fiziopatologia-migrenei

Migrena este o afectiune caracterizata prin durere de cap moderat-severa, care poate fi precedata sau insotita de semne senzoriale de avertizare, precum: fotofobie (sensibilitate la lumina), fonofobie (frica de sunete), greata, varsaturi sau durere intensa in timpul activitatii fizice.

Migrena este o tulburare cronica, cu manifestari recurente la persoanele cu predispozitie clinica, fiziologica sau anatomica.

Desi era considerata o afectiune a vaselor de sange, migrena este acum privita diferit datorita studiilor de specialitate efectuate. Cercetarile arata ca migrena este o reactie combinata a impulsurilor nervoase transmise de sistemele nervoase periferice si centrale cu sistemul trigeminovascular si cortexul cerebral.

Nu exista teste de diagnostic specifice migrenei. Diagnosticul migrenei este clinic si are la baza un istoric medical, un examen obiectiv, precum si o serie de alte criterii.

Fiziopatologia migrenei

Putem distinge, din punct de vedere fiziopatologic, trei faze ale migrenei, tinand cont de simptomele sale: faza premergatoare (incipienta), aura si cefalalgia.

Nu se cunosc mecanismele neuronale si vasculare care provoaca faza premergatoare a migrenei. Totusi, exista anumite studii care indica faptul ca declansarea migrenei poate fi legata de mutatii ale canalelor ionice la nivel cerebral. Aceste mutatii afecteaza excitabilitatea membranara, provocand o serie de disfunctii cerebrale care stau la baza canalopatiilor (afectiuni determinate fie de disfunctiile totale sau partiale ale canalelor ionice).

Teoria neurovasculara

Ipoteza neurovasculara sustine ca migrena apare printr-o contractie a vaselor sangvine de la nivel cerebral. Acest proces incepe in lobul occipital ca spasm arterial. Odata ce „generatorul de migrena” a fost declansat, scaderea locala a fluxului sangvin cerebral poate fi urmata de un val de depresie corticala. Acest aspect este responsabil de declansarea aurei migrenoase.

Unii pacienti care manifesta aura migrenoasa pot avea tulburari vizuale, senzoriale, verbale sau motorii.

Un rol important in declansarea mecanismului migrenos ii revine serotoninei, un neurotransmitator implicat in reglarea mesajelor trimise prin intermediul sistemului trigeminal. Familia receptorilor pentru serotonina este in prezent grupata in 7 subfamilii (5-HT₁ pana la 5-HT₇) si paisprezece subtipuri de receptori cu diferite locatii anatomice (5-HT = 5-hidroxitriptina).

In prima faza, serotonina determina ingustarea vaselor de sange. Ulterior, dupa epuizarea ei la nivel cerebral, vasele se dilata si se inflameaza. Efectul vasoconstrictor determina tulburarile vizuale, iar dilatarea si inflamatia neurogena sunt responsabile de aparitia durerilor de cap.

Receptorii 5-HT₂B si 5-HT₂C declanseaza criza migrenoasa favorizand eliberarea de oxid nitric (NO) cu rol vasodilatator si de initiere a inflamatiei aseptice neurogene prin eliberarea peptidului corelat cu gena calcitoninei (CGRP).

Un aspect foarte interesant il reprezinta modul in care actioneaza receptorii 5-HT₁B si 5-HT₇. Daca initial acestia mediaza vasoconstrictia (prin localizarea la nivelul musculaturii netede), apar din ce in ce mai multe dovezi ale efectului vasodilatator al acestora asupra endoteliului vascular. Astfel, ei pot fi implicati in patogeneza migrenei, prin initierea procesului de vasodilatatie meningeala, care activeaza sistemul trigeminovascular. Deci antagonisti ai acestora sunt agenti profilactici de migrena.

In acelasi timp, agonistii serotoninergici pe acesti receptori pot contribui la recurenta cefaleei migrenoase (proces initiat de o vasoconstrictie). Prin urmare, ei raman activati preferential, deoarece concentratiile plasmatice scad cu timpul, dupa dozare, cand efectele vasoconstrictoare mediate de 5-HT₁B se reduc.

Hiperexcitabilitatea neuronilor corticali

Hiperexcitabilitatea creierului poate fi cauzata de niveluri scazute de magneziu, de anomalii mitocondriale, de o disfunctie data de oxidul nitric sau de canalopatia de calciu.

Carenta de magneziu este responsabila de deschiderea canalelor de calciu, cresterea calciului intracelular, eliberarea glutamatului si cresterea potasiului extracelular. Ultimele doua procese, la randul lor pot declansa depresia corticala. Depresia raspandita cortical este o unda de excitatie neuronala bine definita la nivelul substantei cenusii corticale care se raspandeste de la locul de origine cu o viteza de 2–6 mm/min. Astfel se produce fenomenul cortical primar sau aura. In plus se activeaza si fibrele trigeminale, cu aparitia durerii de cap.

Au fost identificate o serie de disfunctionalitati ale metabolismului oxigenului la nivel mitocondrial cerebral cu rol in producerea durerilor migrenoase. Deoarece riboflavina (prin flavinenzime) reprezinta un pion elementar in transportul de electroni la nivel mitocondrial, aceasta poate avea rol semnificativ in profilaxia atacurilor migrenoase.

