Epuizarea psihica – unde gasim resursele echilibrului

Fiecare dintre noi are propriile limite de suportabilitate fata de factorii agresori de zi cu zi si propriul mod de a reactiona la stres. Cu toate acestea, epuizarea psihica poate afecta pe oricine, daca nu este atent la semnalele pe care i le transmite propriul organism si nu se protejeaza la timp, oferindu-si binemeritate portii de odihna si relaxare.

Uneori, viata poate incepe sa semene destul de mult cu o plimbare prelungita intr-un carusel pe repede-nainte: stresul zilnic de la serviciu, fara mari recompense, bolile cronice, personale sau ale unor apropiati, problemele relationale prelungite, incertitudinea in ceea ce priveste viitorul (cum e amenintarea pierderii serviciului) etc.

In asemenea situatii, pe care le percepem instinctiv ca amenintatoare, creierul si corpul nostru investesc mult pentru a face fata clipa de clipa. Se descarca, in organism, cascade de substante ale stresului acut (catecolaminele) si cronic (cortizolul), care ne pregatesc de „razboi” si ne mentin pe linia de plutire. Ele implica o crestere a vigilentei si a excitabilitatii sistemului nervos, o redistributie a resurselor energetice ale corpului, spre a fi mai usor disponibile, modifcari ale frecventei si ale fortei inimii, ale tensiunii arteriale, precum si ale sistemului imunitar. Iar daca la inceput sunt normale, pe termen lung, aceste modificari adaptative pot fi daunatoare, punand probleme de sanatate”, spune dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatru, Centrul MindCare si Hyperclinica MedLife Baneasa.

OBOSEALA, „UN CREDIT CU DOBANDA MARE”

Cel mai timpuriu semnal pe care ni-l da corpul in situatiile cand ne depasim limitele rezonabile de expunere la stress este senzatia de oboseala, prin care ne avertizeaza ca avem nevoie sa ne odihnim. Lucrurile par destul de simple: am obosit, luam o pauza si ne odihnim. Doar ca, in zilele noastre, exista destule situatii cand nu ne permitem sa apasam pe butonul de pauza la serviciu si in viata personala ori de cate ori obosim si ajungem sa ne adancim, putin cate putin, starea de epuizare. „Oboseala pe care o resimtim in astfel de conditii este un credit cu dobanda mare. Intrucat corpul isi menajeaza resursele pentru situatia solicitanta, ajungem sa ne pierdem interesul pentru lucruri care altfel ne pasionau, ne placeau sau ne faceau bine, fie la serviciu, fie in timpul liber. Uneori, putem sa ne pierdem interesul de a comunica cu cei dragi sau, desi avem o profesie pe care o practicam din pasiune, constatam ca o buna parte din entuziasm a fost inlocuit de dezinteres.

In timp, apar modifcari paradoxale, dar care nu sunt altceva decat adaptari primitive la stres: de exemplu, desi suntem foarte obositi, nu putem dormi”, explica dr. Vlad Stroescu.

Iar daca rezervele noastre fizice si psihice nu mai pot fi refacute prin odihna cuvenita nici atunci cand ne acordam ragazul necesar, oboseala se acumuleaza zi dupa zi si ajungem sa ne simtim uzati psihic si mereu obositi (sindrom de oboseala cronica).

„Epuizarea psihica si emotionala nu e neaparat o boala, dar poate produce multa suferinta si poate impiedica o viata normala, personal si ocupationala. Cel mai frecvent, situatiile solicitante care ne „uzeaza” psihic se asociaza cu tulburari ale anxietatii (tulburari de panica, anxietate generalizata), cu consum crescut de substante psihotrope care pot fi nocive (alcool, tutun), si cu o povara semnifcativa pentru cei afectati si intreaga societate. Dar, desigur, stresul si traumele continue ne fac mai vulnerabili la multe afectiuni psihice”, spune dr. Vlad Stroescu.

SOLUTII PENTRU A RAMANE IN ECHILIBRU CU NOI INSINE

Daca am ajuns intr-un punct al vietii in care ne simtim epuizati psihic, atunci sigur se cere facuta cel putin o schimbare. „Anularea factorului de stres este cel mai important lucru si cu asta ar trebui inceput, iar principalele masuri au in vedere schimbari in mediul de viata. In acest sens, psihoterapia poate ajuta la gasirea celor mai bune solutii.

Tratamentul medical (si medicamentos) este rezervat complicatiilor, cum sunt tulburarile anxietatii sau depresiile, si nu trebuie neaparat ocolit, dar decizia unui tratament se ia doar impreuna cu medicul specialist”, precizeaza psihiatrul.
Insa orice stil de viata am adopta, alternanta munca-relaxare si odihna ramane cea mai importanta modalitate pentru pastrarea echilibrului fzic si mintal.

„Nu exista retete universal valabile, dar exista lucruri de bun simt elementar pe care le putem face: sa acordam mai multa atentie timpului liber si celor dragi, noua insine. Zilnic, nu doar in concediul anual. Sa facem miscare. Sa nu ne autotratam, iar aici includ si alcoolul, tutunul sau stimulentele in exces. Sa stim sa punem limite, sa stim cum sa zicem nu. Sa invatam sa fim cu adevarat empatici, sa nu intoarcem capul de la suferinta celuilalt: solidaritatea si generozitatea sunt, probabil, cele mai bune arme impotriva uzurii psihice”, mai spune dr. Vlad Stroescu.