raceala-si-gripa-diferente-si-asemanari

Durere in gat, tuse, nas infundat sau care, dimpotriva, picura ca un robinet defect…Cine nu recunoaste aceste simptome care, fara a fi mortale, nu ne lasa nici sa traim prea bine in acele zile? Cu totii, am trecut prin ele. Uneori, le-am dus pe picioare, cum se spune, alteori, nu, fiind nevoie de masuri speciale de tratament. Haideti sa aflam ce face diferenta in felul cum reactioneaza organismul la intalnirea cu virusurile respiratorii si ce putem face cu adevarat pentru a ramane mereu in picioare.

text: Ana-Maria Nita

Peste 200 de virusuri specializate in ata­cul cailor respiratorii superioare circula in aerul ­pe care-l respiram zilnic. Si-atunci, cum se face, totusi, ca mai ales in unele perioade din an, cum este aceasta, a iernii, ne confruntam cu cele mai multe episoade de raceala (asa-numitul guturai) sau de gripa.
O cauza importanta sunt variatiile mari de temperatura de la inceputul sezonului rece, dar si temperaturile scazute din timpul iernii, care pot favoriza actiunea virusurilor respiratorii, daca eforturile de adaptare ale sistemului nostru imunitar ne lasa descoperiti. De altfel, pe acest fond, al variatiilor mari de temperatura – prin folosirea necorespunza­toare a aparatelor de aer conditionat – apar si acele pacatoase raceli de vara.
In mod normal, un adult se confrunta cu unu-doua episoade de viroza respiratorie pe an, iar copiii, al caror sistem imunitar este inca in formare, cu mai multe astfel de episoade. Or, daca impotriva virusului gripal exista formule de vaccinuri, impotriva celor peste 200 de virusuri de raceala nu exista decat o singura cale de protectie: imunitatea naturala, proprie fiecaruia.

BANALELE RACELI SAU TEMUTA GRIPA

O raceala comuna este rezultatul actiunii mai multor virusuri, dintre care frecvent intalnite sunt: rinovirusurile (rino = nas, virusuri care actioneaza la nivelul nasului), corizavirusurile (coriza = inflamarea nasului), reovirusurile (virusuri care ataca sistemul respirator si sistemul digestiv, REO – Respiratory Enteritic Orphan virus), adenovirusuri, virusul sincitial respirator, virusurile parainfluenza etc.
Multe dintre aceste virusuri – care se gasesc, mai mult sau mai putin, in gura, in faringe sau la nivelul tubului digestiv – nu determina alte probleme decat durere in gat (faringita), congestie nazala, tuse, mucozitati nazale si, uneori, atunci cand sinusurile sunt blocate, durere de cap.

Diferenta intre raceala si gripaGripa, in schimb, poate aparea ca urmare a contractarii unui singur virus, virusul gripal, caruia i s-au identifcat trei tulpini principale, numite A, B si C. Acest virus, care poate fi asemanat la aspect cu un scaiete (sferic, cu o suprafata acoperita cu numeroase ace), nu numai ca este mai agresiv, datorita structurii sale complexe, dar este si foarte imprevizibil, avand o mare capacitate de mutatie. Prin urmare, chiar daca, teoretic, estevorba de un singur virus structura sa genetica se poate schimba de la an la an si se poate comporta diferit, fara a fi recunoscut de organism, desi s-a mai confruntat cu el. In plus, virusul gripal se transmite foarte usor, prin mici picaturi de secretii nazo-faringiene, imprastiate prin tuse sau prin respiratie.

De obicei, manifestarile infectarii cu virusul gripal apar repede si in forta: persoana resimte o stare de slabiciune si de oboseala, stranuta in rafale, lacrimeaza, face febra mare, acuza usturime in gat, tuseste, are frisoane, transpira, se plange ca o dor muschii si capul. Dincolo de neplacutele simptome date de infectia cu virusul gripal – este adevarat, mai intense decat in cazul racelilor –, potentialul pericol vine din probabilitatea de suprainfectare cu alte microorganisme, care pot determina complicatii precum otitele, amigdalitele (faringiene) si chiar pneumonia. Totusi, ca si in cazul banalelor raceli, intensitatea simptomelor si amploarea pe care o ia infectia variaza in functie de varsta si de starea de sanatate general a persoanei afectate, mai exact, de raspunsul pe care sistemul imunitar este capabil sa-l aiba in momentul infectarii.

SOLUTII COTIDIENE DE PREVENIRE SI TRATAMENT

Se considera ca, in mod normal, un stil de viata echilibrat – cu o alimentatie sanatoasa si variata, care respecta toate principiile alimentare si care asigura necesarul de vitamina C, zinc, seleniu provenita prin consum zilnic de legume, zarzavaturi si fructe neprelucrate termic, precum si de preparate de plante medicinale, un program de somn care sa asigure odihna si refacerea completa, alternarea secventelor de munca cu cele de relaxare si de odihna, obiceiul de a face miscare sau chiar exercitii fzice – asigura o capacitate natural de aparare a organismului suficienta pentru a face fata cu brio oricarui atac viral respirator.

Vitamina D este un ingredient pe care nu-l asociem de regula cu infectiile respiratorii. Multi oameni de stiinta, printre care si dr. Linus Pauling, laureat al Premiului Nobel, au demonstrat rolul vitaminei D in profilaxia infectiilor respiratorii. Este recomandat ca in cazul grupelor de risc – copiii, femeile insarcinate, personalul medical, persoanele care lucreaza cu publicul si persoanele in varsta – sa se aplice masuri suplimentare de preventie a gripei, prin vaccinare.

Pentru celelalte peste 200 de tipuri de virusuri care dau viroze respiratorii, nu exista posibilitatea de vaccinare, se intelege. Masurile terapeutice au in vedere gestionarea simptomelor (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante), asocierea unor ingrediente ca vitamina C, N-acetilcisteina, zincul, produse pe baza de plante, dar si o hidratare corespunzatoare si asigurarea odihnei pentru refacere in perioada de convalescenta.

Referinte:
1. Manual de medicina naturista. Cel mai complet ghid de medicina naturala, dr. J.L. Berdonces, Editura All, 2010
2. Medicii va recomanda leacuri la indemana. Solutii simple de auto-ingrijire aprobate de medici pentru peste 140 de probleme de sanatate, Parsons/Walton/Press, 2005
3. www.livestrong.com/article/448919-is-n-acetyl-cysteine-good-for-colds/