stopul-cardio-respirator-cauze-simptome-acordarea-primului-ajutor-si-recuperare

In Europa, sunt inregistrate in fiecare an intre 350.000 si 700.000 de cazuri de stop cardio-respirator, afectiunea avand o incidenta cuprinsa intre 55 si 113 la suta de mii de locuitori si constituind, totodata, cauza principala a mortalitatii in Europa, conform Consiliului European de Resuscitare.

Cuprins:

Ce este stopul cardio-respirator
Care sunt cauzele si factorii de risc care determina stopul cardio-respirator
Cum recunosti stopul cardio-respirator: simptome si semne generale
Cand apelezi la medic: diagnosticarea clinica si paraclinica a stopului cardio-respirator
Sansele de supravietuire in cazul stopului cardio-respirator
Masuri de prim ajutor in cazul stopului cardio-respirator
Tratament si recomandari pentru pacientii aflati in recuperare

Afla tot ce trebuie sa stii despre stopul cardio-respirator, de la cauzele acestuia si simptomele prin care se manifesta, la masurile de acordare a primului ajutor si recuperarea pacientilor care au trecut printr-un astfel de episod:

Ce este stopul cardio-respirator

Stopul cardio-respirator are loc atunci cand o persoana sufera, in acelasi timp, un stop cardiac si unul respirator. Daca primul se manifesta prin oprirea activitatii inimii si, implicit, a circulatiei sangvine, cel respirator are loc atunci cand intre plamani si celelalte organe vitale nu se mai intampla schimbul de gaze. De cele mai multe ori, stopul cardiac este urmat de unul respirator, diagnosticul incluzandu-le pe amandoua.

Diferentele dintre stopul cardiac si stopul respirator

Daca stopul cardiac este cauzat de oprirea activitatii electrice a cordului, infarctul este efectul opritii circulatiei arterelor principale care vascularizeaza inima, cunoscute si drept artere coronare.

Desi expresia ”stop cardio-respirator” este adesea folosita, poate crea confuzie in randul pacientilor. Lucrurile devin si mai complicate atunci cand, in loc de ”stop respirator”, formularea este ”stop pulmonar”. In termeni simpli, stopul respirator se caracterizeaza prin incetarea functiei respiratorii. Stopul cardiac, pe de alta parte, descrie oprirea functiei inimii, manifestata prin imposibilitatea detectarii pulsului.

In ambele cazuri, pacientul va fi inconstient si nu va putea respira. Pacientii care sufera un stop respirator vor avea, insa, puls, spre deosebire de cei aflati in stop cardiac. In absenta echipamentului si a aparaturii medicale, diferenta poate fi facuta doar prin masurarea pulsului. In ambele situatii, apelul la 112 si reanimarea cardiopulmonara, prin impingerea pieptului pacientului sunt necesare.

Un alt lucru de retinut este faptul ca stopul respirator duce, de cele mai multe ori, la stop cardiac, daca nu se intervine in timp util - cateva minute, deoarece dioxidul de carbon nu mai este eliminat in mod corespunzator din fluxul sanguin si duce la acumulari de acid carbonic, iar nivelul de oxigen se diminueaza, provocand probleme la nivelul creierului si al inimii. Legatura dintre stopul cardiac si cel respirator este, insa, bidirectionala: atunci cand cordul nu mai functioneaza pentru a transporta sangele catre restul corpului, functiile cerebrala si respiratorie sunt afectate si dureaza doar cateva minute pana la oprirea completa a acestora, respectiv deces.

Diferentele dintre stopul cardiac si infarct

Stopul cardiac si infarctul sunt doua diagnostice diferite. Daca primul se intampla atunci cand vascularizarea inimii se opreste, cel mai adesea din cauza unui cheag situat la nivelul arterelor coronare, sangele este pompat in continuare in timpul infarctului, iar respiratia si starea de constienta nu sunt afectate. In schimb, infarctul poate duce la stop cardiac, in situatia in care simptomele exista si nu se intervine in timp util.

Care sunt cauzele si factorii de risc care determina stopul cardio-respirator

cauze stop cardio-respirator

De la stilul de viata, care include obiceiurile alimentare, exercitiile fizice si obiceiuri precum fumatul sau consumul excesiv al anumitor substante, exista o serie de cauze si factori de risc ale stopului cardio-respirator. Pentru ca acestea variaza in functie de sursa - sistemul circulator sau cel respirator, le vom trata separat in cele ce urmeaza:

Stopul cardiac: cauze si factori de risc

Cele mai frecvente cauze ale stopului cardiac sunt:

  • Fibrilatia ventriculara

Inima este formata din patru camere: doua atrii (superioare) si doua ventricule (inferioare). In fibrilatia ventriculara, ventriculele au contractii incontrolabile, modificand drastic ritmul cardiac. Ventriculele incep sa pompeze ineficient, iar acest lucru duce la scaderea cantitatii de sange pompat catre restul corpului. In unele cazuri, circulatia se opreste complet, lucru care poate duce la moarte cardiaca subita. Fibrilatia ventriculara este principala cauza a stopului cardiac.

  • Fibrilatia atriala

Inima poate suferi disfunctii si din cauza unor aritmii ale camerelor superioare, cunoscute si drept atrii. Fibrilatia atriala debuteaza atunci cand nodul sinoatrial, situat in atriul drept si cu rol in reglarea frecventei batailor inimii, nu mai transmite impulsuri electrice corecte. In cazul fibrilatiei atriale, ventriculele nu mai pot pompa eficient sangele. Aceasta este a doua cea mai comuna cauza a stopului cardiac.

Factori de risc pentru stopul cardiac

Anumite afectiuni ale inimii pot creste riscul stopului cardiac, precum si alti factori ce tin de sanatatea generala:

  • Boala coronariana, care se instaleaza initial la nivelul arterelor coronare. Cand acestea se blocheaza, inima nu mai primeste sange si nu mai functioneaza corespunzator.
  • Cardiomegalia (inima marita) este, de asemenea, o afectiune cu risc ridicat pentru stopul cardiac.
  • Afectiunile valvelor inimii (stenoza valvulara sau insuficienta valvulara), in urma carora camerele inimii fie sunt suprasaturate de sange, fie insuficient, lucru care fie le slabeste, fie le mareste capacitatea.
  • Afectiunile cardiace congenitale, in cazul carora stopul cardiorespirator poate surveni oricand, inclusiv in cazul copiilor diagnosticati astfel.
  • Problemele de impuls electric ale inimii, care pot creste riscul stopului cardiac si al decesului. Aceste probleme se manifesta prin anormalitati ale ritmului cardiac.

Stilul de viata are o contributie importanta la sanatatea inimii. De aceea, printre factorii de risc pentru stopul cardiac se numara si:

  • Fumatul;
  • Sedentarismul;
  • Hipertensiunea arteriala;
  • Obezitatea;
  • Istoricul familial de afectiuni cardiace;
  • Un infarct anterior;
  • Varsta: depasirea varstei de 45 de ani, in cazul barbatilor, respectiv 55 de ani, in cazul femeilor;
  • Abuzul de substante;
  • Carentele de potasiu si magneziu.

De asemenea, sexul masculin este mai predispus la stopul cardiac decat cel feminin.

Stopul respirator: cauze si factori de risc

In cazul stopului respirator, principalele cauze sunt:

  • Obstructionarea respiratiei, care duce la o insuficienta de oxigen ajuns in plamani. Aceasta se poate intampla inclusiv in cazul pacientilor care sufera de boala pulmonara obstructiva cronica sau de astm si ale caror cai respiratorii se ingusteaza.
  • Ranirea - o vatamare care afecteaza sau compromite sistemul respirator poate afecta cantitatea de oxigen din sange. De exemplu, vatamarea la nivelul maduvei spinarii sau la nivelul creierului poate afecta imediat functia respiratorie.

Alte afectiuni care pot duce la un stop respirator sunt:

  • Sindromul respirator acut sever;
  • Pneumonia;
  • Pancreatita;
  • Traumele severe;
  • Septicemia;
  • Leziunile cerebrale severe;
  • Leziunile la nivelul plamanilor, provocate de inhalarea fumului sau a produselor toxice.

Factori de risc pentru stopul respirator

Factorii de risc pentru stopul respirator se intersecteaza, pe alocuri, cu cei ai stopului cardiac. Astfel, incidenta acestuia este mai mare in cazul persoanelor care:

  • Consuma in mod abuziv droguri sau alcool;
  • Isi desfasoara activitatea intr-un mediu toxic, chimicalele si fumul fiind principalii factori care pot declansa un stop respirator;
  • Au suferit anterior un accident vascular cerebral;
  • Sufera de o infectie respiratorie, precum pneumonia.

Fumatul, consumul excesiv de alcool, istoricul medical al afectiunilor respiratorii in familie, leziunile la nivelul maduvei, creierului sau pieptului, imunitatea scazuta si preexistenta unei afectiuni respiratorii cronice, precum astmul, boala pulmonara obstructiva sau cancerul de plamani reprezinta, de asemenea, factori de risc pentru stopul respirator.

Cum recunosti stopul cardio-respirator: simptome si semne generale

simptome semne stop cardio-respirator

Desi stopul cardiac poate avea loc fara o simptomatologie specifica, printre semnele generale care il descriu se numara:

  • Colapsul brusc;
  • Oprirea pulsului si a respiratiei;
  • Pierderea constientei si starile de confuzie.

Inaintea unui stop cardiac, pot aparea simptome precum:

  • Dispnee (respiratie scurta);
  • Senzatie de slabiciune si oboseala;
  • Tulburari de somn;
  • Palpitatii, tahicardie;
  • Durere in piept, la nivelul umarului sau la nivelul maxilarului;
  • Respiratie grea, independent de efortul fizic;
  • Picioare umflate si disconfort digestiv, insotit de dureri la nivelul toracelui, dar si de greata sau chiar varsaturi;
  • Transpiratie intensa.

Cand apelezi la medic: diagnosticarea clinica si paraclinica a stopului cardio-respirator

diagnostic stop cardio-respirator

Apeleaza de urgenta la 112 daca tu sau o persoana din proximitate experimentati urmatoarele simptome:

  • Dureri sau disconfort la nivelul pieptului;
  • Palpitatii ale inimii;
  • Batai rapide sau neregulate ale inimii;
  • Respiratie suieratoare, dificila, rara sau neregulata;
  • Senzatie de lesin, confuzie si pierdere a cunostintei;
  • Senzatie de ameteala sau de slabiciune.

De regula, diagnosticul de stop cardio-respirator se pune in urma examenului clinic, medicul monitorizand functiile vitale inca de la debutul manevrelor de resuscitare. Ritmul cardiac si electrocardiograma sunt, de asemenea, urmarite, pentru a stabili daca este sau nu necesara defibrilarea. In esenta, aceasta nu se face in cazul asistolei si al activitatii electrice fara puls, dar este necesara in fibrilatia sau tahicardia ventriculare fara puls. Totodata, se monitorizeaza si saturatia de oxigen in sange, dar si tensiunea arteriala.

Diagnosticul include si identificarea cauzelor reversibile ale stopului cardio-respirator:

  • Tromboza pulmonara sau coronara;
  • Tamponada cardiaca;
  • Ingestia substantelor toxice;
  • Pneumotoraxul sufocant;
  • Dereglarile metabolice cum sunt hipopotasemia sau hiperpotasemia;
  • Hiponatremia;
  • Hipoxia;
  • Hipovolemia.

Sansele de supravietuire in cazul stopului cardio-respirator

Conform statisticilor facute publice in publicatii generale nationale, precum Digi24 sau Antena1, sansele de supravietuire in cazul stopului cardio-respirator se incadreaza, in Romania, intre 3,6 si 4%, din cauza interventiei intarziate. De altfel, sansele de supravietuire scad cu 10% in fiecare minut dupa declansarea stopului cardio-respirator. Tocmai de aceea, masurile de prim ajutor, acordate inaintea sosirii ambulantei, precum si masajul cardiac, respectiv respiratia gura la gura, sunt interventii vitale.

Complicatiile stopului cardio-respirator

In cazul in care manevrele de resuscitare nu sunt acordate imediat, stopul cardio-respirator poate avea complicatii amenintatoare de viata. De altfel, in 96% dintre cazurile inregistrate in Romania, stopul cardio-respirator duce la deces.

Urmarile stopului cardio-respirator

Pentru ca, in stopul cardio-respirator, creierul este privat de oxigen, acesta poate avea efecte pe termen lung, precum:

  • Modificari de personalitate;
  • Probleme de memorie;
  • Oboseala;
  • Ameteala si probleme de echilibru;
  • Alterarea vorbirii si a limbajului;
  • Spasme musculare involuntare;
  • Leziuni permanente la nivelul creierului.

Masuri de prim ajutor in cazul stopului cardio-respirator

masuri prim ajutor stop cardio-respirator

Pentru ca timpul poate face diferenta cand vine vorba despre rata de supravietuire in cazul stopului cardio-respirator, acordarea primului ajutor, pana la sosirea paramedicilor, este esentiala. Conform Platformei Nationale de Pregatire pentru Situatii de Urgenta, sansele de supravietuire cresc cu 50-70% atunci cand manevrele de resuscitare si defibrilare automata au loc in primele 3-5 minute de la declansarea stopului cardio-respirator. Iata ce trebuie sa faci, pas cu pas, in cazul in care semnele si simptomele unei persoane din proximitate:

