boala-de-reflux-gastroesofagian-cand-apare-cum-se-manifesta-remedii-si-prevenire

Multi oameni pot resimti din cand in cand refluxul gastroesofagian, fara ca acesta sa provoace un disconfort major. Insa, in situatiile in care acesta apare frecvent, de cel putin doua ori pe saptamana, poate fi vorba de reflux gastroesofagian (BRGE), afectiune care necesita remedii specifice pentru diminuarea simptomelor si prevenirea complicatiilor.

In cele ce urmeaza vom detalia care sunt cauzele si simptomele acesteia, dar si care sunt remediile potrivite si metodele de preventie.

Cand apare boala de reflux gastroesofagian - principalele simptome

Boala de reflux gastroesofagian apare atunci cand continutul gastric ajunge in mod frecvent in esofag. Acest reflux acid irita tesutul esofagului si produce urmatoarele simptome1:

  • Pirozisul (senzatie de arsura), care apare de regula dupa masa si care poate ajunge pana la nivelul gatului;
  • Durere in piept;
  • Dificultate la inghitire;
  • Regurgitatie;
  • Senzatie de nod in gat.

Senzatia de arsura in piept se poate amplifica pe timpul noptii si pot sa mai apara si alte simptome precum tusea seaca sau dificultatea a dormi.

Totodata, din cauza acidului care ajunge in esofag poate sa apara si senzatia de gust amar in gura.

Care sunt cauzele si factorii de risc

Boala refluxului gastroesofagian este cauzata de acidul gastric care ajunge frecvent in esofag. In mod normal, la baza esofagului exista muschi care se relaxeaza atunci cand inghitim si apoi se contracta. Refluxul gastroesofagian apare atunci cand muschii nu se contracta suficient si permit sucului digestiv si continutului din stomac sa urce in esofag.

Acest lucru se intampla din cauza unor factori de risc care creste incidenta de aparitie a bolii de reflux gastroesofagian. Factorii de risc includ:

reflux gastroesofagian

  • Obezitate;
  • Hernie hiatala;
  • Sarcina;
  • Sclerodermia (o boala a testului conjunctiv);
  • Golirea intarziata a stomacului.

Pe langa acesti factori de risc mai exista si alte obiceiuri care pot duce la agravarea simptomelor precum:

  • Fumatul;
  • Consumul unor cantitati mari de mancare;
  • Consumarea de alimente pe timpul noptii;
  • Consumarea de alimente grase, prajite sau condimentate;
  • Cafeaua, alcoolul si bauturile carbogazoase;
  • Anumite medicamente.

Posibile complicatii

Daca boala de reflux gastroesofagian nu este tratata la timp, poate sa apara inflamatia cronica a esofagului (esofagita) si urmatoarele complicatii:

  • Stricturi esofagiene (ingustarea esofagului) - acidul gastric produce cicatrici pe tesutul esofagului, iar in timp aceste cicatrici ingusteaza esofagul si pot sa apara probleme la inghitire;
  • Ulcer - acidul gastric poate provoca rani deschise in interiorul esofagului, care pot duce la aparitia ulcerului esofagian. Simptomele includ durere, sangerari si dificultati la inghitire;
  • Esofagul Barrett - ranile produse de acidul gastric in interiorul esofagului pot duce la aparitia unor schimbari ale tesutului esofagului inferior. Aceste schimbari sunt asociate cu un risc crescut de aparitie a cancerului esofagian2.

E important de mentionat ca mai pot sa apara si alte complicatii precum tuse cronica, astm sau alte probleme respiratorii, in special in cazul in care refluxul gastroesofagian apare pe durata noptii. Totodata, pot sa apara si probleme la nivelul cavitatii orale, precum afectiuni ale gingiilor sau eroziunea smaltului.

Citeste si Gastrita: cauze, simptome si tratament

Cum este diagnosticata boala de reflux gastroesofagian

Diagnosticarea bolii de reflux gastroesofagian este facuta de catre un medic gastroenterolog in urma unei examinari fizice, a istoricului medical (anamneza) si a evaluarii simptomelor.

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda si efectuarea unor investigatii suplimentare precum:

  • Endoscopie digestiva superioara – esofagoscopie presupune inserarea unui tub prevazut cu o camera video si lumina in interiorul esofagului pentru examinarea mucoasei esofagiene si a stomacului. In urma acestei proceduri poate fi detectata o eventuala inflamatie (esofagita) sau alte complicatii. Eventual, poate fi recoltata si o proba de tesut (biopsie) pentru a determina daca exista si alte complicatii, precum esofagul Barrett;
  • Ph-metrie esofagiana - presupune plasarea unui dispozitiv (ph-metru) in interiorul stomacului pentru a monitoriza cantitatea de acid si cat de des acidul refuleaza in esofag;
  • Manometrie esofagiana - investigatia presupune evaluarea contractiilor muschilor de la nivelul esofagului in timpul inghitirii. In acelasi timp, poate fi masurata si forta cu care muschii esofagului se contracta;
  • Radiografia tubului digestiv - presupune inghitirea unui lichid de contrast care scoate in evidenta mucoasa tubului digestiv in timpul radiografiei. Medicul va putea evalua starea esofagului, a stomacului si a intestinelor. Suplimentar, poate fi recomandata si inghitirea unei pastile cu bariu care permite diagnosticarea unor afectiuni precum hernia hiatala, dar si daca esofagul s-a ingustat si ingreuneaza inghitirea.

