sistemul-reproducator-feminin-creatorul-de-viata

Programat pentru a aduce o noua viata, sistemul reproducator feminin este unul dintre cele mai complicate si fascinante parti ale corpului uman. Si nu doar pentru ca reuseste sa dea nastere, ci si pentru ca modificarile prin care trece orchestreaza multe alte procese din organism, care-si lasa amprenta asupra femeii in ansamblu.
Dincolo de pudoarea pe care tindem s-o adoptam fata de acest subiect, cunoasterea acestei structuri este o conditie esentiala pentru sanatatea noastra si nu doar.

text: Victoria Donos

Sistemul reproducator feminin inglobeaza un complex de organe interne (ovarele, trompele uterine, uterul) situate in interiorul abdomenu lui (pelvis), un complex de organe externe (vulva), situate sub muntele pubian, si sanii1. Organele interne sunt cele in care se produc cele mai multe reactii si fenomene, dar nici rolul celor externe nu trebuie deloc neglijat.
Formarea sistemului genital feminin se produce inca din timpul vietii intrauterine, atunci cand se defineste sexul fetitei. La nastere, ovarele contin deja toate ovulele pe care le va avea femeia pe parcursul vietii. Acestea raman inactive pana in perioada pubertatii, aproximativ la 8–10 ani, atunci cand incep sa fie stimulate de hormonii hipofizari. Din aceasta etapa, cateva ovule vor creste luna de luna, dezvoltand straturi suplimentare de celule care vor forma o capsula foliculi) in jurul ovulului si vor incepe sa produca un hormon numit estrogen. Sub influenta nivelului tot mai crescut de estrogen, incep sa se dezvolte si sa se maturizeze organelle genitale. Pe parcursul a doi-trei ani, sanii vor creste, vor aparea parul axilar si cel pubian, iar schimbarile vor culmina cu menarha, primul ciclu menstrual. Venirea ciclului este un moment care se produce intre 12 si 16 ani, tine de programarea genetica a fiecarei fetite, dar si de factori precum alimentatia, mediul de dezvoltare, alte afectiuni. Ciclul menstrual marcheaza inceputul vietii reproductive, perioada in care corpul poate purta o sarcina si naste un copil.
Etapa se va incheia in jurul varstei de 45–50 de ani, odata cu incetarea functionarii ovarelor, cu reducerea cantitatii de estrogen si cu instalarea menopauzei. Insa lucrurile sunt mai complexe decat atat, iar pentru a le intelege, vom explica in detaliu componentele-cheie ale sistemului reproducator feminin.

1 VAGINUL

Este un canal muscular, elastic, care face legatura intre uter (parte a organelor genitale interne) si vulva (formata din muntele pubian, labii si clitoris; parte a organelor genitale externe). Acesta are o dimensiune de aproximativ 12 cm, este captusit cu multe terminatii nervoase si cu o mucoasa, se poate dilate in timpul contactului sexual sau al nasterii. In perioada activa a sistemului reproducator, prin vagin se elimina si sangele menstrual, iar la nastere, prin acest canal trece copilul.

2 UTERUL

Leaga vaginul de trompe si este un organ in forma de para rasturnata, cu o lungime de aprox. 7 cm, daca femeia nu este insarcinata. Uterul este format din doua parti, partea superioara lata, numita corpul uterului, si cea inferioara, ingusta, numita col uterin sau cervix. In mod normal, uterul este pozitionat in fata, deasupra vezicii urinare, si comunica lateral cu trompele uterine, iar in partea de jos, cu vaginul. Exista situatii cand acesta este orientat posterior, fiind numit uter retrovers.

Uterul are o captuseala subtire si este format din muschi puternici. Lunar, sub influenta hormonilor, captuseala uterului se ingroasa, formand tesutul endometrial si pregatind, astfel, terenul pentru dezvoltarea unei sarcini. Dupa ce este fecundat, ovulul ajunge aici, se implanteaza si se dezvolta pentru a forma copilul. In cazul in care nu se produce o sarcina, captuseala se desprinde si se elimina in timpul ciclului menstrual.

Testul Babes-Papanicolau a fost inventat de profesorul roman de anatomie patologica Aurel Babes. Acesta a observat importanta examinarii celulelor de la nivelul colului in diagnosticul cancerului cervical. Mai tarziu, medicul grec Georgios Papanicolau perfectioneaza testul, iar la inceputul anilor ’40 este introdus in practica medicala.

3 TROMPELE UTERINE

Spre extremitatile superioare ale uterului, se intind doua canale subtiri, numite trompe uterine. Acestea au o lungime de 10–15 cm, diametru de 1–4 mm, si fac legatura intre ovare si uter. In trompele uterine are loc fecundarea (unirea spermatozoidului cu ovulul), in urma careia se formeaza zigotul (ovulul fecundat). Dupa o calatorie de cateva zile prin trompe, zigotul ajunge in uter si se implanteaza in endometru.

4 OVARELE

Sunt doua glande de dimensiunea unei migdale, fixate la un capat de uter si la celalalt de pavilionul trompei uterine. La maturitate, luna de luna, alternativ, ovarele formeaza si elibereaza ovulele (ovulatie). La acest proces participa ovarele si doua zone ale creierului, hipotalamusul si glanda pituitara. Hipotalamusul trimite un semnal catre glanda pituitara, determinand-o sa produca un hormon numit hormon de stimulare foliculara, FSH. Acest hormone determina productia unui grup mic de ovule imature. Dezvoltarea acestor ovule se produce in niste „pungi mici”, aflate in ovare, numite foliculi.
Pe masura ce foliculii cresc, incep sa elibereze estrogen. Nivelul ridicat de estrogen semnaleaza hipotalamusului si glandei pituitare ca foliculii s-au maturizat. In acest timp, glanda pituitara produce LH, hormonul luteinizant. Inainte de ovulatie, se produce o descarcare brusca de LH, ceea ce determina ca un folicul sa parcurga utimele etape de dezvoltare si sa elibereze un ovul. Procesul apare la mijlocul ciclului menstrual si este numit ovulatie.
Ovarele au rol si de glande endocrine, fiind producatoare, la randul lor, de hormoni feminini, estrogen si progesteron.

Stiati ca, inainte de a se naste, fatul feminin formeaza aproximativ cateva milioane de celule precursoare ovulelor? Acestea se pierd progresiv, astfel incat la nastere sunt aproximativ 1 milion, la pubertate, 300.000 si ajung sa ovuleze doar 300–400, in perioada reproductiva?

sistemul reproducator feminin

CE ESTE CICLUL MENSTRUAL

tipuri de hormoni feminini

Un ciclu este o secventa de evenimente care au loc intr-o ordine fixa, ce se repeta. In fiecare luna, doua cicluri reproducatoare legate, ciclul ovarian si cel menstrual, sunt responsabile de eliberarea ovulului din ovar si, respectiv, de pregatirea uterului pentru primirea oului, daca a avut loc fecundarea. In medie, ciclul normal dureaza 28 de zile, insa acesta este diferit de la femeie la femeie, fiind considerat normal daca acesta variaza intre 21 si 35 de zile. Variatiile hormonale determina anumite schimbari vizibile in starea femeii. De regula, secretia vaginala este mai consistenta si albicioasa dupa menstruatie, transparenta si lunecoasa in timpul ovulatiei si in cantitati mai mici inaintea menstruatiei. Inainte de menstruatie, la unele femei sanii devin durerosi, se umfla, apar modifcari de dispozitie, dureri de cap, de abdomen, de spate.
Secretia menstruala este mai abundenta in primele doua-trei zile si este formata din secretii vaginale, sange, fragmente din tesutul endometrial.

MENOPAUZA, UN NOU INCEPUT

Este o etapa, in viata fiecarei femei, care marcheaza finalul vietii reproductive. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca ovarele nu mai contin ovule si nu mai reusesc sa produca estrogen. Termenul de menopauza provine din greaca si inseamna menos = hemoragie, pausa = sfarsit. Potrivit definitiilor, o femeie este la menopauza daca au trecut 12 luni de la ultimul ciclu
menstrual. Inainte de inchiderea acestui cerc, corpul va parcurge un proces de tranzitie, care se manifesta prin reducerea ciclurilor menstruale, bufeuri, cefalee, modificari de dispozitie, numita perimenopauza.
Deficitul de estrogeni va produce un lant de schimbari: la nivelul organelor sexuale – uscaciune vaginala, subtierea peretilor vaginali, contact sexual dureros; la nivelul aparatului urinar – risc mai mare de infectii urinare; osteoporoza – diminuarea masei osoase si scaderea rezervelor de calciu din oase; boli cardiovasculare si tulburari afective.
Pentru a imbunatati calitatea vietii, puteti include in dieta fitoestrogenii, ex. Black Cohosh, Indolii, care pot ajuta la echilibrarea nivelului hormonal, vitamin si minerale cum ar fi vitamina D3, vitamina K, calciul, pentru problemele osoase, si probioticele, pentru mentinerea echilibrului la nivelul pH-ului uro-genital.

SANII, FEMINITATE SI NU DOAR ATAT

afectiuni frecvente ale sistemului genital

Simbol al feminitatii, glandele mamare (sanii) sunt un organ-pereche care vine sa sustina reproducerea, fiind sursa de hrana pentru fat. Glandele mamare sunt prezente, atat la barbati, cat si la femei, inca din viata intrauterina. Dezvoltarea sanilor la femeie este strans corelata cu maturizarea organelor genitale si cu evolutia acestora pe parcursul vietii. Acestia sunt tinta sau receptor periferic pentru o serie de hormoni, cum ar fi estrogenul, progesteronul, prolactina, oxitocina. Din aceasta cauza, schimbarile hormonale vor avea un impact si asupra sanilor, o parte dintre bolile acestora este legata de statusul hormonal.
Sanii sunt alcatuiti din structure glandulare si caniculare, formatiuni conjunctivo-vasculare, o retea limfatica si nervoasa, precum si din tesut adipos. Pielea acestora este fina, cu fire fine de par si glande sebacee si sudoripare. Zona central a sanului este mai inchisa la culoare (areola), iar in centrul acesteia se afla mamelonul, la nivelul caruia se deschid canalele galactofore si se secreta laptele matern5,6. Atat forma, cat si dimensiunile sanilor sunt diferite de la o femeie la alta, iar aceste aspecte nu influenteaza capacitatea acestora de a alapta.

NU AMÂNATI NICIODATA CONTROALELE DE RUTINA

Nu toate bolile au simptome la inceput, motiv pentru care femeii ii sunt recomandate controale periodice, preventiv. Atat patologia ginecologica, cat si cea a sanului pot fi mai usor tratate, daca sunt diagnosticate in fazele incipiente. Screeningul de rutina in cazul unei femei trebuie sa cuprinda un control ginecologic anual, un control senologic (la sani), un test Babes-Papanicolau, examen de secretie vaginala si, in functie de recomandarile medicului, cateva ecografi specifice. Sigur, atunci cand observati ceva in neregula la nivelul organelor genitale, mergeti la medic.

DOUA BOLI CARE NE PRIND DE MULTE ORI „CU GARDA JOS”

De multe ori, femeile sunt prinse „cu garda jos” de acele „celule rebele” care ajung sa se multiplice rapid si necontrolat la nivelul organelor lor genitale. Fiti atente la propriul corp, recunoasteti fiecare modificare suspecta si adresati-va medicului

CANCERUL MAMAR – aparitia unui nodul la nivelul sanilor este unul dintre cele mai frecvente simptome. Paleta simptomatologica mai poate cuprinde: iritatie la nivelul sanului, tumeferea (umflarea) unei zone, inrosirea, retractia mamelonului, secretii mamelonare (altele decat cele din perioada alaptarii). Nu toti nodulii din sani sunt cancerosi, insa pentru a sti acest lucru, mergeti la medic. De asemenea, autoexaminati-va lunar sanii si fiti un partener activ in procesul de diagnosticare si tratament in cazul acestei boli.

CANCERUL CERVICAL – se manifesta prin aparitia unor celule atipice, care se multiplica necontrolabil, la nivelul cervixului (prima parte a uterului care se deschide spre vagin). Principala cauza a acestui tip de cancer este infectia cu Papilomavirusul uman (HPV). Primele modificari sunt fara simptome, insa ulterior pot aparea sangerari. Boala este tratabila daca este descoperita in faza incipienta.

Referinte:

1. www.msdmanuals.com/home/women-shealth-issues/biology-of-the-femalereproductive-system/overview-of-thefemale-reproductive-system
2. www.hormone.org/hormones-and-health/hormones/hormones-and-what-do-they-do
3. www.synevo.ro/progesteron/
4. www.livestrong.com/article/214122-whatare-the-treatments-for-high-testosteronein-females/
5. www.arcadiamedical.ro/articol/cumsunt-construiti-sanii-mei-o-scurtaintroducere-in-anatomia-sanului/
6. www.umfasi.ro, Curs Glandele Mamare
7. Clinica Mayo, Ghidul Sanatatii Familiei, Dr. Scott C. Litin, Editura All, editia a 3-a
8. Corpul Uman, Manual Complet, Steve Parker, Editura Litera, 2014
9. Ghidul de fertilitate si contraceptie. Clinica Mayo, De Jani R. Jensen, Elizabeth A. Stewart
10. reverehealth.com/live-better/female-reproductive-system/
11. www.spitalulflantropia.ro/cursuristudenti-obstetrica-ginecologie.html, Anomalii ale ciclului menstrual. Hemoragii genitale; Infectii genitale si boala inflamatorie pelvina