  1. Asigura-te ca atat tu, cat si victima sunteti in siguranta, inainte de orice fel de interventie.
  2. Verifica daca victima este constienta si, daca nu raspunde, scutura-i usor umerii si verifica din nou daca raspunde.
  3. Solicita ajutorul persoanelor din apropiere si apeleaza 112.
  4. In cazul in care un defibrilator automat este accesibil, acesta trebuie folosit.
  5. Pentru a deschide caile respiratorii superioare, fixeaza capul victimei intre palmele tale - una pe frunte, una pe barbie, ridica barbia si da capul victimei pe spate si verifica-i cavitatea bucala.
  6. Pentru a verifica respiratia victimei, asigura-te ca aceasta are gura deschisa si narile neobturate si asculta-i respiratia, in timp ce ii urmaresti toracele, timp de 10 secunde, pentru a stabili daca respira.
  7. Pana in momentul sosirii ambulantei, poti executa si masajul cardiac, ce consta in 30 de compresiuni toracice externe. Pentru a face asta, asaza victima pe spate, pe o suprafata plana si ferma, cu toracele expus. Cu podul unei palme in jumatatea inferioara a sternului si cealalta palma pe stern, intr-o pozitie in care umerii tai vor fi paraleli cu sternul victimei, vei apasa sternul 5-6 cm, numarand ”si 1, si 2, si 3…”, pana ajungi la 30.
  8. O alta masura de prim ajutor pe care o poti lua in cazul stopului cardio-respirator este executia a doua ventilatii salvatoare (respiratie gura la gura). Deschide gura victimei si acopera-i narile cu degetele, asaza-ti gura pe cea a victimei, asigurandu-te ca este etans si insufla incet aer, in timp ce verifici, cu vederea periferica, daca toracele se inalta. Ridica-te in picioare, inspira si efectueaza a doua ventilatie, urmand aceiasi pasi.
  9. In cazul in care obosesti executand manevra, daca echipa de urgenta ajunge la victima sau daca aceasta din urma raspunde in vreun fel - respira, deschide ochii, misca sau vomita - poti opri manevrele de resuscitare cardio-pulmonare.

Tratament si recomandari pentru pacientii aflati in recuperare

stop cardio-respirator tratament si recuperare

Dupa stopul cardio-respirator, pacientii sunt ingrijiti fie intr-o unitate de ingrijire coronariana, fie in sectia de terapie intensiva. In anumite situatii, acestora li se induce coma, pentru a permite corpului sa se refaca.

Ulterior interventiei imediate, medicul cardiolog va efectua diferite investigatii, pentru a stabili cauzele stopului cardio-respirator. In functie de acestea, pot recomanda medicatie si tratamente precum stimulatorul cardiac sau defibrilatorul cardioverter implantabil, pentru a preveni repetarea evenimentului. Totodata, medicul poate recomanda un program personalizat de reabilitare cardiaca si verificari periodice ale pulsului si tensiunii arteriale, precum si sesiuni de exercitii de recuperare. Sprijinul psihologic si discutiile privind educatia medicala sunt, de asemenea, binevenite.

Recuperarea dupa un stop cardio-respirator este de lunga durata. Medicul ti-ar putea recomanda schimbari ale stilului de viata, pentru a reduce riscurile repetarii unui astfel de eveniment, precum:

  • O dieta alimentara sanatoasa;
  • Renuntarea la fumat;
  • Reducerea consumului de alcool;
  • Activitatea fizica.

Recuperarea dupa un stop cardio-respirator poate fi anevoioasa, mai ales daca efectele sale asupra functiilor cognitive precum memoria sau limbajul sunt afectate sau in situatia in care creierul a suferit leziuni permanente. Tocmai de aceea, preventia prin adoptarea unui stil de viata sanatos este intotdeauna dezirabila.

Sursa foto: Pexels, Unsplash

Resurse:

  1. https://www.verywellhealth.com/respiratory-or-cardiac-arrest-1298194
  2. https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=85&contentid=P00702
  3. https://www.healthline.com/health/cardiac-arrest#risk-factors
  4. https://www.healthline.com/health/acute-respiratory-failure#risk-factors
  5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sudden-cardiac-arrest/symptoms-causes/syc-20350634
  6. https://www.merckmanuals.com/professional/critical-care-medicine/respiratory-arrest/overview-of-respiratory-arrest.

(articol actualizat la data 09-09-21)
 

Produse recomandate

loader
Resveratrol Synergy®

60 tablete Easy-Solv®

113.00 lei
In curs de aprovizionare
loader
Q-absorb® (Co-Q10 100mg)

30 capsule moi

94.00 lei
In stoc
loader
Resveratrol Synergy® 200

60 tablete Easy-Solv®

187.00 lei
In stoc
loader
Nattokinase Serrapeptase

30 capsule vegetale protejate enteric

180.00 lei
In stoc
loader
108.00 lei
In curs de aprovizionare
Nou
loader
Krill Oil

flacon cu 60 capsule gelatinoase moi

115.00 lei
In stoc
Nou
loader
Pure Omega-3

flacon cu 60 capsule gelationase moi

70.00 lei
In stoc
Nou
loader
Algal Omega-3

flacon cu 30 capsule gelatinoase moi

99.00 lei
In stoc