virozele-respiratorii-cauze-simptome-tratament-cum-le-putem-combate

Durere in gat, rinoree (secretie nazala), nas infundat si tuse. Sunt cateva dintre manifestarile clinice care ar putea fi indiciile unei infectii a tractului respirator superior sau inferior. Virozele respiratorii sunt cauzate de diverse tipuri de virusuri, iar printre cele mai intalnite forme pe care le pot lua sunt raceala si gripa.

Cum putem face diferenta intre raceala si gripa? Care sunt cele mai intalnite tipuri de viroze respiratorii, cum sunt diagnosticate si cum le putem combate? Sunt cateva dintre intrebarile la care incercam sa raspundem in cele ce urmeaza.

Ce sunt virozele respiratorii

Virozele sunt infectii ale cailor respiratorii superioare (nasul, cavitatea bucala, faringele, laringele) sau inferioare (trahee, bronhii, bronhiole). Infectiile respiratorii sunt frecvente si, de obicei, duc la manifestari care dispar de la sine, in sensul ca orice tratament medicamentos sau de alt tip poate ameliora simptomele, dar nu vindeca viroza in sine1.

Virusurile duc la dezvoltarea celor mai multe dintre formele de viroze, insa, sunt si cazuri in care pe langa infectia virala poate sa apara si una bacteriana (Bordetella pertussis, Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae). In aceste situatii, de cele mai multe ori este nevoie de un antibiotic. Altfel, nicio forma de viroza respiratorie nu se trateaza cu antibiotic, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

De obicei, virozele respiratorii nu reprezinta un pericol pentru viata, insa, pe fondul unui sistem imunitar slabit, cum este in cazul pacientilor care au suferit un transplant de organe sau care au si alte probleme medicale cum sunt cele cardiace, ele pot duce la complicatii si, in unele cazuri, la deces.

Virusurile gripale (de tip A si B) si virusul respirator sincitial sunt doua dintre cele mai frecvente cauze ale infectiilor respiratorii, a caror incidenta creste, de regula, iarna si in lunile de primavara. Ambele virusuri pot duce la simptome precum febra, tuse, cefalee (durere de cap) si stare generala de disconfort. Virusul respirator sincitial este prezent in special la copii.

Diagnosticarea timpurie este foarte importanta pentru a putea tine sub control manifestarile virozelor, mai ales in cazurile in care este necesara spitalizarea, si pentru a putea urma o schema de tratament adecvata formei de viroza (ex.: raceala, gripa, bronsiolita, faringita, laringita).

Cauzele virozelor respiratorii si factorii de risc

Sunt doua categorii de factori care duc la aparitia si la dezvoltarea virozelor respiratorii:

  • factori etiologici - cei care cauzeaza aparitia infectiei respiratorii, adica virusurile;
  • factori de risc - cei care favorizeaza dezvoltarea virozelor respiratorii.

Cauzele virozelor respiratorii - factori etiologici

Potrivit Asociatiei Spaniole de Pediatrie (AEPED) infectiile cailor respiratorii superioare sunt printre cele mai frecvente probleme medicale care se manifesta atat in cazul adultilor, cat mai ales in cazul copiilor. Acestia din urma pot prezenta semne de viroza respiratorie de la sase pana la opt ori pe an (fata de un adult, care poate avea 2-3 astfel de infectii pe an), in special in primii doi ani de viata. In cazul copiilor cu varsta de pana in doi ani, este una dintre cele mai intalnite motive de spitalizare2.

Conform AEPED, principalii factori etiologici care sunt asociati cu virozele respiratorii sunt:

  • virusurile sincitiale - A si B;
  • rhinovirusurile;
  • virusurile paragripale;
  • virusurile gripale A, B si C;
  • adenovirusurile;
  • metapneumovirusul uman;
  • bocavirusul uman;
  • coronavirusurile;
  • enterovirusurile.

Specialistii de la WebMD precizeaza ca sunt peste 200 de virusuri care pot provoca virozele respiratorii, dar in 20-30% dintre cazuri nu se cunoaste cauza exacta. Apoi, intre 15-20% dintre astfel de infectii sunt provocate de virusuri care sunt responsabile de manifestari respiratorii mult mai grave. Rhinovirusurile, active mai ales la inceput de toamna, primavara si vara, sunt cele mai raspandite cauze ale virozelor respiratorii (10-40% dintre cazuri). Coronavirusurile, prezente mai ales toamna si la inceput de primavara, sunt responsabile de aparitia a 20% dintre cazurile de viroza, la fel ca virusurile paragripale3.

