Atac de panica: simptome, cauze si tratament

Un atac de panica este un episod brusc de frica intensa, desi, de cele mai multe ori, nu exista un pericol real sau o cauza aparenta care sa declanseze aceasta stare inspaimantatoare. Persoanele care sufera de atacuri de panica au senzatia ca pierd controlul asupra corpului, sufera un infarct miocardic sau chiar urmeaza sa moara.

Conform The National Institute of Mental Health (NIMH), 1 din 75 de americani experimenteaza cel putin o data in viata un atac de panica; aceeasi sursa mentioneaza ca numarul celor care sufera din cauza tulburarilor de panica anual poate sa depaseasca 1 milion.

Tot mai multi romani se confrunta, la randul lor, cu numeroase tulburari psihice, inclusiv cu aceasta problema, conform Comunicate Medicale. Cauzele si manifestarile variaza de la un caz la altul, insa eventualele urmari in absenta unui tratament adecvat sunt foarte periculoase pentru sanatate.

Afla care sunt cauzele atacurilor de panica, cum se manifesta si pe cine pot afecta:

Cuprins:

Ce sunt atacurile de panica?
Atacurile de panica: simptome
Cauze care pot favoriza aparitia tulburarilor de panica
Atac de panica: factori de risc
Investigatii si consult de specialitate
Atacurile de panica la copii si adolescenti
Tratament atacuri de panica
Complicatii ale atacurilor de panica

Ce sunt atacurile de panica?

Atacurile de panica sunt episoade bruste si recurente de frica intensa, neliniste sau anxietate. Acestea nu par sa fie declansate sau provocate de un factor anume, cel mai adesea obiectul temerilor fiind necunoscut chiar si pentru cei care sufera de astfel de tulburari. Simptomele atacurilor de panica sunt percepute si uneori confundate cu cele ale infarctului miocardic, fara a prezenta insa aceleasi pericole.

Atacurile de panica apar, de regula, in randul persoanelor cu varste de peste 20 de ani, insa exista si cazuri in randul copiilor si adolescentilor. Durata unui astfel de episod de anxietate poate varia intre 5 si 20 de minute.

Unii oameni au doar unul sau doua atacuri de panica in timpul vietii, iar problema dispare, de obicei, cand ies dintr-o situatie stresanta. Insa, atacurile de panica recurente, neasteptate, precum si perioadele lungi cu teama ca un alt atac ar putea avea loc sunt manifestari ale afectiunii numite tulburare de panica.

Tipuri de atacuri de panica

Atacurile de panica pot varia ca intensitate si durata, dar sunt diferite si in functie de ceea ce le determina.

Atacurile de panica se impart in doua mari categorii:

• atacuri de panica asteptate;
• atacuri de panica neasteptate.

Atacurile de panica asteptate sunt, asa cum sugereaza si numele, anticipate de o persoana care cunoaste factorii declansatori. In aceasta categorie intra, cu precadere, persoanele care au anumite fobii. De pilda, cineva care sufera de claustrofobie se poate astepta la un atac de panica, atunci cand se afla intr-un lift sau in alt spatiu inchis. De asemenea, o persoana care sufera de aerofobie poate suferi, in mod previzibil, de un atac de panica, in momentul in care se imbarca intr-un avion.

Atacurile de panica neasteptate sunt cele care nu au nicio cauza evidenta. Inainte de a suferi de un atac de panica brusc, o persoana poate fi complet relaxată. Acest tip de atac de panica nu este cauzat de vreo fobie sau de trairi dificile, de evenimente sau situatii inspaimantatoare.

Atacurile de panica: simptome

Simptomele atacului de panica sunt destul de asemanatoare in majoritatea cazurilor. Hiperventilatia este, de regula, primul semn. Aceasta se manifesta printr-un ritm respirator si cardiac mai alerte, tensiune musculara si are loc atunci cand in torace se misca o cantitate mai mare de aer decat poate gestiona corpul in mod obisnuit.

Hiperventilatia este urmata sau concomitenta cu durerea in piept, bataile rapide, puternice sau neregulate ale inimii si angina pectorala, motiv pentru care atacurile de panica pot fi confundate cu cele de cord.

Dispneea sau dificultatile de respiratie, ameteala si tremorul se numara si ele printre primele simptome ale atacurilor de panica. Senzatia de sufocare si respiratia rapida apar chiar la debutul atacului. Vertijurile sunt puternice si pot fi insotite de stari de greata si epigastralgie (durere in zonele mediana si superioara ale abdomenului). Frisoanele si valurile de caldura, urmate de transpiratie, pot duce la confundarea atacurilor de panica cu conditii medicale precum hipertiroidismul.

Toate acestea au loc in paralel cu stari emotionale intense precum nesiguranta, pierderea controlului, teama de moarte. Odata cu atacurile de panica, pot sa apara si episoade de agorafobie (teama de spatii largi, deschise) si incapacitatea de a verbaliza.

Cauze care pot favoriza aparitia tulburarilor de panica

Cauzele exacte ale atacurilor de panica sunt necunoscute. Acestea pot fi declansate de anumite conditii de sanatate, de consumul anumitor substante, de stari emotionale intense sau pot avea o cauza necunoscuta.

Afectiuni de sanatate

Atacurile de panica pot fi provocate de dezechilibre intre substantele chimice ale creierului. Aceste dezechilibre pot fi generate de tulburari neurologice sau disfunctii tiroidiene. Desi intre hipertiroidism si atacuri de panica nu exista o relatie interdependenta, acestea apar adesea impreuna, conform autorilor volumului „Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry“.

Printre afectiunile cel mai frecvent asociate cu aceste tulburari se numara si urmatoarele:

• bronhopneumopatia obstructiva cronica (afectiune pulmonara cronica manifestata prin dispnee, tuse si exces de mucus);
• epilepsia (afectiune neurologica caracterizata prin perturbarea activitatii neuronale);
• astmul bronsic si alte afectiuni pulmonare si respiratorii;
• prolapsul de valva mitrala si alte afectiuni cardiace.

Afectiuni psihice si comportamentale

Diagnostice precum depresia, agorafobia sau stresul posttraumatic pot favoriza aparitia tulburarilor de panica. Acestea sunt asociate si cu afectiuni psihosociale precum expunerea la un nivel ridicat de stres. De aceea, atacurile de panica pot fi declansate de anumite actiuni sau situatii percepute drept circumstante stresante.

Substante asociate atacurilor de panica

Conform Anxiety and Depression Association of America, diagnosticarea atacului de panica si identificarea cauzelor acestuia pot fi legate si de consumul anumitor substante. Nicotina este una dintre ele, atacurile de panica avand o incidenta mare in randul persoanelor care fumeaza excesiv. Acelasi lucru este valabil si pentru cafeina, respectiv pentru bauturile care contin aceasta substanta. Ingestia unei cantitati mari de alcool poate genera, la randul ei, astfel de episoade, precum si consumul de droguri. Folosirea unor medicamente si anesteziile generale specifice anumitor operatii si interventii chirurgicale pot sa favorizeze instalarea atacurilor de panica.

Atac de panica: factori de risc

Un factor de risc al atacurilor de panica il reprezinta menopauza si schimbarile care survin odata cu instalarea acesteia. Schimbarile hormonale si, implicit, functionale care au loc in organismul femeilor in aceasta perioada pot duce la depresie si la episoade de panica recurente.

Tulburarea de panica a fost asociata cu factorul genetic. Cercetatorii au descoperit ca mai multe sectiuni ale creierului si anumite procese biologice pot juca un rol important in declansarea fricii si a anxietatii. Potrivit National Institute of Mental Health, unii cercetatori considera ca atacurile de panica sunt ca niste „alarme false“, in care instinctele tipice de supravietuire ale corpului sunt active fie prea des, fie prea puternic.

Totodată, sindromul sau tulburarea de stres posttraumatic poate reprezenta o conditie care favorizeaza aparitia atacurilor de panica.

Investigatii si consult de specialitate

Consultul de specialitate este recomandat in cazul aparitiei simptomelor specifice atacurilor de panica si al derularii unor astfel de episoade. Investigatiile presupun explorarea antecedentelor medicale si a simptomelor fizice, pentru confirmarea sau infirmarea ca originea acestora se datoreaza unor tulburari de panica si nu altor afectiuni care se manifesta similar.

