serotonina-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-hormonul-fericirii

Despre serotonina si efectele sale asupra organismului si, mai ales, asupra starii de spirit se discuta din ce in ce mai mult in prezent, mai ales in contextul in care well-being-ul devine o prioritate pentru noi toti.
Serotonina influenteaza semnificativ diferite functii si procese importante ale corpului, iar in cele ce urmeaza iti vom prezenta cum functioneaza compusul cunoscut drept „hormonul fericirii“, care sunt factorii care stimuleaza productia ei, dar si de ce este atat de importanta pentru organism.

Ce este serotonina

Cunoscuta drept „hormonul fericirii“, serotonina este un neurotransmitator, adica o substanta care ajuta la realizarea conexiunilor si la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos1. Altfel spus, neurotransmitatorii sunt elemente-cheie pentru buna functionare a organismului deoarece prin intermediul lor creierul reuseste sa comunice cu restul organelor, iar semnalele sale sunt receptate corespunzator.

Serotonina (sau 5-hidroxi-triptamina/5 - HT, dupa denumirea chimica internationala) este o substanta foarte interesanta: a fost descoperita initial in serul din sange2 si a fost considerata un agent vasoconstrictor (care contribuie la ingustarea vaselor de sange). Ani mai tarziu, aceasta a fost investigata cu atentie si a devenit cunoscut ca neurotransmitatorul cu cel mai mare impact asupra organismului.

Cum se produce serotonina

Serotonina este sintetizata din triptofan, un aminoacid esential, care este produs de organism din alimentele pe care le consumam in fiecare zi. Sinteza acestor aminoacizi nu se intampla de la sine, motiv pentru care producerea lor ar trebui sa fie stimulata printr-o dieta echilibrata (alimentele bogate in proteine si carbohidrati reprezinta cea mai buna combinatie alimentara pentru triptofan).

ce este serotonina

Desi este un neurotransmitator, serotonina este produsa in mare parte in tractul gastrointestinal si doar o cantitate mica e sintetizata de catre glanda pineala a creierului, care este localizata intre cele doua emisfere.

Odata derivata din triptofan, serotonina are un efect major asupra comportamentului si a starilor emotionale, insa poate interveni si in procesul digestiv.

Serotonina la barbati vs. serotonina la femei

Un alt aspect interesant in ceea ce priveste serotonina este faptul ca exista diferente in ceea ce priveste nivelurile de serotonina din organismul femeilor si din cel al barbatilor.

Femeile au mai multi receptori ai serotoninei decat barbatii, ceea ce ar putea explica de ce efectele ei sunt mult mai vizibile (femeile sunt mult mai deschise in ceea ce priveste manifestarea sentimentelor si a entuziasmului). In schimb, proteina care asigura transportul serotoninei in organism functioneaza mai lent in cazul femeilor decat al barbatilor, acesta fiind si motivul pentru care incidenta depresiei este mai mare la femei.

Care este rolul serotoninei in organism

In primul rand, serotonina are acest rol de mediator, asigurand comunicarea intre celulele neuronale si transmiterea impulsurilor nervoase catre organism. Apoi, serotonina contribuie la eliberarea in sange a unor substante menite sa echilibreze anumite simptome, semne care indica faptul ca este ceva care nu mai functioneaza cum trebuie in corp.

In plus, serotonina intervine si in reglarea starii de spirit, stimularea memoriei si a functiilor cognitive, reducerea anxietatii si controlul calitatii somnului (pe scurt, serotonina ne ajuta sa ne odihnim asa cum trebuie). Mai mult decat atat, compusul joaca un rol important si in ceea ce priveste alimentatia si procesul digestiv, deoarece semnalizeaza senzatia de foame si de satietate si contribuie la buna functionare a sistemului gastrointestinal.

Serotonina are si functia de inhibitor, acesta fiind si motivul pentru care contribuie la reducerea poftei de mancare sau la atenuarea durerilor, dar si efect vasoconstrictor, fiind eficienta in controlarea sangerarilor din organism.

Nu in ultimul rand, serotonina stimuleaza secretia de melatonina, acel hormon responsabil cu reglarea ritmului circadian al organismului. Tocmai din acest motiv, unul dintre principalele motive pentru care multe persoane se confrunta cu insomnie si tulburari ale somnului este deficitul de serotonina si de melatonina din organism.

Ce dezechilibre pot aparea in organism in absenta serotoninei

Fiind un neurotransmitator cu o actiune complexa in intregul organism, nivelul redus al serotoninei poate cauza dezechilibre serioase. De exemplu, de zeci de ani este analizata relatia dintre depresie si nivelul scazut al serotoninei. Legatura dintre cele doua este sustinuta prin nenumarate studii, realizate inclusiv la Harvard si in alte universitati prestigioase3.

Limitele acestor cercetari sunt date de faptul ca nivelul serotoninei din creier nu poate fi masurat cu exactitate, asa ca nu se poate stabili cu precizie in ce mod influenteaza depresia. Numai concentratia de serotonina din sange poate fi masurata printr-un test al serotoninei serice, iar valorile mari ale acesteia (peste 400 de micromoli/litru) pot indica prezenta unor tumori carcinoide abdominale sau a altor conditii clinice ce necesita o examinare de specialitate.

In plus, pentru ca serotonina ajuta la transmiterea semnalelor intre celulele neuronale si la realizarea unor conexiuni in organism, nivelul ei scazut poate fi o cauza a manifestarii urmatoarelor simptome:

  • Lipsa apetitului;
  • Stare de irascibilitate si agitatie;
  • Insomnie si tulburari ale somnului;
  • Agresivitate;
  • Comportament impulsiv;
  • Anxietate;
  • Probleme cu memoria;
  • Capacitate redusa de concentrare.

Chiar daca nu s-a descoperit o explicatie universal valabila pentru aparitia acestui deficit de serotonina, exista cateva potentiale cauze care i-ar putea fi asociate:

  • Prezenta unui numar redus de receptori ai serotoninei;
  • Incapacitatea acestor receptori de a stimula efectele serotoninei;
  • Nivelul scazut al triptofanului (din care este derivata serotonina) ca urmare a unei alimentatii deficitare.

In plus, exista un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din Toronto si de la Universitatea de Medicina din Viena, care a fost publicat in Archives of General Psychiatry si care a evidentiat ca proteina care asigura transportul serotoninei in organism este mai putin activa in timpul sezonului rece, ceea ce poate fi o justificare a nivelului scazut al serotoninei si, implicit, a starilor de apatie si chiar de tristete pe care le experimenteaza oamenii in aceasta perioada4.

Insa vestea buna este ca putem ajuta serotonina sa ajunga la un nivel mai bun, iar in randurile de mai jos vom discuta despre solutiile la care putem recurge.

Care sunt factorii ce stimuleaza productia de serotonina

Dupa cum mentionam anterior, este important de stiut ca exista cateva metode prin care poti optimiza nivelul serotoninei din organism:

  • Expunerea la soare. Lumina soarelui activeaza productia de vitamina D, cu rol in stimularea serotoninei. Exista numeroase cercetari care sustin acest lucru, inclusiv un studiu realizat pe animalele de laborator, care a evidentiat ca, in cazul lor, nivelul serotoninei era mai mare in timpul zilei decat in timpul noptii5;
  • Exercitiile fizice. Miscarea este una dintre cele mai bune tehnici de stimulare a productiei de serotonina, iar regula de care ar trebui sa tinem cont este ca ea trebuie facuta cu masura, astfel incat sa nu devina o neplacere. In Marea Britanie, Institutul National pentru Sanatate si Excelenta Clinica a publicat un ghid pentru tratarea depresiei in care a prezentat diferite strategii pentru combaterea acestei probleme, una dintre ele fiind includerea exercitiilor fizice in rutina zilnica in locul utilizarii antidepresivelor6;
  • Meditatia si constientizarea aspectelor pozitive ale vietii. Nivelul serotoninei creste atunci cand ne gandim la lucrurile frumoase care ni se intampla, cand ne concentram mai degraba pe aspectele pozitive in detrimentul celor negative, care ne coplesesc mintea si ne fac sa avem o stare neplacuta. Intr-un studiu publicat de neuropsihologul Elisabeth Perreault-Linck si colegii sai este mentionata legatura dintre inducerea starilor emotionale pozitive (prin rememorarea unor amintiri fericite, prin meditatie, prin realizarea unor activitati placute) si cresterea nivelului serotoninei7;
  • Alimentatia. Pentru ca serotonina este sintetizata din triptofan, un aminoacid produs la randul lui din alimentele pe care le consumam in fiecare zi, dieta joaca, de asemenea, un rol important in echilibrarea nivelului acestui compus Triptofanul se gaseste preponderent in alimentele bogate in proteine, cum ar fi lactatele, carnea, semintele si chiar anumite fructe8. Somonul, carnea de pui, ouale, spanacul, laptele, bananele si nucile sunt doar o mica parte din alimentele ce pot stimula productia de serotonina.

In concluzie, serotonina este un neurotransmitator important pentru buna desfasurare a proceselor din organism, o sursa de energie si de buna dispozitie de care ar trebui sa ne preocupam in fiecare zi!

Referinte:

  1. What is serotonin?: https://www.webmd.com/migraines-headaches/qa/what-is-serotonin
  2. Understanding the role of serotonin in psychiatric diseases: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5325064/
  3. What causes depression?: https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/what-causes-depression
  4. Serotonin Brain Chemistry Changes With Seasons: https://www.medicalnewstoday.com/articles/120091.php
  5. How to increase serotonin in the human brain without drugs: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2077351/
  6. Idem.;
  7. In vivo measurements of brain trapping of 11C-labelled α-methyl-L-tryptophan during acute changes in mood states: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2077345/
  8. Influence of Tryptophan and Serotonin on Mood and Cognition with a Possible Role of the Gut-Brain Axis: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4728667/

Sursa foto: Shutterstock.com