesteia, dar si metodele de preventie pentru o viata sanatoasa.

Tipuri de gastrita

Sucul gastric este un lichid secretat de stomac, cu o aciditate crescuta, compus din apa, acid clorhidric, pepsina, mucus si minerale. Acesta joaca un rol important in procesul de digestie. Cand exista un dezechilibru intre mucusul protectiv, care captuseste peretii stomacului, si acidul gastric, atunci apare inflamatia mucoasei.

Exista doua tipuri de gastrita: acuta si cronica, iar acestea sunt stabilite de catre medic, in functie de modul in care a debutat afectiunea. Astfel, gastrita se poate manifesta brusc (gastrita acuta) sau poate debuta lent, intr-o perioada lunga (gastrita cronica). In anumite cazuri, cand nu este tratata, gastrita evolueaza in ulcer si creste riscul de cancer stomacal. Totusi, de multe ori, simptomele gastritei pot fi ameliorate rapid cu ajutorul unui tratament.

Cauzele gastritei

Cauzele gastritei

Pentru a iti proteja organismul este necesar sa ai in vedere factorii care favorizeaza aparitia anumitor afectiuni. In cazul gastritei, iata care sunt principalele cauze care o pot declansa:

  • Infectia bacteriana - chiar daca infectia cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai des intalnite, doar o parte din persoanele purtatoare ale acestei bacterii ajung sa dezvolte gastrita sau alte afectiuni gastrointestinale. Medicii specialisti sunt de parere ca aceasta vulnerabilitate este asociata cu fondul genetic al persoanei, stilul de viata si dieta.
  • Varsta inaintata - adultii cu o varsta inaintata au un risc mai mare sa dezvolte gastrita, deoarece mucoasa stomacala se subtiaza in timp, iar astfel creste riscul de infectare cu bacteria Helicobacter pylori.
  • Administrarea frecventa de medicamente antiinflamatoare - folosite in exces, medicamentele care contin aspirina, ibuprofen, diclofenac sau naproxen cresc riscul de aparitie a gastritelor acute si cronice, deoarece subtiaza mucoasa protectoare a stomacului.
  • Consumul excesiv de alcool - bauturile alcoolice concentrate irita stomacul si au un efect de eroziune la nivelul mucoasei, crescand sansele de aparitie a gastritei acute.
  • Gastrita autoimuna - este o afectiune care apare in urma deteriorarii mucoasei stomacului, cand aceasta incepe sa se inflameze. Acest tip de gastrita poate distruge bariera de protectie a stomacului si este mai des intalnita la persoanele cu deficit de vitamina B12 si cu boli autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I).
  • Stresul sever - poate scadea fluxul de sange de la nivelul stomacului si astfel poate genera o inflamatie acuta a mucoasei gastrice (o forma severa de gastrita).

In functie de cauza declansatoare a gastritei, medicul specialist recomanda tratamentul potrivit. De exemplu, in cazul gastritei declansate de infectia cu Helicobacter pylori, medicul poate recomanda antibiotice.

Simptomele gastritei

Simptomele gastritei

Gastrita are manifestari mai intense primavara si toamna. Printre simptome se numara spasmele si durerile abdominale, aparute in special imediat dupa masa. Senzatia de balonare, greata, lipsa poftei de mancare si durerile de cap sunt alti indicatori ai aparitiei gastritei. Simptomele se pot agrava cand se consuma alimente prea reci sau prea fierbinti, condimentate sau in cantitati mari.

Totusi, manifestarile acestei afectiuni difera de la un individ la altul, existand posibilitatea ca in unele cazuri boala sa fie asimptomatica si sa treaca neobservata. De cele mai multe ori, persoanele cu gastrita se confrunta cu urmatoarele simptome:

  • dureri sau arsuri in partea superioara a abdomenului;
  • indigestie;
  • greata, balonare, varsaturi;
  • lipsa apetitului sau senzatie de satietate precoce;
  • arsuri si sughit frecvent.

Diagnostic si investigatii

Diagnosticul de gastrita se stabileste doar in urma unui consult de specialitate al medicului gastroenterolog. Asadar, sunt sanse mari ca doctorul sa identifice semnele gastritei in urma anamnezei, pe baza simptomelor, a examinarii si a istoricului medical al pacientului, insa exista si alte teste care pot indica aparitia gastritei, precum:

  • Testul pentru infectia cu Helicobacter pylori - doctorul il poate recomanda pentru a afla daca pacientul este infectat cu aceasta bacterie. De asemenea, tipul de analiza difera in functie de recomandarea medicului specialist - test de sange, test din materiile fecale sau test respirator.
  • Endoscopia digestiva superioara - consta in introducerea in gura pacientului a unui tub flexibil dotat cu o camera de filmat in varf, pentru a vizualiza esofagul, stomacul si duodenul. In acest fel se pot preleva si biopsii pentru analize amanuntite.