Potrivit WebMD, este foarte important sa stim ca nu exista dovezi stiintifice clare care sa ateste faptul ca daca ne expunem temperaturilor scazute sau daca organismul se supraincalzeste putem dezvolta o infectie a cailor respiratorii. De asemenea, acestia precizeaza ca este un mit faptul ca dieta ar fi una dintre cauze sau ca amigdalele si polipii mariti ar fi factori agravanti sau favorizanti. Pe de alta parte, studiile realizate pana acum sugereaza faptul ca stresul si alergiile care implica zona nasului sau a gatului pot creste riscul de viroze respiratorii4.

Este bine sa retinem ca peste infectiile virale se pot suprapune cele de natura bacteriana (Bordetella pertussis, Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae). In aceste situatii pot sa apara complicatii care pot fi tinute sub control. Este indicat sa apelam la consultul unui medic care sa puna diagnosticul si sa ne recomande o schema de tratament adecvata.

Factorii de risc

Pe langa factorii etiologici, virozele respiratorii sunt favorizate si de cei numiti in literatura de specialitate „factori de risc”5. Acestia se refera fie la anumite categorii de persoane, fie la deprinderi pe care ni le-am format de-a lungul vietii. Potrivit Mayo Clinic, este vorba despre:

  • copiii cu varsta pana la doi ani (sunt predispusi infectiilor cu virusul respirator sincitial, mai ales daca au frati sau surori care merg la gradinita sau la scoala; riscul de infectie este mai mare incepand de toamna pana la sfarsitul primaverii);
  • bebelusii nascuti prematur;
  • copiii care au malformatii congenitale ale inimii sau care au probleme pulmonare;
  • un sistem imunitar slabit, cum este cazul pacientilor care sunt supusi chimioterapiei sau unui transplant de organe, de exemplu;
  • adultii cu varsta inaintata;
  • persoanele care au astm, probleme cardiace sau pulmonare sau care au infectia cu virusul HIV.

Cum se manifesta virozele respiratorii

Virozele respiratorii se manifesta diferit in functie de tipul virusului care le provoaca si de istoricul medical al fiecarui pacient. Pot exista cazuri in care sa se manifeste o dubla infectie virala sau in care pe langa infectia virala sa apara si una bacteriana. Mai jos, sunt cateva dintre simptomele si complicatiile generale care pot fi observate in cazul virozelor respiratorii.

Simptomele virozelor respiratorii

Cum se manifesta virozele respiratorii

Printre manifestarile generale ale virozelor respiratorii pot fi mentionate:

  • febra;
  • tuse;
  • rinoree (secretie nazala fluida sau vascoasa, anterioara - spre nas sau posterioara - in spatele foselor nazale);
  • stranut;
  • dureri in gat;
  • cefalee (dureri de cap);
  • dureri musculare;
  • stare de oboseala;
  • stare generala de disconfort.

Formele usoare de viroze respiratorii, cum sunt racelile comune, de exemplu, dureaza intre 7 si 10 zile6.

Cand mergem la medic

In momentul in care observam ca simptomele se agraveaza sau ca pe langa manifestarile initiale apar si unele dintre cele de mai jos, este recomandat sa mergem la un consult medical:

  • dificultati de respiratie;
  • febra foarte mare (39-40 de grade);
  • febra persistenta care nu cedeaza la antitermice;
  • stari de confuzie;
  • semne de deshidratare (ameteala atunci cand ne ridicam sau urinam mai putin decat este normal);
  • stari de voma.

Complicatiile virozelor respiratorii

Uneori, virozele respiratorii pot manifesta complicatii. Acestea din urma difera in functie de specificul fiecarui virus, dar, in general, se refera la:

  • pneumonie (infectie sau inflamatie la nivelul plamanilor);
  • bronsiolite (inflamarea la nivelul bronhiolelor);
  • laringita;
  • crup;
  • sinuzita;
  • meningita;
  • otita;
  • encefalita.

Transmiterea virozelor respiratorii

Virozele respiratorii se pot transmite celor din jur prin contact direct sau indirect cu persoana contaminata si pe calea aerului. Atunci cand tusim sau stranutam necorespunzator (nu folosim batista sau nu indoim bratul ca sa stranutam in zona cotului, ci utilizam palmele, de exemplu), raspandim in aer agenti infectiosi care ajung sa fie inspirati de cei care sunt in apropierea noastra.

In momentul in care nu ne spalam pe maini si suntem purtatorii virusului putem contamina clantele, suprafata telefonului. Daca cineva vine in contact cu acestea, poate contracta virusul (contact indirect). Daca se spala pe maini, poate evita infectarea, dar daca va duce mana la ochi sau la nas inainte de a face acest lucru, atunci se poate contamina.

Contactul direct se refera inclusiv la actiunea de a da mana cu cineva care a contractat virusul (atunci cand stranutam sau tusim in palme si nu ne spalam pe maini, virusul ramane pe suprafata pielii).

Atentie! Este de retinut faptul ca virusurile cauta, de fapt, o gazda pentru a se putea dezvolta si multiplica. Nu supravietuiesc in afara gazdei decat cateva ore, timp suficient, insa, pentru a gasi mediul propice.

Cand suntem contagiosi

De obicei, perioada de incubare (intervalul dintre momentul contractarii virusului si aparitia primelor semne ale infectiei) este de 1-10 zile, dar poate varia, in functie de tipul virusului. Virozele respiratorii sunt, in general, contagioase.

Perioada in care suntem contagiosi se refera, in general, la primele cinci zile de la debutul primelor manifestari clinice. In unele cazuri, putem ramane purtatori ai virusului care a provocat viroza respiratorie (si deci putem transmite virusul in continuare) chiar si dupa ce simptomele infectiei au disparut7.

Cele mai importante tipuri de viroze respiratorii

tipuri de viroze respiratorii

In functie de virusul care provoaca infectia respiratorie si de localizarea acesteia, exista mai multe tipuri de viroze respiratorii. Cele mai intalnite sunt raceala comuna si gripa. Pe langa acestea, insa, mai pot fi mentionate faringitele, laringitele, laringo-faringitele sau bronsiolitele. Unele dintre simptome pot fi asemanatoare, prin urmare, este recomandat sa recurgem la consultul medicului care sa puna un diagnostic corect si sa ne indice modalitatea adecvata pentru a tine sub control manifestarile, uneori acute.

Diferenta dintre raceala si gripa

Raceala comuna si gripa sunt viroze respiratorii, dar cauzate de virusuri diferite. Este foarte dificila diferentierea intre cele doua, pentru ca manifestarile lor sunt aproape similiare. Totusi, specialistii de la Centers for Disease Control and Prevention mentioneaza cateva indicii prin care putem facem diferenta intre cele doua. De asemenea, este foarte important de mentionat ca, daca in cazul racelilor nu exista un vaccin anume pentru a putea evita aparitia infectiei, in cazul gripei exista si este indicat sa tinem cont de recomandarile medicilor in ceea ce priveste utilizarea lor.

Pentru a se pune un diagnostic corect sunt necesare anumite teste care sunt recomandate in primele zile de la aparitia simptomelor. In general, racelile comune nu prezinta complicatii si nici nu provoaca probleme medicale grave. In schimb, gripa, in anumite conditii, poate duce chiar si la deces.

Simptome Raceala comuna Gripa
debut

gradual

brusc
febra foarte rar frecvent si foarte mare (peste 38 de grade)
dureri musculare foarte rar si usoare frecvent si severe
cefalee (dureri de cap) rar frecvent
frisoane de obicei, nu frecvent
stare de oboseala uneori in mod obisnuit (poate dura de la doua, la trei saptamani)
stranut frecvent uneori
congestie nazala (nas infundat) frecvent uneori
dureri in gat frecvent uneori
durere in piept, tuse usoara pana la moderata frecvent
complicatii congestia sinusurilor, infectii ale urechii interne sinuzita, otita, pneumonie, bronsita, poate duce la deces

Sursa: Centers for Disease Control and Prevention8

Alte forme de viroze respiratorii

Rinovirusurile si coronavirusurile duc, de cele mai multe ori, la aparitia racelilor comune (infectii ale tractului respirator superior), cu simptome care pot include secretiile nazale, durerile in gat sau starea generala de disconfort. Acest tip de viroza respiratorie este cel mai intalnit, pentru ca exista un numar foarte mare de serotipuri ale rinovisurilor si ale coronavirusurilor. Cele mai multe infectii sunt usoare si trec de la sine. Medicul poate recomanda un tratament pentru ameliorarea simptomelor. Pe fondul unui sistem imunitar slabit, pot sa apara infectii ale cailor respiratorii inferioare.

Virusurile paragripale si adenovirusurile sunt prezente in mod special in timpul primaverii, al verii si toamna. De obicei, manifestarile clinice implica febra, secretie nazala si tuse. Virusurile paragripale pot duce la complicatii ca pneumonia sau crupul.

Infectiile respiratorii pot sa fie cauzate si de bacterii, cum sunt Bordetella pertussis, Chlamydophila pneumoniae si Mycoplasma pneumoniae. Bordetella pertussis poate provoca tusea convulsiva, caracterizata de tuse prelungita si insotita de starea de voma. Mycoplasma penumoniae este cauza infectiilor respiratorii ale tractului superior cum sunt faringitele sau traheobronsitele si poate cauza pneumonie. Chlamydophila pneumoniae este foarte rar cauza pneumoniilor9.

Diagnosticarea virozei respiratorii

Pentru ca manifestarile virozei respiratorii pot fi confundate foarte usor cu cele ale altor probleme medicale, cum sunt alergiile, de exemplu, este indicat sa recurgem la recomandarile medicului. Acesta va stabili diagnosticul exact pe baza consultului medical si a perioadei din an in care apar manifestarile. In timpul consultului, medicul va examina felul in care functioneaza plamanii (ne va asculta cu un stetoscop), pentru a identifica sunete neobisnuite. De obicei, un simplu astfel de consult este suficient pentru diagnostic. Insa, sunt situatii in care medicul poate recomanda teste de laborator sau imagistice care sa elimine sau sa confirme prezenta unui tip de virus10.

Printre aceste teste suplimentare pe care medicul ni le poate recomanda, se pot mentiona urmatoarele, potrivit Mayo Clinic:

  • teste de sange care sa evidentieze numarul celulelor albe sau prezenta unor virusuri, a unor bacterii sau a altor germeni;
  • radiografii pulmonare;
  • exudat nazal, faringian, lingual;
  • teste pentru determinarea cantitatii de oxigen din hemoglobina (oximetrie).

Cum putem ameliora manifestarile virozelor respiratorii

cum tratam virozele respiratorii

Fiind vorba despre infectii virale, ele nu se trateaza cu antibiotice, decat in masura in care sunt insotite si de infectii bacteriene. Este bine sa retinem ca, in general, este vorba despre manifestari care trec de la sine, nu datorita terapiei pe care am urmat-o. Terapia in sine poate contribui la ameliorarea simptomelor. Este foarte important sa nu incercam sa gasim metode de tratament pe cont propriu, ci sa recurgem la recomandarile medicilor. Aceasta, pentru a evita agravarea manifestarilor sau aparitia complicatiilor. In unele cazuri, cum sunt infectiile cu virusuri gripale, este posibil sa fie nevoie chiar de spitalizare.

Tratament medicamentos

Nu exista un tratament specific pentru virozele respiratorii. In infectiile respiratorii acute este posibil ca medicul sa recomande spitalizarea, pentru monitorizarea problemelor respiratorii si pentru a se putea administra fluide intravenos. In functie de fiecare caz in parte, medicul poate recomanda:

  • antipireice si analgazice - pot fi recomandate pentru a reduce febra sau pentru a ameliorara durerile de gat;
  • decongestionante - pot fi recomandate pentru a decongestiona caile nazale;
  • antitusive sau expectorante - pot fi utilizate pentru a ameliora tusea sau pentru a fluidifica secretiile de la nivelul sistemului respirator.

Metode care sustin actiunea tratamentului medicamentos

Specialistii de la Mayo Clinic recomanda cateva metode care pot sustine actiunea tratamentului medicamentos10.

  • pastrarea umiditatii in aer - este recomandat sa mentinem o temperatura optima in camera in care stam; daca aerul este uscat, este bine sa folosim un umidificator sau un vaporizator; este important sa facem acest lucru pentru a decongestiona caile respiratorii si a contribui la ameliorarea tusei; nivelul optim de umiditate dintr-un spatiu inchis este in jur de 50%;
  • hidratarea - lichidele calde, cum sunt supele, pot contribui la fluidizarea secretiilor nazale; de asemenea, ne ajuta sa evitam deshidratarea;
  • picaturile cu solutie salina - putem utiliza picaturile cu solutie salina pentru a decongestiona caile nazale; este recomandat sa facem acest lucru mai ales inainte de culcare;
  • evitarea fumului de tigara - fumul de tigara poate agrava simptomele unei viroze respiratorii si este recomandat sa-l evitam;
  • repausul la pat - in toate cazurile de viroza respiratorie este recomandat repausul la pat, pentru a permite organismului sa se refaca.

Ce facem ca sa combatem aparitia virozelor respiratorii

Daca in cazul gripei exista vaccinuri care sunt recomandate anual, in functie de tulpinile noi pe care virusurile le dezvolta, in nicio alta forma de viroza respiratorie nu exista posibilitatea de a combate aparitia infectiilor prin utilizarea vaccinurilor. Exista, insa, anumite reguli pe care le mentioneaza si expertii de la Mayo Clinic si care se refera la urmatoarele aspecte:

  • spalarea frecventa a mainilor - este foarte important sa ne spalam des pe maini, dar mai ales corect; virusurile nu pot rezista in afara unei gazde decat cateva ore, insa, putem contracta un tip de virus prin contactul direct sau indirect cu o persoana contaminata; prin urmare, daca ne spalam pe maini temeinic, putem reduce riscul contractarii virusurilor;
  • evitarea expunerii la factori de risc - aglomeratiile sunt un factor de risc in aparitia virozelor respiratorii; mastile de protectie ne pot proteja, chiar daca nu 100%;
  • mentinerea curateniei - ca sa evitam raspandirea virusurilor si a bacteriilor este recomandat sa mentinem curatenia, mai ales in bucatarie si in baie;
  • mentinerea unui sistem imunitar puternic - este foarte important sa avem o dieta echilibrata, sa facem sport, sa utilizam suplimente alimentare, la recomandarea medicilor, astfel incat sistemul imunitar sa poata fi sustinut eficient.

Asadar, virozele respiratorii sunt infectii virale care se manifesta la nivelul tractului respirator superior si inferior. In cele mai multe cazuri, nu apar complicatii, insa, exista situatii in care este nevoie chiar de spitalizare. Pentru ca simptomele pot fi similare cu ale altor probleme medicale, este indicat sa recurgem la recomandarile medicilor, chiar de la primele semne.

Surse:

  1. https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Clinical+and+Interpretive/62832
  2. https://www.aeped.es/sites/default/files/documentos/irsv.pdf
  3. https://www.webmd.com/cold-and-flu/cold-guide/common_cold_causes
  4. https://www.webmd.com/cold-and-flu/cold-guide/common_cold_causes#1-2
  5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/respiratory-syncytial-virus/symptoms-causes/syc-20353098
  6. https://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/public+content/sa+health+internet/health+topics/health+conditions+prevention+and+treatment/infectious+diseases/viral+respiratory+infections/viral+respiratory+infections+including+symptoms%2C+treatment+and+prevention
  7. https://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/public+content/sa+health+internet/health+topics/health+conditions+prevention+and+treatment/infectious+diseases/viral+respiratory+infections/viral+respiratory+infections+including+symptoms%2C+treatment+and+prevention
  8. https://www.cdc.gov/flu/symptoms/coldflu.htm
  9. https://www.sahealth.sa.gov.au/wps/wcm/connect/public+content/sa+health+internet/health+topics/health+conditions+prevention+and+treatment/infectious+diseases/viral+respiratory+infections/viral+respiratory+infections+including+symptoms%2C+treatment+and+prevention
  10. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/respiratory-syncytial-virus/diagnosis-treatment/drc-20353104

Sursa foto: Shutterstock