Remedii medicale si naturiste

Pentru a preveni aparitia bolii de reflux gastroesofagian, dar si pentru ameliorarea simptomelor, medicul va recomanda schimbarea stilului de viata si a regimului alimentar, alaturi de administrarea unor inhibitori ai pompei de protoni (medicamente antiacide).

De cele mai multe ori, boala de reflux gastroesofagian poate fi tinuta sub control cu ajutorul medicamentelor si cu respectarea unui anumit regim alimentar3. Insa, in cazul in care acestea nu ajuta la ameliorarea simptomelor, poate fi necesara o interventie chirurgicala, precum fundoplicatura Nissen. Aceasta interventie este minim invaziva (laparoscopica) si presupune infasurarea partii superioare a stomacului in jurul portiunii exterioare a esofagului pentru a incorda muschii si pentru a preveni refluxul gastric.

Remedii naturiste

Pe langa recomandarile medicului, mai exista si cateva remedii naturiste care pot ajuta la ameliorarea simptomelor, precum plantele medicinale:

  • Musetelul - consumul de ceai de musetel poate ajuta la reducerea disconfortului de la nivel gastric. Aceasta planta are proprietati antiinflamatorii si este benefica pentru sanatatea sistemului digestiv4;
  • Licorice (radacina de lemn dulce) - studiile5 au aratat ca lemnul-dulce ajuta la cresterea nivelului de mucus de la nivelul sistemului digestiv si are, astfel, rolul unei bariere care protejeaza stomacul si esofagul de acidul in exces. Totodata, poate fi de ajutor in prevenirea refluxului gastroesofagian.

Cum poate fi prevenita boala de reflux gastroesofagian

Pe langa remediile care sustin ameliorarea simptomelor, exista si cateva schimbari ale stilului de viata care pot ajuta la prevenirea aparitiei refluxului gastroesofagian6:

  • Mentinerea unei greutati adecvate - excesul de grasime din zona abdomenului pune presiune pe stomac si duce la refluxul acidului catre esofag;
  • Renuntarea la fumat - tutunul scade capacitatea de functionare optima a sfincterului esofagian inferior;
  • Evitarea alimentelor si bauturilor care produc reflux, precum usturoiul, menta, rosiile, ceapa, mancarurile condimentate, bauturile carbogazoase, cafeaua sau alcoolul;
  • Ridicarea capului, mai sus cu 15 cm cu o perna in timpul somnului, mai ales daca refluxul gastroesofagian apare in timpul noptii;
  • Mestecarea fara graba a mancarii deoarece ajuta la procesul de digestie si poate preveni aparitia acidului gastric in exces;
  • Conform Manualului Merck, consumarea cinei cu doua, trei ore inainte de culcare pentru a permite ca procesul de digestie sa aiba loc si pentru ca tot continutul din stomac sa ajunga in intestine;

Citeste si Ficatul gras: cauze, simptome si tratament

Refluxul gastroesofagian la copii - cum se manifesta

Refluxul gastroesofagian poate sa apara si la copii, cu precadere la cei cu varsta sub patru luni. De altfel, aproape 10% dintre copiii cu varsta sub un an au episoade frecvente de reflux gastroesofagian7.

Unele dintre cele mai comune simptome sunt aruncarea mancarii din gura si varsaturile. Chiar daca acestea apar in mod normal la copiii mici, daca se intampla in mod frecvent poate fi vorba de boala refluxului gastroesofagian.

Alte simptome mai pot include:

reflux gastroesofaginal copii

  • Dificultati la inghitire;
  • Refuzul de a manca;
  • Inecare sau sufocare;
  • Ragaieli sau sughit;
  • Stare de iritabilitate in timpul sau dupa hranire;
  • Arcuirea spatelui in timpul sau dupa hranire;
  • Pierdere in greutate sau crestere lenta;
  • Tuse recurenta sau pneumonie;
  • Dificultate in a dormi.

Daca simptomele persista sau nu se amelioreaza este recomandat un control medical. De regula, remediile sunt aceleasi ca in cazul adultilor.

Desi refluxul gastroesofagian apare in mod normal atat la adulti, cat si la copii, atunci cand se manifesta in mod frecvent si este insotit de dureri in piept si alte simptome specifice, poate fi vorba de boala refluxului gastroesofagian. Adoptarea unui stil de viata echilibrat poate ajuta la prevenirea acestei afectiuni.

Bibliografie:

1.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441938/
2.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430979/
3.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4133436/
4.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995283/#R54
5.https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/ajco.12295
6.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16246942
7.https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/acid-reflux-ger-gerd-infants/definition-facts

Sursa foto: Shutterstock