lipsa-interactiunii-sociale-si-dependenta-de-tehnologie

Inainte de internet, pictura, dansul, muzica, teatrul, filmele erau formele de arta care ne comunicau o viziune asupra lumii care transcende realitatea. Odata cu evolutia tehnologiei si aparitia calculatoarelor si a internetului, a jocurilor online sau a diferitele forme de realitate virtuala la care avem acces azi, s-a creat o alta oglinda din „Tara Minunilor” – un taram in care suntem invitati zilnic sa calatorim si care ne provoaca imaginatia.

Medicina a inceput sa se preocupe tot mai mult in ul­timii ani de impactul pe care dependenta de tehnologie il are atat asupra sanatatii fizice, psihice, dar si asupra vietii sociale, mai ales a tinerilor.

O FASCINANTA LUME NOUA

Tehnologia are aplicatii prac­tice benefice: pilotii se antre­neaza folosind simulatoare de zbor, medicii folosesc progra­me de realitate virtuala pentru a-si pregati operatiile com­plexe ce salveaza vieti, pro­fesorii predau cursuri online folosind tehnologii imersive, iar industria divertismentului (de la transmisiuni sportive si spectacole de acrobatie la con­certe live si cinema) a ajuns la performante uluitoare cu aju­torul tehnologiei. Realitatea virtuala sau realitatea augmen­tata ne stimuleaza inteligenta si imaginatia si ne ajuta sa co­municam in moduri nemaiin­talnite (asa cum au facut-o, la vremea lor, aparitia tiparnitei, a radioului, a televiziunii).

CAPCANELE UNUI ALTER EGO VIRTUAL

Nu tehnologia in sine, ci dependenta de aceasta poate deveni un pericol. Suntem nemultumiti de noi, de viata pe care o avem? Ne putem refugia in fata calculatorului sau tabletei si putem deveni, din cateva clickuri, eroi in batalii imaginare, antrepre­nori in Second Life sau regi in Utopia. Dependenta de inter­net, de retelele sociale si, mai ales, de jocuri, sunt un pericol real. E o realitate paralela pe care ne-o cream pentru a ne proteja de responsabilitati, de efort, de dezamagiri, de frici de tot felul. O pagina de Face­book, un cont de Instagram, un blog sau vlog, implicarea in diferite jocuri ne pot ajuta sa comunicam cu ceilalti, ne pot ajuta sa ne deschidem, dar ne pot face si sa tesem o poveste favorabila despre noi insine. Acolo putem fi perfecti, interesanti, putem ignora ce nu ne place si con­trola ce proiectam despre noi, invatam sa ducem o viata dubla, din care oamenii care sunt cu adevarat langa noi – familie, prieteni, colegi, ve­cini – se estompeaza treptat, pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Cu cat ascultam mai mult aceste chemari ademenitoare ale sirenelor, cu atat uitam, asemeni lui Ulise, cine sun­tem si unde vrem sa ajungem.

CEI MAI AFECTATI: COPIII SI ADOLESCENTII

Medicii psihiatri atentioneaza asupra pericolului pe care-l aduc noile adictii comporta­mentale, retelele sociale si jo­curile online. In Statele Unite si Asia, jocurile pe calculator au devenit un fenomen de masa – peste 160 de milioane de adulti americani joaca frecvent jocuri pe internet, iar statisticile arata ca peste 86% dintre adultii tineri cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani si peste 65% dintre adulti au jucat recent jocuri online.

Printre noutatile pe care le aduce noua clasificare internationala a bolilor ICD 11, adoptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii in luna mai 2019, se numara si „gaming disorder”, care a fost adaugata la sectiunea de tulburari care creeaza dependenta. Afectiunea este caracterizata prin utilizarea excesiva sau compulsiva a calculatorului sau a altor dis­pozitive electronice pe care ruleaza jocuri video. In Coreea de Sud si China, jocurile video au fost recu­noscute de cativa ani ca o tulburare si se implementeaza programe de tratament in acest sens. Unul dintre noile jocuri ce fac furori printre co­pii si adolescenti, Fortnite, este descris de unii specialisti ca fiind „noua cocaina virtuala”. Ovidiu Alexinschi, medic pri­mar psihiatru si coordonator al programelor „No addict”, spune ca „gaming addiction”, dependenta de jocuri, se mani­festa prin pierderea controlu­lui asupra jocurilor (frecventa, intensitatea, durata, termina­rea sesiunilor de joc), cresterea prioritatii acestora in defavoa­rea altor interese de viata si activitati zilnice, continuarea jocurilor in ciuda aparitiei unor consecinte negative evi­dente. In China, de exemplu, sunt cazuri de oameni care au murit dupa sesiuni neintrerup­te de joc, de ore sau chiar zile. Unii gameri poarta scutece pentru a evita pauzele de toaleta, iar unii parinti si-au trimis copiii in tabere de detoxifiere digitala, unde sunt smulsi din lumea virtuala in care s-au scufundat ani de zile, pentru a putea sa-si invinga dependenta. Nu toate jocurile produc dependenta, dar, daca durata medie zilnica devine ingrijoratoare, parintii sunt sfatuiti sa ia masuri rapide. Interzicerea totala a folosirii calculatorului, tabletei sau telefonului nu functioneaza, ci se recomanda stabilirea impreu­na cu copilul sau adolescentul a unui program cu perioade de timp clare in care sa aiba acces la diferite jocuri. De asemenea, se recomanda gasirea altor re­sorturi care sa le provoace bu­curie, sa le dea incredere si sa-i faca sa interactioneze cu cei de varsta lor – sporturi, hobby-uri, calatorii, prezenta unui animal de companie, proiecte de fami­lie interesante.

