cum-controlam-astmul-bronsic-si-bronhopneumopatia-obstructiva-cronica-bpoc

Astmul bronsic si bronhopneumopatia obstructiva cronica sunt doua afectiuni respiratorii cornice care au un teren comun, insuficienta respiratorie. Fiecare afectiune are particularitati si o evolutie proprie, iar in stabilirea conduitei terapeutice, abordarea holistica joaca un rol foarte important.

text: Dr. Adina Anghelea, medic specialist medicina de familie, Consultant Centrul de Medicina Integrativa Secom®
Andreea Conicescu, Consultant Nutritie Centrul de Medicina Integrativa Secom®

ASTMUL, BOALA CU RADACINI IN COPILARIE

Astmul este o afectiune cronica a cailor respiratorii inferioare, caracterizata prin inflamatia bronhiilor si prin bronhoconstrictie (reactie exagerata a bronhiilor la diversi stimuli care provoaca obstructia cailor aeriene inferioare si reducerea fluxului de aer). Boala astmatica poate sa apara la orice varsta, dar mai ales in primii 10 ani de viata si, in unele cazuri, simptomele cauzate de aceasta dispar dupa copilarie.
Nu se cunoaste cu exactitate cauza bolii, in cele mai multe cazuri fiind vorba de un complex de conditii.
In functie de factorii declansatori, astmul poate fi: extrinsec (alergic, atopic, imun) sau intrinsec (non-alergic).

1. IN ASTMUL EXTRINSEC DE CAUZA ALERGICA, in urma contactului cu alergenii, se sintetizeaza cantitati anormal de mari de imunoglobulina E (IgE). Aceasta determina producerea unor substante care au ca efect inflamatia si ingustarea cailor aeriene, inflamatia vaselor sangvine, edemul mucoaselor, cu secretie excesiva si eliminarea dificila a mucusului.
Alergenii cel mai frecvent implicati in astm sunt: praful, parul, puful sau penele animalelor, polenul, fumul, mucegaiul, fungii, parazitii, unele medicamente (aspirina, antagonistii beta-adrenergici, antiinflamatoarele nonsteroidiene, antibioticele), unii conservanti, substantele dezinfectante, poluantii atmosferici (ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon), sarurile de platina, crom ori de nichel, pulberile de lemn, masele plastice, solventii, vopselele.

Persoanele cu astm alergic au un fond de boli alergice – cum ar fi rinita sau urticaria –, dobandite sau mostenite genetic. Studiile arata ca riscul de a face astm creste proportional daca unul sau ambii parinti sunt astmatici.
Peste 100 de gene au fost asociate cu aparitia astmului, multe dintre ele influentand activitatea sistemului imunitar sau raspunsul inflamator. De altfel, dezechilibrele imunitare sunt un alt factor implicat in declansarea raspunsului inflamator.
Epiteliul cailor aeriene functioneaza ca o bariera impotriva patrunderii iritantilor sau a alergenilor in caile respiratorii.

Distrugerea acestui epiteliu afecteaza terminatiile nervoase si provoaca inflamatiile bronsice neurogene.
Sensibilitatile alimentare, chiar daca nu produc reactii alergice, produc inflamatii cronice care pot favoriza inflamatii ale cailor inflamatorii intestinale, disbioza, permeabilitatea intestinala crescuta contribuie la inflamarea cailor respiratorii.

2. ASTMUL INTRINSEC este determinat de factori non-alergici, cum sunt: infectiile respiratorii virale, efortul fizic corelat cu temperature si cu umiditatea aerului inspirat, stresul emotional.

STATUS ASTMATICUS, URGENTA MEDICALA

Pacientii astmatici sunt de zece pana la 1.000 de ori mai sensibili la stimuli precum frigul, infectiile respiratorii si stresul, fata de cei sanatosi.
Cand o persoana are o criza de astm, respira suierat (wheezing), simte o apasare in piept, tuseste si are o senzatie de lipsa de aer (asa-numita „foame de aer”). Aceste simptome sunt consecinta inflamarii si hipertrofiei musculaturii netede a cailor respiratorii, asociate cu hipersecretie bronsica de mucus.
Pe termen lung insa, astmul determina degradarea tot mai accentuate a tesuturilor pulmonare si a structurii cailor respiratorii care, in lipsa unor masuri terapeutice, duce la pierderea progresiva a functiei pulmonare.

Crizele de astm se agraveaza noaptea si dimineata, pot dura de la cateva minute pana la cateva ore si pot alterna cu perioade fara simptome. Insa daca crizele apar zilnic si sunt din ce in ce mai severe, cu risc de sufocare – stare cunoscuta medical drept „status asmaticus” –, trebuie intervenit de urgenta, pentru a evita decesul celor in cauza.
In ceea ce priveste tratamentul, exista o lunga istorie a utilizarii plantelor medicinale in afectiunile respiratorii. Produsele naturale pot imbunatati eficienta tratamentelor conventionale ale astmului, indeosebi ale celor pe termen lung.
Astmul este o boala cu simptome si cu evolutie specifice fiecarui bolnav, de aceea, in Centrul de Medicina Integrativa Secom®, recomandarile de produse naturale sunt personalizate pe baza analizei holistice si integrative a fiecarui pacient.