Complicatii

Netratata la timp, gastrita acuta poate evolua in gastrita cronica si, mai apoi, daca apar eroziuni ale mucoasei gastrice, in gastrita hemoragica (situatie in care mucoasa gastrica sangereaza).

Gastrita hemoragica este specifica pacientilor care sunt consumatori cronici de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Mai departe, gastrita se poate tranforma in ulcer gastric, o patologie la care gastroenterologii sunt foarte atenti, deoarece are o rata mult mai crescuta de transformare maligna.

Pe de alta parte, gastrita cauzata de Helicobacter pylori poate duce la dezvoltarea ulcerului duodenal. De altfel, 98% din cazurile de ulcer duodenal sunt cauzate de infectia cu bacteria Helicobacter pylori. In acest caz se poate ajunge la perforatii gastrice sau ale peretelui duodenal. Diagnosticata tardiv, infectia cu Helicobacter pylori poate determina aparitia cancerului gastric sau a limfomului malign, in decurs de 10-20 de ani.

Metode de preventie

Gastrita poate fi prevenita cu ajutorul unui stil de viata sanatos, care sa includa o ritmicitate a meselor:

  • trei mese principale si doua gustari pe zi;
  • evitarea alimentelor care nu ne fac bine (balonarea dupa consumul unui aliment este un prim semn care indica o intoleranta alimentara);
  • renuntarea la fumat (fumatul este un factor important de declansare si intretinere a gastritei);
  • intreruperea consumului de cafea si ceai negru pe stomacul gol.

De asemenea, trebuie sa acordam atentie si ritmului in care mancam. Pentru o digestie eficienta, trebuie sa mestecam alimentele fara sa ne grabim. Procesul de digestie incepe de la nivelul gurii si este foarte important cum sunt mestecate si inghitite alimentele. Dupa ce sunt mestecate, alimentele ajung in stomac, unde urmeaza digestia mecanica.

Pe langa ritmicitatea meselor, trebuie sa tinem cont si de igiena. Pentru a reduce riscul de transmitere a agentilor patogeni, inclusiv a bacteriei Helicobacter pylori, trebuie sa ne spalam pe maini inainte sa mancam. De asemenea, fructele si legumele crude trebuie spalate bine inainte de a fi consumate.

Protejarea mucoasei gastrice

Pentru ameliorarea simptomelor gastritei, medicul le poate recomanda pacientilor capsule care contin ingrediente naturale, cum este, de exemplu, Stomach Blend™ - o formula complexa fito-homeopata, cu rol in protectia gastrica si duodenala.

Cu ajutorul acestor suplimente ce pot ajuta in cazul dezechilibrelor gastrointestinale se urmareste functionarea normala a sistemului digestiv si chiar reducerea actiunii bacteriei Helicobacter pylori asupra epiteliului gastric si duodenal.

O alta recomandare in tratarea gastritei este prescriptia de antiacide care neutralizeaza temporar aciditatea gastrica si amelioreaza rapid simptomele. Evitarea consumului de alcool concentrat, a antiinflamatoarelor si modificarea stilului de viata si de alimentatie fac parte din regimul pacientului cu gastrita.

Ce alimente sa evitam cand avem gastrita

Ce alimente evitam cand avem gastrita

Carnea grasa sau afumata, inclusiv mezelurile si conservele, condimentele puternice, precum piperul, si legumele picante, cum sunt usturoiul, ceapa si ardeiul iute, sunt de evitat, deoarece pot accentua problemele gastrice. Ridichile, fasolea, mazarea si conopida sunt legume tari, bogate in celuloza, asa ca nu sunt recomandate pacientilor cu gastrita.

De asemenea, bauturile acidulate, deserturile cu zahar si alimentele cu aroma puternica (usturoi, ceapa, hrean etc.), care cresc secretia de suc gastric, nu sunt indicate in caz de gastrita. La fel si fructele sau legumele nefierte, in special rosiile, deoarece ingreuneaza procesul de digestie. Din randul fructelor, sunt de evitat in special merele, citricele si afinele. Alte alimente care trebuie ocolite in caz de gastrita sunt prajelile, semipreparatele si alimentele de tip fast-food.

Majoritatea persoanelor care se confrunta cu simptome cauzate de gastrita isi imbunatatesc rapid starea, in exclusivitate prin schimbarea stilului de viata si a regimului alimentar, alaturi de un tratament cu medicamente ce reduc aciditatea sucului gastric, recomandate de medicul gastroenterolog.

Bibliografie:

https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis#1
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/symptoms-causes/syc-20355807

Sursa foto: Shutterstock