ALTE ADICTII INGRIJORATOARE

Dependenta de tehnologie este doar una dintre adictiile moderne care pot duce la un stil de viata dezechilibrat. Pe langa dependenta de tutun si de alcool, care a facut subiectul multor studii de-a lungul tim­pului, in ultima vreme au apa­rut si altele: shopping-ul com­pulsiv, dependenta de progra­mele TV, de mancarea de tip fast-food sau de jocurile de no­roc. Psihologii identifica drept cauza a acestor dependente o paleta larga de dezechilibre, de la frici adanc inradacinate inca din copilarie (teama de respindere sau de abandon) la tulburari hormonale.

ADICTIILE SI HORMONII

Dependentele de anumite obiceiuri, precum si apetenta pentru tehnologie si jocuri la anumite varste pot avea si explicatii hormonale.

Hormonii, acesti mesageri chimici secretati de glandele endocrine si raspanditi in orga­nism prin intermediul vaselor de sange, sunt responsabili nu doar de starea noastra fizica, ci si psihica. Problemele hormo­nale pot declansa un adevarat haos fizic si emotional, de la stres si oboseala la insomnie, fluctuatii de greutate, acnee sau celulita. Alimentatia echi­librata, din care nu trebuie sa lipseasca legumele si fructele proaspete, cerealele integrale, lactatele, nucile si semintele, pestele, carnea slaba si, desigur, apa, precum si activitatea fizica usoara, zilnica, ajuta la elibera­rea in organism a hormonilor benefici, produsi la nivelul sistemului nervos.

Asadar, dependenta de tehnologie si adictiile, mai ales la varstele caracterizate prin adevarate „furtuni hormonale” (adolescenta, pre-menopauza sau -andropauza), pot avea si o explicatie medicala.

CONSECINTELE CONSUMULUI EXCESIV DE TEHNOLOGIE

PENTRU SANATATEA FIZICA

  • stil de viata sedentar – asociat cu somn deficitar si dieta incorecta, afec­teaza dezvoltarea in cazul copiilor, duce la cresteri in greutate si diferite afectiuni
  • tulburari de vedere – disconfort ocular, dureri de cap
  • probleme musco-schele­tale – din cauza posturilor fixe la calculator
  • tulburari de auz – ca ur­mare a folosirii excesive a dispozitivelor electronice
  • infectii – cauzate de igie­na deficitara si folosirea in comun a unor dispoziti­ve (smartphone, tableta)
  • raniri, accidentari – pro­duse de obiceiul de a folo­si dispozitivele mobile in timp ce facem si altceva

PENTRU SANATATEA PSIHOSOCIALA

  • cyber-bullying – intimida­rea sau hartuirea pe inter­net poate avea consecinte serioase asupra increderii de sine si poate duce chiar la sinucideri, un fenomen tot mai ingrijorator la nivel mondial
  • reducerea abilitatilor sociale – prin limitarea interactiunilor directe in favoarea celor online
  • comportament sexual riscant – din cauza accesu­lui la continut cu referiri sexuale de pe internet
  • agresivitate – alimentata de continutul violent al unor jocuri sau clipuri online
  • diferite probleme sociale si psihologice – folosirea excesiva a Internetului si a dispozitivelor elec­tronice poate fi asociata cu o stare psihologica precara, lipsa de increde­re, problemele familiale, performanta scolara si profesionala redusa

referinte:

1. „Children in a digital world", unicef.org
2. „Internetul si mediile de socializare virtuale in viata liceenilor", Institutul de stiinte ale educatiei, 2017