In functie de particularitatile patologice ale persoanei, folosim produse care au ca obiectiv: relaxarea musculaturii netede bronsice, imbunatatirea integritatii capilarelor si reducerea stresului oxidativ, pentru functionarea normala a sistemului imunitar,
pentru sanatatea mucoaselor epiteliale ale tractului respirator si cresterea rezistentei la infectii, precum si pentru imbunatatirea functiei pulmonare prin atenuarea inflamatiilor si reactiilor alergice si prin reducerea secretiilor cailor respiratorii.

Nu in ultimul rand, tinem cont ca boala astmatica poate fi asociata cu afectiuni precum rino-sinuzita cronica, boala de reflux gastro-esofagian, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), tulburarile hormonale, obezitatea, depresia, anxietatea. Din acest considerent, in programele globale de tratament includem si produse pentru controlul unor asemenea afectiuni, pentru mentinerea starii generale de sanatate a pacientilor.

BPOC INCEPE IN TINERETE, DAR SE SIMTE CÂND ESTE TÂRZIU

Ca si astmul, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) este caracterizata prin inflamatie persistenta a cailor respiratorii, respiratie suieratoare si prin obstructia fluxului de aer, din cauza excesului de mucus. De altfel, in aproximativ 15% din cazuri, persoanele cu BPOC au si simptome de astm (sindrom de suprapunere). Totusi, in ciuda similitudinilor dintre cele doua afectiuni respiratorii cronice, care pot ridica unele probleme in diagnosticare, exista si destule aspect de manifestare care fac diferenta.

In primul rand, daca astmul apare mai ales in copilarie, pe un fond alergic, cel mai adesea mostenit genetic, BPOC este specifca varstnicilor – asa-numitii „fumatori de cursa lunga” sau persoanele expuse cronic la poluare severa.
Apoi, conditia de BPOC implica asocierea a doua tipuri de afectiuni respiratorii: emfzemul si bronsita cronica.

1. EMFIZEMUL se instaleaza in urma distrugerii peretilor alveolelor, care duce la reducerea fluxului de aer si a schimburilor de oxygen si de dioxid de carbon in plamani.

2. BRONSITA devine cronica daca timp de cel putin trei luni, in doi ani consecutivi, apar manifestari precum: tuse progresiva si cronica, cu eliminare de mucus si de sputa, dificultati de respiratie (dispnee), lipsa de energie, pierdere in greutate, infectii respiratorii frecvente, reducerea oxigenarii si a circulatiei pulmonare, cianoza.

Insa diferente exista intre cele doua boli si in ceea ce priveste manifestarile din timpul crizelor.
Astfel, daca o criza de astm bronsic apare brusc, iar obstructia cailor respiratorii trece spontan cu tratament, crizele de BPOC apar dupa un timp in care obstructia s-a produs treptat si lent.

Pentru ca si BPOC, in intregul lui, se dezvolta lent, simptomele apar tarziu, dupa ce se produc leziuni pulmonare semnifcative si permanente. Din pacate, nici tratamentul nu poate impiedica pierderea functiei respiratorii, in cele din urma, cu efecte importante asupra inimii si altor organe.

In BPOC, tratamentul urmareste atenuarea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii, spre deosebire de tratamentul astmaticului, ce vizeaza un efect propriu-zis terapeutic: atenuarea inflamatiilor.

Dramatic este ca majoritatea persoanelor cu BPOC sufera si de alte afectiuni medicale (de exemplu, boli de inima, osteoporoza, anemie, sindrom metabolic, diabet, depresie, infectii respiratorii, reducerea masei musculare, cancer pulmonar, tulburari ale echilibrului fluidelor si electrolitilor, malnutritie, depresie), care pot face si mai dificila gestionarea bolii.

Dincolo de tratament insa, renuntarea la fumat este cea mai importanta masura pentru incetinirea inaintarii BPOC, dar si pentru prevenirea ei.

In Centrul de Medicina Integrativa Secom®, tratamentele naturale sunt elaborate dupa o evaluare holistica a fiecarui pacient.
Produsele naturale recomandate in BPOC actioneaza asupra principalelor mecanisme implicate in aceasta afectiune: inflamatiile, stresul oxidativ, dezechilibrul unor enzime implicate in leziunile si refacerea tesuturilor, acumularea si eliminarea dificila a „dopurilor” de mucus, hipoxia.

Deoarece BPOC este asociata cu pierderea in greutate prin reducerea masei musculare, suplimentarea cu aminoacizi esentiali si cu produse pentru imbunatatirea metabolismului acizilor grasi si ai glucozei determina redresarea situatiei, crescandu-le celor afectati rezistenta la efort fizic.

Deoarece persoanele cu BPOC sunt foarte sensibile la infectiile pulmonare virale si bacteriene, putem include in tratament si produse naturale cu efect antiinfectios.

Nota:
1. Informatiile nu au scopul de a diagnostica, de a trata, de a vindeca sau de a preveni vreo boala sau tulburare.
2. Produsele la care se face referire in acest material nu sunt echivalente sau inlocuitoare ale medicamentelor.
3. Stabilirea diagnosticului si prescrierea tratamentului se fac numai de medicul specialist.


Referinte:
1. www.acaai.org
2. www.atsjournals.org
3. www.pharmaceutical-journal.com
4. www.desprebpoc.ro
5. www.emedonline.ro