dermatita-atopica-ce-este-manifestari-cauze-tratament

Frecvent intalnita la copii, dar, uneori, si la adulti, dermatita atopica este o manifestare cutanata inflamatorie de durata (cronica), ce are tendinta sa reapara periodic. Discutam in acest articol totul despre:

Ce este dermatita atopica

Conform National Eczema Association1 (NEA), dermatita atopica (sau eczema atopica) este cel mai frecvent tip de eczema (un grup de manifestari cronice ale pielii din care fac parte: dermatita atopica, dermatita de contact, neurodermatita, dishidroza, eczema numulara, dermatita seboreica, dermatita de staza), afectand unul din cinci copii la nivel mondial2.

Potrivit NEA, mai mult de 9,6 milioane de copii si aproximativ 16,5 milioane de adulti din Statele Unite se confrunta cu de dermatita atopica - o manifestare cutanata inflamatorie care are evolutie cronica (de durata), caracterizata prin prurit (mancarime intensa), piele uscata si eruptii cutanate periodice, care pot aparea in nuante de rosu, maro, violet.

Conform BioVendor Group3, incidenta manifestarii a crescut de doua pana la trei ori in ultimele decenii in tarile industrializate. Tot potrivit BioVendor Group, dermatita atopica apare, de obicei, la varste cuprinse intre 3 si 6 luni, astfel incat 60% din cazuri se manifesta incepand cu primul an de viata. Aproximativ 85% dintre pacienti sunt diagnosticati inainte de varsta de cinci ani. Desi majoritatea copiilor care sufera de dermatita atopica nu mai prezinta simptome la varsta adulta (boala se amelioreaza la pubertate, iar incidenta scade la maturitate), se estimeaza ca intre 10% si 30% dintre pacienti vor continua sa manifeste simptome si in timpul vietii adulte.

Cum se manifesta dermatita atopica

cum se manifesta dermatita atopica

Eruptiile cutanate de culoare rosie, maro sau violet, asociate cu prurit (mancarime intensa) sunt printre principalele manifestari. Pielea atopica se caracterizeaza printr-o uscaciune persistenta. Se considera ca, in dermatita atopica, bariera cutanata (cel mai superficial strat al pielii, care ne protejeaza de agresiunile exterioare - temperatura, raze ultraviolete, alergeni, bacterii, poluare) nu-si indeplineste functia de aparare din cauza faptului ca nu este integra nici la nivel structural si nici functional. Astfel, aceasta bariera permite ca la nivelul straturilor profunde sa patrunda alergeni si agenti patogeni care declanseaza un proces inflamator urmat de prurit. De regula, pruritul conduce la grataj (scarpinat), care va determina modificari cutanate si, implicit, scaderea pragului de sensibilitate la stimuli (hiperreactivitate cutanata).

La copii, pruritul poate provoca iritabilitate, agitatie, plans necontrolat si secvente care intrerup somnul de noapte si care pot duce la insomnii. La sugar, in primele 6 luni de viata, eruptiile si modificarile cutanate sunt predominante la nivelul fetei si al scalpului, iar in al doilea semestru de viata, manifestarile se extind pe gat, trunchi si extremitati. Tulburarile digestive (colici, varsaturi, diaree), cauzate de diverse alergii alimentare, pot fi si ele o manifestare intalnita in randul copiilor care sufera de dermatita atopica.

Fazele dermatitei atopice

Manifestarile clinice in dermatita atopica sunt variabile. Astfel, se descriu mai multe faze ale dermatitei atopice:

  • Dermatita atopica infantila se manifesta la sugari, la bebelusii cu varsta cuprinsa intre doua luni si doi ani. Obrajii sugarilor sunt adesea primul loc afectat de eczeme, insa leziunile pot fi situate si la nivelul scalpului, gatului, trunchiului. Leziunile au un caracter acut cu inrosire si veziculatie accentuata;
  • Dermatita atopica a copilariei (copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 10 ani) se manifesta prin leziuni cutanate adesea lichenificate (uscate si ingrosate de la zgarieturi si frecari constante), frecvent localizate in zonele flexoare (coate, genunchi, pliurile gatului, incheietura mainilor). Conform anumitor surse4, in cazul copiilor mici si al prescolarilor, dermatita atopica poate afecta si organele genitale;
  • Dermatita atopica la adolescenti si adulti se manifesta prin leziuni adesea mai uscate si mai lichenificate decat in cazul copiilor, fiind frecvent situate in zonele de flexie (coate, genunchi, pliurile gatului, incheietura mainilor), in jurul ochilor, pe pleoape sau retroauricular si in zonele expuse frecvent la apa, detergenti sau solventi.

Cauzele dermatitei atopice

Desi cauza principala a producerii dermatitei atopice nu este cunoscuta pe deplin, exista cateva ipoteze. Se presupune ca aceasta manifestare ar rezulta din combinarea factorilor genetici cu cei de mediu. Cand un pacient sufera de dermatita atopica, filmul hidrolipidic - stratul subtire format din sudoare si substante sebacee, agregate celulare care acopera derma si actioneaza ca o pelicula protectoare - este afectat. Aceasta alterare poate avea doua cauze principale:

  • O cauza genetica: in cazul dermatitei atopice, se crede ca modificarile genetice afecteaza productia de filagrina5 - proteina bazica ce contine histidina (aminoacid esential in regenerarea tesuturilor, producerea de globule albe si rosii, si in protectia invelisului de mielina), cu rol in asamblarea filamentelor de keratina intre ele si in hidratarea tegumentului. Prin urmare, dermatita atopica este considerata o manifestare cu predispozitie ereditara. Boala apare in special la copiii mici, care provin din familii unde parintii sau rudele au sau au avut diverse boli alergice2.
  • O cauza de mediu: un dezechilibru produs de mai multi factori exogeni ce afecteaza continutul de apa sau de lipide, poate face pielea permeabila pentru alergeni si substante iritante.

Factorii care declanseaza manifestarile

fazele dermatitei atopice

Dintre factorii care pot declansa manifestarile dermatitei atopice, cel mai frecvent sunt evidentiati:

  • factori iritanti: sapunuri si detergenti (inclusiv sampoane, geluri de dus si sapunuri lichide), agenti de curatare ce contin alcool, substante care usuca pielea (astringente), parfumuri, tesaturi abrazive ale hainelor (lana, materialele sintetice);
  • factori fizici - temperaturi extreme;
  • agenti infectiosi: unele studii6 atesta faptul ca infectia cu Staphylococcus Aureus poate fi un factor de exacerbare important in cazul eczemei atopice;
  • factori alimentari - unele studii7 mentioneaza faptul ca anumite alimente, cum ar fi laptele de vaca si ouale de gaina, pot provoca in mod direct eruptii cutanate specifice dermatitei atopice, mai ales in cazul sugarilor. Alimentele pe baza de polen sunt de o importanta mai mare in cazul adolescentilor si adultilor;
  • factori endogeni: stresul emotional - unele studii8 mentioneaza faptul ca exista o legatura stiintifica dintre eczeme si stres. Cand experimentam o situatie stresanta, corpul secreta mai multa adrenalina si cortizol, suprimand sistemul imunitar. In cazul dermatitei, corpul poate raspunde la aceasta suprimare prin manifestari de tip inflamator la nivelul tegumentului.

Diagnostic

Pentru identificarea dermatitei atopice, nu exista niciun marker de laborator specific. Nu sunt necesare analize de sange, diagnosticul este prin excelenta clinic. Medicul va stabili diagnosticul in urma examinarii pielii si a trecerii in revista a istoricului medical. Pruritul si modificarile eczematoase au un aspect tipic. Ele difera in functie de varsta pacientului si de gradul de evolutie al manifestarilor si sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului de dermatita atopica.

Tratament

Deoarece intensitatea si frecventa manifestarilor pot fi diferite de la un pacient la altul, nu exista un tratament universal valabil pentru combaterea dermatitei atopice. Acesta difera de la un pacient la altul, de aceea este nevoie de o stransa colaborare intre pacient/familia copilului si medic/pediatru. De asemenea, dermatita atopica trebuie abordata multidisciplinar. Tratamentul este complex, fiind centrat pe mai multe directii:

  • hidratarea permanenta a pielii (in general, medicii recomanda rehidratarea pielii afectate prin utilizarea cremelor consistente, fara parfumuri si fara conservanti);
  • lipsa de agresiune suplimentara a pielii;
  • evitarea factorilor declansatori ai leziunilor;
  • controlarea pruritului;
  • reducerea inflamatiei;
  • refacerea barierei cutanate.

Principalele componente cu rol de ajutor in dermatita atopica sunt:

  • Emolientele - uleiuri, lotiuni, creme, unguente - produse utilizate pentru a hidrata pielea;
  • Dermatocorticoizii - pot ajuta la calmarea, refacerea pielii si la reducerea inflamatiei. Ideal ar fi ca medicul sa recomande pacientului exact cantitatea de corticoid topic necesara pentru tratamentul imediat. Dermatocorticoizii se pot utiliza pe perioade scurte de 7-10 zile si pot fi urmate de inhibitori de calcineurina (pe perioade lungi);
  • Tratamentul poate presupune ameliorarea mancarimii intense prin folosirea de antihistaminice non-sedative orale.

De asemenea, sunt foarte importante aportul de vitamina D si controlul florei intestinale prin probiotice si prebiotice.

Preventie

Preventia poate incepe inca din momentul conceperii viitorului fat. Conform medicului primar in alergologie si imunologie Dr. Adriana Nicolae, „primul care trebuie sa se implice este medicul ginecolog, atunci cand intra in contact cu viitoarea mama. Ginecologul trebuie sa cunoasca tot istoricul familiei, sa identifice daca exista un fond alergic si poate sa faca o preventie primara a dermatitei atopice, orientand mama catre un stil de viata sanatos, fara vicii precum fumatul, care sa cuprinda o alimentatie cat mai naturala, bogata in fructe, legume, peste, un aport de vitamina D si, categoric, sa aiba grija de flora intestinala.

In momentul in care se manifesta dermatita atopica, de cele mai multe ori, se impune consultul unui dermatolog. Acesta va gestiona pe termen lung afectiunea si eventualele complicatii ale pielii atopice.”

Pe langa aceste recomandari, exista o serie de masuri care pot ameliora disconfortul produs de manifestarile dermatitei atopice:

  • Se recomanda inlocuirea alimentelor care pot declansa episoadele de dermatita cu alimente antiinflamatorii: surse naturale de acizi omega 3, alimente bogate in probiotice si in flavonoizi;
  • Alegerea produselor fara parfum, in cazul celor de ingrijire a pielii;
  • Reducerea expunerii la factorii declansatori (acolo unde este posibil);
  • Testarea produselor de ingrijire a pielii inainte de a le utiliza - aplicati o cantitate mica pe o zona neafectata de dermatita atopica si lasati produsul sa actioneze 24 de ore. Daca in timpul acesta nu apar eruptii cutanate in zona expusa, cel mai probabil produsul nu contine ingrediente care sa va provoace alergii;
  • Limitarea folosirii samponului la o data sau de doua ori pe saptamana;
  • Recomandat este sa purtati haine mai largi, 100% din bumbac;
  • Nu folositi apa fierbinte atunci cand faceti dus, recomandate sunt baile caldute care pot rehidrata pielea;
  • Se recomanda utilizarea agentilor de curatare blanzi, neparfumati, in spalarea hainelor;
  • Este recomandata protejarea pielii de temperaturi extreme - temperaturile reci pot usca pielea, in timp ce la temperaturi ridicate, pielea poate manifesta eruptii din cauza transpiratiei;
  • Nivelurile ridicate de stres si anxietate se coreleaza cu o scadere a imunitatii si a capacitatii de refacere a barierei cutanate; de aceea, pacientilor care sufera de dermatita atopica li se recomanda un stil de viata cat mai echilibrat.

Fara sa tina cont de reguli, dermatita atopica poate afecta numerosi pacienti, iar succesul mentinerii ei sub control depinde de buna colaborare dintre echipa medicala si pacient, de respectarea metodelor de preventie, de evitarea factorilor declansatori si de mentinerea unui stil de viata cat mai sanatos.

Surse:

  1. The National Eczema Association - Types of eczema: https://nationaleczema.org/eczema/types-of-eczema/atopic-dermatitis/
  2. Dr. Adriana Nicolae, medic primar alergologie si imunologie clinica https://www.secom.ro/perspective/dermatita-atopica-afectiunea-care-nu-lasa-loc-de-relaxare
  3. BioVendor Group Filaggrin plays important role in skin barrier https://www.biovendor.com/filaggrin-plays-important-role-in-skin-barrier?utm_source=google&utm_medium=organic
  4. DermNet NZ Atopic dermatitis https://www.dermnetnz.org/topics/atopic-dermatitis/
  5. Filaggrin Gene Defects and the Risk of Developing Allergic Disorders https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1323893015305013
  6. Transplantation of human skin microbiota in models of atopic dermatitis https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27478874/
  7. Eczematous reactions to food in atopic eczema: Position paper of the EAACI and GA2LEN https://www.researchgate.net/publication/6262868_Eczematous_reactions_to_food_in_atopic_eczema_Position_paper_of_the_EAACI_and_GA2LEN
  8. Psychoneuroimmunology of Psychological Stress and Atopic Dermatitis: Pathophysiologic and Therapeutic Updates https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3704139/

(articol actualizat la data 12-11-20)

Produse recomandate

loader
Jarro-Dophilus®+FOS 100cps

100 capsule vegetale

93.00 lei
In stoc
loader
OptiZinc® 30mg

60 capsule vegetale

37.00 lei
In stoc
loader
Skin Blend SP-4™

100 capsule vegetale

55.00 lei
In stoc
loader
B-Complex 100

50 capsule vegetale

62.00 lei
In stoc
loader
Beta Carotene 25000UI

50 capsule moi (Activ Gels™)

47.00 lei
In stoc
loader
Goldenseal 570mg 30cps

30 capsule vegetale

72.00 lei
In stoc
loader
Hydraplenish® Plus MSM

60 capsule vegetale

119.00 lei
In stoc