In cazul in care experimentezi episoade de frica intensa sau atacuri de anxietate si aparitia acestora este brusca si nejustificata, daca te temi de eventualitatea unui viitor atac de panica sau daca ai parte ocazional de simptomele specifice, este important sa te prezinti la un consult de specialitate pentru examinare.

Atacurile de panica la copii si adolescenti

Atacurile de panica pot sa apara si in randul copiilor si adolescentilor. Simptomele sunt similare celor experimentate de adulti. Acestia pot simti teama de a iesi din casa, sunt defensivi si irascibili, au un apetit scazut, nu se pot concentra si nu isi duc la bun sfarsit sarcinile, intampina probleme in a se odihni (cosmaruri, insomnii), isi pierd interesul fata de activitatile care le faceau placere, dezvolta fobii si se confrunta cu dureri de cap sau abdominale. In unele cazuri, copiii care sufera de tulburare de panica pot chiar sa se gandeasca recurent la moarte si sinucidere. Plansul frecvent si fara un motiv aparent este si el un semn al atacurilor de panica.

Cauzele atacurilor de panica in randul copiilor si adolescentilor pot varia de la abuzuri verbale si fizice sau la traume emotionale si stres posttraumatic aparut in urma unor evenimente neplacute precum divortul parintilor, schimbarea scolii si a colectivului, mutarea intr-o locuinta noua ori pierderea unei persoane dragi. La fel ca in cazul adultilor, cauzele pot fi unele dereglari neurologice sau limfatice ori afectiuni medicale care vizeaza plamanii sau glandele endocrine.

Nediagnosticate si in lipsa unui tratament adecvat, atacurile de panica ale copiilor pot avea urmari destul de grave pe termen lung. Pierderea concentrarii si incapacitatea de a se mobiliza pentru finalizarea sarcinilor pot duce la dificultati de invatare. Teama de anumite locuri poate duce la neadaptare sociala. In cazuri extreme, anxietatea si atacurile de panica pot degenera in depresie.

Tratament atacuri de panica

Cu toate ca un atac de panica nu pune viata in pericol, aceasta manifestare poate fi inspaimantatoare si poate afecta semnificativ calitatea vietii. Insa, tratamentul poate fi eficient pentru ameliorarea simptomelor.

Pentru profilaxia si tratamentul tulburarilor de panica, medicii recomanda in primul rand luarea unor masuri legate de obiceiuri si comportamente, precum:

• reducerea consumului de cafeina si nicotina;
• adoptarea unei diete sanatoase si a unor obiceiuri de odihna benefice;
• includerea in rutina a exercitiilor fizice, capabile sa reduca stresul si sa imbunatateasca starea emotionala.

Tratamentul medicamentos

Tulburarile de panica se trateaza cu medicamente, psihoterapie sau prin ambele metode. Tratamentul medicamentos, prescris doar de medicul psihiatru, consta in administrarea controlata si personalizata a antidepresivelor care actioneaza la nivelul sistemului serotoninergic si inhiba recaptarea serotoninei. Dozajul difera de la un pacient la altul si poate fi ajustat pe parcursul tratamentului, in functie de rezultate si de efectele adverse, daca acestea apar.

Durata tratamentelor medicamentoase pentru atacurile de panica este de cel putin 4-6 luni. In faza incipienta a administrarii acestora, alaturi de antidepresive pot fi prescrise, pe termen scurt, si benzodiazepine. Acestea au capacitatea de a controla mai bine accesele, insa utilizarea lor pe termen lung poate duce la dependenta.

Psihoterapia

In timpul sedintelor de psihoterapie, pacientii care sufera de tulburari de panica invata sa se relaxeze si sa isi controleze simptomele si comportamentele, prin raportarea emotionala la contextele in care experimenteaza accesele de panica. Psihoterapia cognitiv-comportamentala, cea mai frecventa abordare a pacientilor care au astfel de tulburari, are doua directii de tratament:

• terapia cognitiva, care are ca scop identificarea si neutralizarea cauzelor emotionale care genereaza atacurile de panica;
• terapia de expunere, care se refera la punerea pacientului fata in fata cu temerile sale si incurajarea acestuia sa le infrunte si sa se angajeze treptat in activitati de care se teme sau pe care le-a evitat.

Pentru depistarea cauzelor ascunse ale tulburarii de panica, psihoterapeutii pot opta pentru terapiile psihodinamice si pentru cele psihanalitice.

Solutii de tratament naturale si tratamente complementare celor alopate si psihoterapeutice

Pe langa medicatia specifica si psihoterapie, persoanele care sufera de tulburari de panica sunt active pe forumuri de discutii si se inscriu in grupuri de suport pentru a intelege mai bine si pentru a ameliora simptomele.

Yoga, exercitiile de meditatie, terapia prin muzica, terapia prin umor, si masajul sunt modalitati frecvente de reducere a stresului pentru cei care au atacuri de panica. Terapia familiala, expunerea si constientizarea temerilor isi pot dovedi, de asemenea, eficienta in calmarea simptomelor.

Conform NCBI Journal of Psychiatry and Neuroscience, exercitiile fizice urmate de relaxarea musculara progresiva contribuie si ele la stimularea sistemului imunitar si la reglarea nivelului de serotonina si ajuta astfel persoanele care sufera de tulburari de panica.

Una dintre cele mai populare solutii naturale pentru prevenirea atacurilor de panica este valeriana. Pilulele, ceaiurile si picaturile orale pe baza de valeriana ajuta la reglarea tulburarilor de somn si la reducerea stresului. Acestea au un efect calmant asupra organismului si reduc starile de anxietate. Ceaiurile de musetel sau levantica au, la randul lor, efecte similare si genereaza o stare de bine.

O alta solutie naturala la care apeleaza pacientii este aromaterapia cu uleiuri esentiale. Mirosul placut al acestora si efectele calmante alunga sau contribuie la diminuarea starilor de neliniste. Poti folosi uleiuri esentiale de levantica, bergamota, musetel, margaritar sau iasomie pentru a te destinde si simti bine.

Tratarea atacurilor de panica la copii

La fel ca in cazul adultilor, identificarea factorilor care favorizeaza episoadele de panica este esentiala pentru stabilirea unui tratament. Solutiile sunt si ele similare in cazul copiilor, insa in cazul medicamentelor dozele sunt de regula adaptate in conformitate cu varsta si masa corporala a acestora.

Complicatii ale atacurilor de panica

Lasate netratate, atacurile de panica si tulburarea de panica pot avea efecte negative in ceea ce priveste stilul de viata. O persoana care are astfel de trairi se poate teme de recurenta lor si astfel va trai intr-o stare constanta de frica.

Printre complicatiile care pot aparea din cauza atacurilor de panica se numara:

• dezvoltarea anumitor fobii, cum ar fi frica de a conduce sau de a parasi locuinta;
• izolarea sociala;
• probleme la serviciu sau la scoala;
• depresie, tulburari de anxietate si alte afectiuni psihice;
• risc crescut de sinucidere sau ganduri suicidare;
• abuz de alcool sau alte substante;
• probleme financiare.

Toata lumea are, la un moment dat in viata, sentimente de panica sau anxietate, ca un raspuns natural la situatii stresante sau periculoase. Insa, o persoana cu tulburare de panica are sentimente de anxietate, stres si frica in mod regulat si acestea pot aparea in orice moment, cel mai adesea fara un motiv aparent. Tulburarea de panica este o conditie medicala comuna, afectand mai mult femeile decat barbatii.

Mai multe detalii despre cum puteti gestiona stresul gasiti aici, in editia 21 a revistei Perspective. 

Surse:

https://www.nimh.nih.gov/index.shtml

http://www.comunicatemedicale.ro/psihiatrie/2631-Comunicat-de-presa:-Romania-crestere-alarmanta-a-numarului-de-bolnavi-psihici/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278584604002003?via%3Dihub

https://adaa.org/understanding-anxiety/related-illnesses/substance-abuse

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2077351/

https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/

https://www.verywellmind.com/types-of-panic-attacks-2584251

https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/panic-attack-symptoms

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms#part_6105

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021

Sursa foto: Shutterstock