15% reducere la achizitii de minim 200 de lei!

Stresul, izolarea sociala si singuratatea in pandemia de Covid-19

Stresul, izolarea sociala si singuratatea in pandemia de Covid-19

Omenirea se confrunta cu o situatie istorica: pandemia de COVID-19, provocata de virusul SARS COV-2. Dincolo de virusul in sine, modificarea dramatica, intr-un timp extrem de scurt, a modului de viata cu care eram obisnuiti, produce efecte profunde.

PANDEMIA DE FRICA

Pandemia de coronavirus este o sursa de stres psiho-social cu impact pe termen lung, stres alimentat de frica permanenta de contaminare virala si de o boala necunoscuta, de izolarea fizica si sociala, de modificarile obiceiurilor zilnice, de presiunea familiala instalata in contextul muncii de acasa si scolii online, de pierderea locului de munca, insecuritatea financiara, de durerea pierderii unor persoane apropriate si de incertitudinea cu privire la viitor.

Canalele media au transmis in aceasta perioada informatii utile, masuri de preventie eficiente si noutati stiintifice valoroase, dar din pacate si multe informatii contradictorii, partial corecte despre modul de transmitere a virusului, numarul bolnavilor si al deceselor, producerea vaccinului sau a unor tratamente. Acestea din urma au indus un nivel foarte mare de teama, de incertitudine si au amplificat panica deja creata de coronavirus, creand o alta pandemie, aceea a fricii.

PANDEMIA DE SINGURATATE

In timpul pandemiei, distantarea sociala, izolarea si carantinarea au fost utilizate pe scara larga ca strategii guvernamentale eficiente de incetinire a transmiterii comunitare a coronavirusului.

Acestea au contribuit insa si la un alt fel de pandemie: singuratatea.

Oamenii sunt fiinte sociale si, din acest motiv, distantarea fizica se opune tendintei lor innascute de conexiune si apartenenta sociala. Studiile arata ca atat singuratatea, cat si izolarea sociala pot avea efecte daunatoare asupra sanatatii. Ambele au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, accentuarea declinului cognitiv, dementa si chiar mortalitate la adultii in varsta si la cei de varsta mijlocie.

Decizia din ianuarie 2018 a guvernului britanic de a numi un ministru al singuratatii a fost o recunoastere a faptului ca izolarea sociala si singuratatea afecteaza sanatatea fizica si psihica. Chiar daca relatiile si interactiunile sociale scad odata cu inaintarea in varsta, ele tind sa aiba o mai mare apropiere emotionala decat cele din tinerete. De asemenea, varstnicii sunt mai vulnerabili la izolare sociala si la singuratate, deoarece depind functional de membrii familiei sau de sprijinul serviciilor comunitare.

Izolarea sociala impusa in pandemie a afectat aceste persoane, reducandu-le chiar capacitatea de a lupta impotriva COVID-19. Sentimentul de singuratate la persoanele varstnice poate fi agravat de familiarizarea redusa a acestora cu tehnologia informationala, ceea ce afecteaza posibilitatea de a mentine conexiunile sociale. Termenul „distantare sociala” induce un sentiment negativ, de deconectare de cei dragi. Pentru a incuraja „socializarea la distanta”, vitala pentru sanatatea mentala, OMS a inlocuit acest termen cu cel de „distantare fizica”.

PANDEMIA DE STRES

Un alt efect negativ al izolarii, carantinei si distantarii fizice este stresul psihologic negativ (distresul). Raspunsul la factorii stresori generati de pandemie activeaza sistemul nervos simpatic si axa hipotalamus-hipofiza-suprarenale, stimuland cresterea nivelului de adrenalina si cortizol. Pe termen lung, nivelul crescut al cortizolului este daunator pentru sanatatea fizica, emotionala si cognitiva, ducand la anxietate, depresie, oboseala cronica, afectiuni cardiovasculare, digestive sau renale, obezitate, diabet, scaderea imunitatii.

Potrivit unui studiu publicat in revista The Lancet Diabetes & Endocrinology, concentratiile ridicate de cortizol cresc riscul si severitatea infectiei cu SARS COV-2, fiind asociat cu o supravietuire redusa.

