Alergie sau intoleranta alimentara?

Desi pare surprinzator, intre alimentele pe care le consumam si sistemul nostru imunitar exista o stransa legatura. Alimentatia are un rol important in buna functionare a componentelor sistemului imunitar, insa, in anumite cazuri, poate determina si reactii destul de agresive din partea acestuia.

Alergia alimentara reprezinta o reactie imediata si destul de periculoasa a sistemului imunitar, dupa consumul anumitor alimente. Simptomele alergiei alimentare sunt adeseori confundate cu cele ale intolerantei alimentare, insa exista cateva elemente importante care le diferentiaza.

„ARTILERIA”, GATA DE LUPTA

Alergia alimentara este un semn al faptului ca in mecanismul de aparare al organismului ceva nu merge cum trebuie. Acesta percepe ca daunatoare o substanta care in mod normal este inofensiva, mobilizandu-si toata „artileria de lupta” pentru a o scoate din organism. Astfel, odata detectat agentul periculos, organismul produce anticorpi, numiti si imunoglobuline (IgE), pentru a elimina alergenul din corp. Daca acesta revine in mod repetat in organism, acesti anticorpi secreta histamina, o substanta care determina raspunsul inflamator si iritatia diferitelor tesuturi. Reactiile sunt imediate si, de obicei, localizate, putand avea o durata ce se intinde de la cateva ore pana la cateva zile. Acestea se manifesta la nivelul pielii (urticarie, eruptii cutanate, eczeme, umflarea buzelor, gurii, limbii, fetei si/sau gatului), la nivelul tractului respirator (stranut, rinoree, congestie nazala, tuse, respiratie dificila), la nivelul sistemului digestiv (crampe abdominale, diaree, greata, voma, balonare) si chiar sistemic, prin aparitia socului anafilactic (o reactie generalizata la nivelul intregului organism).

CAND APAR ALERGIILE

Alergia alimentara apare preponderent in copilarie, aproximativ 6-8% dintre copii sufera de aceasta boala, in timp ce la maturitate proportia celor care sufera de alergii alimentare scade, fiind intre 1 si 3%. Studiile arata ca aproximativ 75% dintre reactiile alergice la copii sunt provocate de consumul de oua, lapte, peste, nuci si arahide. La adulti, cele mai multe reactii alergice sunt determinate de fructe, legume, arahide. Daca alergiile specifice copilariei la oua si lapte de vaca pot disparea odata cu maturizarea sistemului imunitar, alergiile la nuci, legume, peste si crustacee au tendinta de a se mentine pe parcursul intregii vieti.

50% DIN OAMENI DEZVOLTA INTOLERANTE ALIMENTARE

Intoleranta alimentara este o reactie non-imunitara a organismului la anumite alimente, care se manifesta in special la nivelul sistemului digestiv, insa poate afecta intregul organism. Potrivit statisticilor, aproximativ 50% din populatie, adulti si copii, sufera de intoleranta la unul sau mai multe alimente, schimbarile alimentare din ultimele decenii fiind printre principalele cauze ale intolerantelor alimentare.

La nivelul sistemului digestiv, intoleranta alimentara se manifesta prin: crampe, balonare imediat dupa masa, senzatie de disconfort abdominal, diaree, constipatie, greata, lipsa poftei de mancare. Intoleranta alimentara creeaza dificultati in a scadea sau a creste in greutate. In plus, intolerantei alimentare i se asociaza o serie de manifestari psihoemotionale, precum letargia, depresia, stari de confuzie, migrena, manifestari cutanate: acnee, eczema, urticarie, prurit, iar in anumite cazuri, dureri musculare si osteoarticulare.

Intoleranta alimentara poate fi cauzata de:

• Absenta sau un deficit de enzime digestive care sa asigure digestia alimentelor, deficitul lactazei determina aparitia intolerantei la lactoza, una dintre cele mai intalnite forme de intoleranta;
• Aditivii alimentari – substantele utilizate de industria alimentara pentru potentarea gustului, culorii si cresterea termenului de valabilitate pot cauza intoleranta. Printre cele mai cunoscute sunt sulfitii utilizati in pastrarea fructelor si in procesul de fabricare a vinului, precum si monoglutamatul de sodiu, atat de utilizat in mezeluri;
• Stresul poate afecta sistemul digestiv si duce la o reactie a acestuia la consumul anumitor alimente.

Anumite afectiuni, cum este boala Crohn, boala celiaca si sindromul colonului iritabil.

Spre deosebire de alergia alimentara, simptomele intolerantei alimentare pot aparea pana la 72 de ore dupa consumul alimentelor, iar aceasta nu pune viata in pericol.

Printre alimentele care determina intoleranta se numara: lactatele, cerealele, fructele (fructoza din acestea), legumele, aditivii, zaharul, condimentele etc.

CAUZA: SCHIMBAREA REGISTRULUI ALIMENTAR

Alimentatia de tip vestic, care cuprinde produse semiprocesate, cu multi aditivi, rezultate dintr-o agricultura intensiva, reprezinta o cauza deloc neglijabila in cresterea numarului alergiilor si intolerantelor alimentare, se arata intr-o metaanaliza publicata in Current Opinion in Clinical Nutrition & Metabolic Care, din septembrie 2014. Alimentatia a determinat modificari majore in microbiomul uman (totalitatea bacteriilor care locuiesc in organismul uman), aceste modificari ducand la alterarea imunitatii digestive si la aparitia bolilor alergice si a intolerantelor. Dezvoltarea timpurie a functiei imunitare digestive si intretinerea integritatii stratului epitelial al intestinului printr-o alimentatie sanatoasa si un nivel optim de probiotice ar putea reduce semnificativ alergiile mediate IgE, dar si intolerantele alimentare, concluzioneaza autorii.

Referinte:

1. European Food Council – Food allergy and food intolerance, eufic.org
2. INFOSAN Information NoteNo. 3/2006 – Food Allergies, who.int
3. researchgate.net
4. safefood.eu
5. Skypala Isabel, Vlieg-Boerstra Berber, ”Food intolerance and allergy: increased incidence or contemporary inadequate diets?”

Articol publicat in Nr.3 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”