Diete atente cu sanatatea ta

Motivele pentru care decidem sa urmam o dieta difera de la caz la caz. Dar, fie ca sunt de ordin estetic – ne dorim sa aratam mai bine – sau impuse de anumite afectiuni –, ele converg intr-un deziderat comun: o viata lunga, un organism sanatos si un corp in forma. In prezent, avem multiple optiuni din care sa alegem o dieta care ni s-ar putea potrivi. In cele ce urmeaza, va prezentam dietele cel mai intens discutate in acest moment.

text: Cristina Armas

Ne-am obisnuit sa vorbim despre diete in relatie cu efectul lor asupra pierderii sau castigarii in greutate. Dar alimentatia este unul dintre cei mai importanti fac­tori in preventia si controlul problemelelor de sanatate. Multe regimuri alimentare isi propun in primul rand sa previna sau sa tina in frau evolutia anumitor afectiuni. Si, tot mai mult, alegem ast­fel de diete, care sa tina cont de starea noastra de sanatate, de afectiuni sau carente, de problemele pe care dorim sa le rezolvam cu ajutorul alimentatiei, iar dezideratele de ordin estetic nu mai sunt principalul scop.

CLASIFICAREA DIETELOR

Cel mai folosit criteriu in clasificarea dietelor este proportia glucidelor, lipide­lor si proteinelor in planul de alimentatie. In functie de acesta, putem clasifica dietele in: diete hipolipidice – continut redus de grasimi; diete hipoglucidice („low carb”) – nivel redus de carbohidrati (glucide); diete hiperproteice – nivel mare de proteine; diete echili­brate caloric – respecta struc­tura generala a alimentatiei sanatoase, in varianta ei cea mai larg acceptata: 45-65% glucide, 10-35% proteine, 20-35% lipide. Fiecare tip de dieta are sustinatorii sai, dar rezultate­le obtinute difera, in functie de particularitatile fiecaruia si de asteptari. Daca in ulti­mele doua decenii dietele cele mai populare au fost cele care promiteau obtinerea rapida a unei siluete cat mai aproape de cea promovata de mass media, in ultimii ani oamenii se indreapta tot mai mult catre diete care ajuta la pastrarea unei sanatati bune, a unui corp armonios si a unei stari de spirit bune. Iata mai jos trei dintre ele.

DIETELE LOW-CARB

Dietele low-carb se evidentiaza ca fiind una dintre tendintele momentului. Acest lucru se datoreaza atat rezultatelor rapide in elimi­narea kilogramelor in plus, cat si benefiicilor pe care le aduce sanatatii mecanismul de functionare a acestora. Ce se intampla, mai exact? In cadrul digestiei, carbohidratii sunt transformati in zaharuri, inclusiv in glucoza. Glucoza patrunde in sistemul sanguin si stimuleaza pancreasul sa elibereze insulina care permite glucozei sa intre in celule pentru a fi folosita drept combustibil. Excesul de glucoza este transformat si stocat ca grasime, astfel incat aceasta sa poata fi utili­zata pentru a furniza energie atunci cand nivelul de gluco­za este prea mic. Asadar, un aport scazut de carbohidrati obliga organismul sa trans­forme lipidele in glucoza, ceea ce conduce la reducerea depozitelor de grasime. In plus, mentinerea unui bun nivel al glicemiei contribuie la prevenirea si reducerea simptomelor bolilor asociate cu un nivel crescut al aceste­ia, precum diabetul si bolile cardiovasculare. Dietele low-carb se diferentiaza intre ele in principal dupa gradul de restrictie a consumului de carbohidrati. Unele dintre acestea recomanda doar redu­cerea alimentelor precum bauturile zaharoase, alimentele de tip junk-food, produsele de patiserie, painea, orezul alb si pastele fainoase. Dietele mai restrictive re­comanda chiar limitarea consumului anumitor fructe cu continut mai mare de glucide. Conform ghidurilor de nutritie, carbohidratii ar trebui sa furnizeze aproxi­mativ 45% pana la 65% din consumul total de calorii zilnice. Deci, la 1.500 de calo­rii pe zi, ar insemna ca 600 pana la 900 de calorii vin din carbohidrati, adica intre 150 si 225 de grame. Orice valoare mai scazuta fata de aceste cifre poate fi considerata o dieta cu continut scazut de carbohidrati.

DIETELE KETOGENICE

Obiectivul unei diete ketogenice este de a mentine aportul de carbohidrati la un nivel minim, astfel incat corpul sa intre intr-o stare metabolica numita cetoza, in care grasimea stocata este metabolizata in cetone si uti­lizata ca sursa principala de energie. Dietele ketogenice, pe termen scurt, pot aduce beneficii in ameliorarea simptomelor anumitor boli si afectiuni. In plus, multi oameni care au urmat acest tip de dieta au observat schimbarea rapida a aspectului lor fizic si scade­rea in greutate. Fiindca limiteaza consumul zilnic de carbohidrati la ma­ximum 10%, se recomanda ca dietele keto sa fie urmate sub supraveghere medicala de persoanele care sufera sau au un istoric familial de afectiuni hepatice si/sau re­nale, vor sa conceapa un co­pil in viitorul apropiat, sunt insarcinate sau alapteaza ori sufera de hipertensiune arte­riala severa.

DIETELE VEGETARIENE

Exista mai multe tipuri de regimuri care limiteaza con­sumul de carne si produse de origine animala: lacto-vegeta­rian (permite lactatele), ovo-vegetarian (permite ouale), lacto-ovo vegetarian (permite lactatele si ouale), pesco-ve­getarian (permite pestele), dieta vegana (exclude orice fel de aliment de provenienta animala, inclusiv pestele si mierea). Unii oameni urmea­za o dieta semivegetariana, numita si dieta flexitariana, care este o dieta bazata in primul rand pe plante, dar care include, ocazional sau in cantitati mici, carne slaba, peste, lactate si oua. Motivele adoptarii acestor diete sunt variate, de la cele etice (schimbarea atitudinii fata de animale) la cele eco (constientizarea impactului consumului de carne asupra mediului). Sunt tot mai multe studii de caz care arata ca un regim vegetarian are efecte benefi­ce asupra sanatatii, scazand riscul de a dezvolta afectiuni cardio-vasculare si digestive, diferite tipuri de cancer, hi­pertensiune, obezitate, diabet de tip 2. Iar rezultatele unui studiu realizat de Scoala de Sanatate Publica Harvard indica faptul ca inlocuirea carnii rosii cu surse alternati­ve de proteine poate prelungi viata.

VERIFICATI-VA STAREA DE SANATATE INAINTE DE INCEPEREA UNEI DIETE!

Chiar daca va simtiti sanatosi si nu stiti sa suferiti de vreo boala care sa fie contraindi­cata intr-o dieta anume, este recomandat sa consultati me­dicul specialist si sa efectuati o verificare a starii de sana­tate inainte de a incepe un regim alimentar, oricare ar fi alegerea voastra. Acesta va va ajuta sa intelegeti care sunt nevoile nutritionale specifice ale organismului vostru si va va elabora programe alimen­tare personalizate. Completa­rea dietei cu suplimente ali­mentare, atunci cand e cazul, este benefica pentru a asigura echilibrul nutritional de care aveti nevoie.

Resurse:

1. thediabetescouncil.com
2. medicalnewstoday.com
3. nutritionistcluj.ro
4. verywellfit.com
5. mayoclinic.org
6. healthline.com
7. yourhormones.info
8. ketovale.com
9. jamanetwork.com
10. www.uchealth.org