Un studiu efectuat de catre Universitatea din Berlin si publicat in anul 2004 a investigat eficacitatea riboflavinei in prevenirea migrenelor. Subiectii au primit 400mg de riboflavina pe zi. Frecventa, durata si intensitatea durerilor de cap, precum si utilizarea medicamentelor antimigrenoase au fost masurate initial la 3 si respectiv 6 luni de la inceperea studiului. S-a demonstrat o reducere semnificativa a frecventei cefaleei de la 4 zile pe luna la momentul initial, la 2 zile/luna dupa 3 si 6 luni de administrare de riboflavina. Utilizarea antimigrenoaselor a scazut de la 7 unitati/luna la 4,5 unitati/luna. Nu s-au schimbat semnificativ intensitatea si durata cefaleei. In concordanta cu alte studii, cel precizat mai sus a demonstrat ca riboflavina are un profil sigur si bine tolerat de catre pacienti in profilaxia migrenelor.

Profilaxia si reducerea migrenelor

Aproximativ 15% din populatie are un episod de migrena ocazional, femeile fiind cele mai predispuse din cauza fluctuatiilor hormonale. Insa numarul persoanelor care sufera de migrena este in continua crestere. In ultimii 10 ani incidenta migrenelor a crescut cu aproximativ 60 de procente, incluzand toate grupele de varsta.

Desi mecanismul de producere a migrenelor este unul complicat, se efectueza continuu studii in vederea descoperirii unor substante active cu efect antimigrenos.

Portofoliul Secom® a fost completat cu un produs complex, cu doze optime de substante, al caror mecanisme complementare actioneaza in scopul prevenirii si reducerii simptomelor tuturor tipurilor de migrena.

Migra Defense™ contine riboflavina (vitamina B2, magneziu, spilcuta, captalan, salcie alba, griffonia, rozmarin si curcumin.

Spilcuta (Tanacetum parthenium) are rol in reducerea intensitatii cefaleei si altor simptome asociate acesteia, precum greata, voma, vertij, fotofobie si fonofobie. Aceasta planta are in compozitie lactone sesquiterpene (reprezentate in proportie de 85% de partenolide). Acesti compusi au capacitatea de a preveni spasmele vasculare responsabile de declansarea migrenei prin reglarea productiei de serotonina si activitatii receptorilor serotoninergici.

Astfel, partenolidele reduc spasmele vasculare ce regleaza migrenele printr-un mecanism vasodilatator selectiv. In plus, ajuta la reducerea actiunii la nivel cerebral a prostaglandinelor, au un efect relaxant prin stimularea receptorilor GABA si reduc reactiile alergice (prin scaderea nivelului histaminei eliberate).

Griffonia (Griffonia simplicifolia) are un continut de 98% 5-hidroxitriptofan, precursor al serotoninei. Studiile au demonstrat ca nivelurile scazute de serotonina din creier pot genera migrena. Prin urmare, sustinerea sintezei serotoninei prin furnizarea de precursori ca L-triptofan poate ajuta la evitarea conditiilor fiziologice care favorizeaza migrena.

Un studiu mai recent a constatat ca epuizarea prin eliminare a triptofanului din aport alimentar a determinat exacerbarea simptomelor migrenei. 5-HTP contribuie si la cresterea nivelului scazut de endorfine, substante cu rol in reducerea durerii.

Rata de aparitie a durerilor de cap la pacientii cu migrena testati in conditii de diminuare a triptofanului si in conditii echilibrate de aminoacizi, inainte (⟤) si dupa (∎) fiecare test de sensibilitate la lumina. Cefaleea a crescut in intervalul dintre primul si al doilea test de sensibilitate la lumina pentru pacientii care sufera de migrena in cazul carora aportul de triptofan a fost eliminat.

Guarana (Paullinia cupana) contribuie la reducerea durerii de cap, prin continutul ridicat de cafeina. Aceasta concureaza cu adenozina (neurotransmitator inhibitor, care provoaca somnul si suprima emotiile prin incetinirea activitatii nervoase) pentru receptorii A2a si A1 (responsabili de semnalizarea durerii), provocand blocarea centrala a lor. Acest antagonism explica actiunea nociceptiva a cafeinei.

Referinte:

1. Headache Classification Subcommittee of the International Headache Society. The International Classification of Headache Disorders: 2nd edition. Cephalalgia 2004; 24 Suppl 1:9.
2. Cutrer FM, Huerter K. „Migraine aura”, Neurologist 2007; 13:118.
3. Ophoff RA, Terwindt GM, et al., „Familial hemiplegic migraine and episodic ataxia type-2 are caused by mutations in the Ca²⁺ channel gene CACNL1A4.”, Cell 1996; Nov. 1;87(3): 543-52.
4. S J Tepper; A Rapoport et al., „The pathophysiology of migraine”, The Neurologist 7, 2001; (5):279-86.
5. C. Boehnke, U. Reuter et al., „High-dose riboflavin treatment is efficacious in migraine prophylaxis: an open study in a tertiary care centre”, 2004
6. Tenney D., „Feverfew – Natural Headache Relief”, Woodland Publishing, 1998.
7. Pareek A. et al., „Feverfew (Tanacetum parthenium L.): A systematic review”, Pharmacognosy Review, 2011 Jan-Jun; 5(9): 103–110.
8. RJ Hargreaves and SL Shepheard, “Pathophysiology of Migraine — New Insights”, Can. J. Neurol. Sci. 1999; 26: Suppl. 3-S12-S19
9. Drummond. Tryptophan depletion increases nausea, headache and photophobia in migraine sufferers. Cephalalgia. 2006 Oct;26(10):1225-33)
10. Munawar Q. et al., „Management of Migraine Headaches in Different Systems of Medicine – A Comparative Study”, Journal of Pharmacy and Pharmaceutical Sciences, Vol 3 (1), June 2015; 23-38
11. Baratloo A., Rouhipour A. et al., „The Role of Caffeine in Pain Management: A Brief Literature Review”, Anesthesiology and Pain Medicine, 2016 Jun; 6(3): e33193.