Stresul poate determina comportamente nesanatoase: preferinta pentru o alimentatie excesiva si dezechilibrata, somnul la ore tarzii, consum de alcool si substante interzise, fumatul si utilizarea in exces a tehnologiei. Apare astfel riscul dezvoltarii unor dependente si a accentuarii dependentei de internet, crescand si mai mult izolarea sociala!

Efectele stresului pot fi nu numai psihice, dar si fizice (dureri abdominale, dispnee, tahicardie), iar reducerea acestora cu medicamente poate ascunde sursa reala a suferintei fara a actiona asupra cauzelor.

O EPIDEMIE VIITOARE CAUZATA DE TULBURARI DE STRES POST-TRAUMATIC?

Carantinarile anterioare ofera indicii asupra consecintelor izolarii. De exemplu, persoanele carantinate in timpul epidemiei de sindrom respirator acut (SARS) au avut un risc de 2-3 ori mai mare de tulburari de stres post-traumatic (PTSD) fata de restul populatiei. Un raport al Express Scripts, compania care administreaza serviciile farmaceutice in SUA, indica faptul ca, in martie 2020, la nivel global, retetele pentru anxietate, depresie si insomnie au crescut cu 21%.

OAMENII AJUTA OAMENI!

Pentru a depasi pandemia de COVID-19 cu efecte negative minime, reducerea stresului individual, care are consecinte implicite si asupra stresului la nivel social, este o necesitate.

Intr-o epoca in care tehnologia digitala este o parte integranta a vietii oamenilor, in timpul pandemiei, telemedicina sau consultatiile medicale online au permis medicilor sa ofere sfaturi si tratamente eficiente.

O astfel de masura a fost adoptata si de Centrul de Medicina Functionala si Integrativa Secom®. In perioada starii de urgenta medicii au oferit peste 100 de consultatii medicale online, raspunzand prin „distantare apropiata” nevoilor pacientilor confruntati cu izolarea sociala.

referinte:

1. www.psychiatryadvisor.com
2. academic.oup.com
3. www.cdc.gov › 2019-ncov

Impactul izolarii sociale asupra sanatatii copiilor in pandemia de COVID-19

Timpul petrecut de copii cu alti copii este esential pentru dezvoltarea psihica normala a acestora.

Inchiderea gradinitelor, a scolilor, masurile impuse de autoritati au supus copiii unei perioade indelungate de izolare fizica fata de colegii, profesorii si unii membri ai familiilor lor. Aceasta a adus o serie de consecinte negative: limitarea libertatii de miscare, a interactiunii directe cu prietenii, disparitia unor rutine cunoscute, presiunea scolii online si frica de un virus invizibil, care, potrivit specialistilor, vor afecta dezvoltarea mentala si fizica a copiilor. Unii dintre ei se pot simti singuri, plictisiti, tristi, speriati, furiosi si pot avea chiar simptome fizice (dureri de stomac, de cap). Alte manifestari inregistrate de copii sunt problemele de atentie si concentrare, dependenta de dispozitive electronice, tulburarile de somn, frica de moarte, anxietatea si depresia.

Pentru a limita aceste consecinte si a asigura copiilor liniste sufleteasca, expertii recomanda parintilor in primul rand sa-si gestioneze propriile emotii, pentru a nu le proiecta asupra copiilor. De asemenea, este indicat sa reduca la minimum expunerea copiilor la ecrane si la stiri TV despre pandemie si sa asigure copiilor experiente sigure si pozitive in spatiul online.

Totodata, copiii trebuie ajutati sa desfasoare zilnic activitati fizice, sa-si imbunatateasca starea de spirit prin desen, pictura, muzica, citit povesti.

„Dupa pandemie, ar trebui sa nu uitati cat de pretios este timpul petrecut cu copiii, dar nici cat de mare este nevoia lor de a petrece timpul afara, cu prietenii, la joaca!”, spune psihologul Klaus Neumann.

referinte:

1. „The Coronavirus Seems to Spare Most Kids From Illness,but Its Effect on Their Mental Health Is Deepening” – time.com
2. „Rapid Systematic Review: The Impact of Social Isolationand Loneliness on the Mental Health of Children and Adolescents in the Context of COVID-19” – ncbi.nlm.nih.gov
3. „Corona si copiii: Presiunea psihica a autoizolarii” – www.dw.com

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare