Imunoglobulinele si rolul lor in sustinerea sistemului imunitar

Sistemul imunitar innascut este o mostenire genetica pe cale materna. Imunitatea dobandita se formeaza in timp, in urma interactiunii cu patogenii. Inca din primele 48 de ore de viata, colostrul (laptele matern din acest interval) sustine sistemul imunitar, datorita compozitiei bogate in proteine, vitamine, minerale si imunoglobuline. Toate acestea sunt usor de asimilat in organismul nou-nascutului si au rolul de a-l proteja de posibili agenti patogeni la care este expus in primele zile de viata. Ulterior, pe masura ce intra in contact cu mai multe persoane si este expus la un mediu extins, bebelusul se poate apara de eventualele infectii, datorita imunitatii dobandite astfel. Insa sistemul imunitar poate fi sustinutt oricand pe parcursul vietii, prin protejarea florei intestinale si un stil de viata care sa asigure protectia antiinfectioasa.

Cuprins:
Ce sunt imunoglobulinele si ce rol au
Tipuri de imunoglobuline
Analizele pentru imunoglobuline
Terapiile cu imunoglobuline

In cele ce urmeaza, vei afla ce sunt imunoglobulinele si cum se clasifica acestea, care este rolul lor in sustinerea sistemului imunitar si ce presupun terapiile cu imunoglobuline, atat de benefice pentru imunitate.

Ce sunt imunoglobulinele si ce rol au

Imunoglobulinele, denumite si gamaglobuline prezinta functie de anticorpi si sunt substante care se regasesc in mod obisnuit in plasma sangvina. Acestea sunt secretate de plasmocite, rezultate din diferentierea celulelor B, ca urmare a patrunderii in organism a unui element strain. Imunoglobulinele se fixeaza pe substanta straina, o neutralizeaza si o impiedica sa se reproduca. Impotriva antigenului (substanta straina) actioneaza apoi sistemul enzimatic sau celulele fagocitare, care, la randul lor, se vor fixa pe imunoglobuline.

Imunoglobulinele sunt, de fapt, molecule de glicoproteine produse de celulele plasmatice (celulele albe). Actioneaza ca o componenta critica a raspunsului imun, prin recunoasterea si neutralizarea si distrugerea antigenilor specifici, precum sunt bacteriile sau virusurile. Raspunsul imun al anticorpilor este, insa, mai complex de atat. Clasele si subclasele diferite de imunoglobuline (izotipuri) difera din punct de vedere biologic, al structurii, al scopului si al distribuirii.

Tipuri de imunoglobuline

Din punct de vedere al structurii, imunoglobulinele se clasifica in doua categorii:

• Imunoglobuline solubile
• Imunoglobuline atasate de suprafata membranei celulare

Acestea din urma sunt asociate necovalent cu doua peptide, pentru a forma complexul receptor de antigeni ai celulelor B. Primii receptori de antigeni ai celulelor B sunt IgM si IgD. Receptorul este, in sine, un prototip al anticorpilor pe care celulele B sunt pregatite sa ii produca. Receptorul celulelor B (BCR) poate lega doar antigeni. Heterodimerul Ig alfa si Ig beta este responsabil pentru permisiunea celulei de a transmite semnalul si de a raspunde la prezenta antigenilor pe suprafata celulei. Semnalul generat determina cresterea si proliferarea celulei B si producerea de anticorpi in interiorul celulei plasmatice.

Imunoglobulinele au o arie terapeutica extinsa si sunt de mai multe tipuri: lgA, lgD, lgE, lgG si lgM. IgA sunt eficiente impotriva bacteriilor stabilizate in mucoase si pentru ameliorarea infectiilor cailor respiratorii. Prezenta IgA in colostru sugereaza rolul sau foarte important in conferirea imunitatii pasive a sugarului. Rezistenta sugarilor hraniti natural este net superioara comparativ cu a celor hraniti artificial. Tipul lgD contribuie la maturarea limfocitelor, pentru imunocompetenta, adica pentru capacitatea de a recunoaste un anumit antigen si de a se activa impotriva acestuia. Imunoglobulinele lgE sunt un element cheie pentru protejarea impotriva parazitilor si a factorilor alergeni, iar cele lgG sunt produse in cazul unui contact prelungit cu un antigen sau un contact secundar. Acesta este principiul dupa care functioneaza sistemul imunitar dobandit, dar si vaccinurile: recunoasterea unui agent patogen si declansarea reactiei de aparare. In cazul primului contact cu un antigen, intervin imunoglobulinele lgM.

Iata, desfasurat care sunt subcategoriile sau varietatea izotipica a imunoglobulinelor si ce ar trebui sa stii despre acestea:

Imunoglobulina IgA

Imunoglobulina A (imunoglobulina IgA) este prima linie de aparare in fata infectiilor, deoarece inhiba adeziunea bacteriana si pe cea virala la celulele epiteliale, prin neutralizarea toxinelor bacteriilor si ale virusurilor, intra sau extracelulare. IgA elimina, de asemenea, patogenii si antigenii printr-un canal excretor pe care il mediaza, unde legatura cu IgA este urmata de transportul complexelor imune mediat de receptorul polimunoglobulinei.

IgA sunt glicoproteine cu rol in apararea mucoaselor, prin neutralizarea virusurilor si a toxinelor si aglutinarea bacteriilor, a caror absorbtie in sange este astfel impiedicata. IgA genereaza raspunsul imun umoral si se gasesc in principal in colostru, lacrimi, secretii respiratorii, gastrointestinale si urogenitale.

Deficienta imunoglobulinei IgA poate avea cauze genetice sau poate fi provocata de anumite terapii alopate, care contin substante precum fenitoina, captoprilul, tiroxina, acidul acetilsalicilic, ibuprofenul si altele.

Imunoglobulina IgE

Imunoglobulina E (imunoglobulina IgE) ara capacitatea de a declansa o reactie alergica prompta, atunci cand recunoaste un antigen specific. De regula, IgE intra in actiune in cazul persoanelor predispuse la alergii si cu antecedente in acest sens si poate declansa, in cazurile severe, socul anafilactic. Concentratiile de IgE cresc in caz de alergii grave sau in prezenta parazitozelor intestinale.

Anticorpii IgE sunt produsi de sistemul imunitar. Acesta poate reactiona exagerat la alergeni in cazul unor alergii preexistente sau al astmului. Reactia obisnuita a IgE include simptome la nivelul nasului, al plamanilor, al gatului sau al pielii. Fiecare tip de imunoglobulina E identifica o anumie tipologie de alergeni. De aceea, un numar considerabil de persoane care sufera de alergii manifesta sensibilitate la un singur tip de alergen, cum ar fi mucegaiul. Cu toate astea, exista si persoane care dezvolta reactii la mai multe tipuri de alergeni, tocmai pentru ca sistemul lor imunitar produce anticorpi IgE variati.

Imunoglobulina IgG

Imunoglobulinele G (imunoglobulina IgG) sunt cele mai numeroase tipuri de anticorpi din sange si din celelalte fluide ale corpului. Acesti anticorpi protejeaza impotriva infectiilor, indeplinind functia de memorie, in raport cu agentii patogeni la care ai mai fost expus.

Prin contact cu diverse tipuri de agenti patogeni, celulele plasmatice sunt stimulate sa produca IgG, pentru a evita infectarea, respectiv pentru a anihila efectul nociv al agentilor patogeni. De asemenea, imunoglobulinele G traverseaza placenta si antreneaza o imunitate pasiva naturala a fatului. Anticorpii IgG insumeaza 75% din totalul imunoglobulinelor plasmatice.

Imunoglobulina IgM

Imunoglobulinele M (imunoglobulina IgM) reprezinta anticorpii generati de raspunsul imun umoral primar. Acestia sunt produsi inca de la nastere, in cazul nou-nascutilor si, ulterior, sintetizati de organismul uman in situatia infectiilor acute, spre deosebire de imunoglobulina IgG, stimulata in cazul infectiilor cronice.

Absenta anticorpilor IgG si IgA, simultana cu cresterea nivelului de IgM poate demasca existenta unei infectii sau a unei inflamatii. Insa, un nivel scazut al acestora poate indica existenta unor afectiuni precum hipogamaglobulinemia, caracterizata printr-un numar crescut de infectii.

Imunoglobulina IgD

IgD reprezinta doar 0,25% din totalul imunoglobulinelor serice. Desi rolul acesteia nu a fost cunoscut inca in intregime, cercetarile de pana in prezent indica o legatura cu modularea diferentierii si a proliferarii clonale a limfocitelor B, inca de la nastere. IgD joaca rolul de receptori ai antigenelor si intervin in maturarea limfocitelor, adica in mecanismul ce permite globulelor albe sa devina mai eficiente.

Nivelul crescut de IgD poate indica existenta unor afectiuni hepatice, autoimune sau chiar infectii acute sau cronice. Totodata, concentratia serica a acesteia este masurata la nou-nascuti pentru a identifica eventualele infectii in utero, dar si pentru a diagnostica mielomul multiplu cu proliferare monoclonala.

Analize pentru imunoglobuline

Testarea serica pentru anticorpi are scopul de a masura nivelul acestora in sange. Astfel, prin prelevarea unei probe de sange, se poate observa daca organismul a produs anticorpi pentru anumite virusuri, bacterii sau alergeni.

Testele de anticorpi pot fi recomandate de catre medicul generalist, pentru a verifica daca pacientul a dezvoltat o anumita infectie sau este imun la ea. Totodata, aceste analize sunt recomandate si pentru diagnosticarea imunodeficientelor.

Cum te pregatesti pentru analizele de anticorpi

In ceea ce priveste nutritia si hidratarea, nu exista restrictii. Totusi, administrarea unui tratament medicamentos poate afecta rezultatele testelor de anticorpi. La fel ca in cazul altor analize de sange, consumul de alcool nu este indicat cu 48 de ore inainte de prelevarea probei.

De regula, proba de sange este prelevata intravenos. Exista, insa, si teste de imunoglobuline cu prelevare din deget, asa cum sunt testele rapide IgG si IgM.

In cat timp sunt disponibile rezultatele testelor de anticorpi?

In functie de tipul testului si de imunoglobulinele de masurat, durata pana la primirea rezultatelor poate dura intre cateva minute (de exemplu, testele rapide de anticorpi IgG si IgM), pana la cateva zile. In situatia in care rezultatele indica un nivel neobisnuit al anticorpilor, medicul poate recomanda repetarea analizei.

Terapiile cu imunoglobuline

Terapiile injectabile intravenos cu imunoglobuline pot stimula sistemul imunitar sa functioneze corespunzator si sa invinga diferite afectiuni si infectii. Printre cele mai comune astfel de afectiuni se numara boala Kawasaki, sindromul Guillain-Barre, Lupus, scleroza multipla si alte afectiuni neurologice si, in general, bolile rare.Totodata, un tratament cu imunoglobuline poate sa fie folosit pentru pacientii care au trecut printr-un transplant de maduva, pentru a preveni o eventuala infectare.

Care este scopul terapiilor cu imunoglobuline?

Anumitor pacienti le sunt recomandate aceste terapii, in detrimentul terapiei alopate cu imunosupresoare, corticosteroizi sau medicatie biologica. In alte cazuri, terapia merge mana-n mana cu astfel de tratamente, pentru a remedia eventualele deficiente de anticorpi cat mai eficient.

Sistemul imunitar al oamenilor genereaza, in mod obisnuit, suficienti anticorpi pentru a face fata diverselor tipuri de agenti patogeni. Insa, in cazul deficientei imunologice, organismul nu mai are capacitatea de a genera suficiente imunoglobuline, ducand la un risc mai mare al infectiilor. Terapia cu imunoglobuline furnizeaza acesti anticorpi organismului, pentru a-l face capabil in lupta cu infectiile.

In cazul afectiunilor autoimune precum este lupus, tratamentul poate contribui la cresterea numarului de celule rosii din organism, ale caror valori scazute pot duce la anemie si oboseala cronica. Totodata, are si rolul de a inhiba procesul prin care celulele albe le distrug pe cele rosii, cum se intampla in cazul pacientilor care sufera de lupus.

Atat copiii, cat si adultii cu imunodeficienta pot urma o terapie cu imunoglobuline.

Cum functioneaza terapia cu imunoglobuline? Unde gasesc Imunoglobulina?

Imunoglobulinele fac parte, in mod normal, din plasma sanguina, sub forma anticorpilor. Cand urmezi o terapie/ medicatie cu imunoglobuline injectate intravenos, rezultatul va fi fortificarea sistemului imunitar si cresterea rezistentei in fata infectiilor si a bolilor. Imunoglobulina lichida este prelevata din plasma sanguina a donatorilor sanatosi confirmati prin teste de screening. Aceasta plasma trece, de altfel, printr-un proces de analize pentru infectii severe precum hepatita sau Sida si, inainte de a fi injectata in corpul beneficiarilor, este purificata.

In timpul terapiei, imunoglobulina purificata este infuzata in vene, injectabil sau printr-o perfuzie cu durata de administrare cuprinsa intre 2 si 4 ore. Tratamentul se realizeaza exclusiv in spitale, clinici specializate si cabinete medicale. In situatiile in care este administrat acasa, acest lucru se intampla sub supravegherea unui medic.

De regula, tratamentul se repeta la fiecare 3-4 saptamani. Dozarea se face in functie de indicele de masa corporala, intre 400 si 600 mg/ kg/ luna.

Efecte secundare ale terapiei cu imunoglobuline

Cei mai multi pacienti tolereaza terapia injectabila cu anticorpi, dar eventualele efecte adverse pot include temperatura scazuta, dureri musculare si articulare si dureri de cap. Durata acestora este relativ scurta, iar episoadele au loc imediat dupa infuzie. Orice efecte secundare trebuie comunicate medicului in timp util. Pe masura ce imunoglobulinele se absorb, este, de asemenea, posibil sa experimentezi o senzatie de moleseala si slabiciune, insotita de oboseala. In cazul pacientilor care manifesta simptome severe dupa terapia injectabila, este posibila recomandarea inlocuirii acesteia cu terapia subcutanata cu imunoglobulina, care implica administrarea subcutanata a unor doze mai mici, la intervale mai dese, de doar cateva zile.

In concluzie, imunoglobulinele sunt proteine esentiale cu rol de anticorpi, care circula in sange si indeplinesc numeroase functii printre care cele de a elimina si neutraliza virusurile si bacteriile, dar si toxinele generate de metabolismul bacterian sau care se formeaza in timpul unei inflamatii. Terapiile cu imunoglobuline sunt utile pentru pacientii suferind de diverse deficiente congenitale sau dobandite, dar si pentru cei cu boli autoimune si se fac numai sub supraveghere medicala.

Sursa foto: Unsplash

Note de subsol:

1. NHS, How Long Do Babies Carry Their Mothers Immunity https://www.nhs.uk/common-health-questions/childrens-health/how-long-do-babies-carry-their-mothers-immunity/
2. Thermofisher, Introduction to Immunoglobulins - https://www.thermofisher.com/ro/en/home/life-science/antibodies/antibodies-learning-center/antibodies-resource-library/antibody-methods/introduction-immunoglobulins.html
3. WebMD, Breastfeeding vs. Formula Feeding - https://www.webmd.com/baby/breastfeeding-vs-formula-feeding#1
4. The riddle of the dual expression of IgM and IgD - Roland Geisberger,Marinus Lamers and Gernot Achatz - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1782314/

Alte resurse:

Science Direct, Immunoglobulin M - https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/immunoglobulin-m
WebMd, Immunoglobulin therapy - https://www.webmd.com/a-to-z-guides/immunoglobulin-therapy
Immunoglobulin, Angel A. Justiz Vaillant; Zohaib Jamal; Kamleshun Ramphul - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513460/