ficatul-gras-cauze-simptome-si-tratament

Ficatul gras sau steatoza hepatica este o afectiune generata de acumularea grasimii la nivelul ficatului. Boala poate evolua in steatohepatita, atunci cand este insotita de inflamatie, prin cresterea transaminazelor, si poate progresa in ciroza sau cancer de ficat, daca nu este tratata la timp.

In acest articol vei afla care sunt cauzele si simptomele acestei afectiuni, in ce consta tratamentul si ce masuri pot fi luate pentru a preveni steatoza hepatica.

Cauzele ficatului gras

cauzele ficatului gras

Steatoza hepatica este caracterizata de un nivel crescut de grasime in ficat, de peste 10% din suprafata organului. Medicii specialisti au stabilit existenta a doua tipuri de steatoza hepatica, in functie de cauzele declansatoare:

1. Steatoza hepatica alcoolica – este declansata de consumul ridicat de alcool (peste 20 gr. alcool in cazul femeilor, respectiv 30 gr. alcool pur pe zi in cazul barbatilor).

2. Steatoza hepatica nonalcoolica - este influentata de o serie de afectiuni precum: diabetul zaharat, toleranta alterata la glucoza orala, dislipidemie, infectii virale cronice (de exemplu, infectia cu virus hepatitic B sau C) sau infectia cu HIV, boli metabolice (de exemplu, boala Wilson), administrarea unor medicamente, sarcina.

Desi exista aceasta clasificare, medicii nu cunosc exact motivul pentru care anumite persoane sunt cu precadere predispuse la a dezvolta steatoza nonalcoolica si coreleaza aceasta boala cu dieta si stilul de viata.

Simptomele ficatului gras

Cresterea in dimensiuni a ficatului nu are simptome specifice, dar in unele cazuri persoanele afectate pot simti:

  • oboseala extrema;
  • lipsa de energie, extenuare;
  • durere abdominala;
  • o usoara inflamare in partea dreapta a abdomenului, insotita de durere subcostala;
  • lipsa poftei de mancare;
  • pierdere in greutate;
  • greata.

In cele mai multe situatii, steatoza este identificata la analizele de rutina, cand se observa valori modificate ale functiei hepatice.

Cum se stabileste diagnosticul de ficat gras

Desi boala este in multe cazuri asimptomatica, o serie de modificari ale analizelor ar putea indica aceasta afectiune. In primele stadii ale bolii, valorile crescute ale transaminazelor in sange sunt un indicator relevant, iar in stadiile avansate, boala poate fi identificata prin ecografie abdominala de rutina.

Etapele care pot conduce la diagnosticul de steatoza hepatica sunt:

1. Anamneza: medicul noteaza eventualele simptome, examineaza informatiile din istoricul medical al pacientului (daca are diabet, hepatita, boala Wilson etc.) si al familiei sale, masoara circumferinta abdominala si palpeaza abdomenul pentru a identifica posibile modificari ale dimensiunii ficatului.

2. Analize de sange: se verifica valorile enzimelor hepatice (se urmaresc indeosebi enzimele ALT, AST si GGT), ale lipidelor serice (colesterol, trigliceride), ale glicemiei (glucoza serica) si se urmaresc markerii virali (Ag HBs, anticorpii Anti VHC).

3. Proceduri imagistice: se realizeaza dupa caz: ecografia, tomografia computerizata sau investigatia RMN.

4. Evaluarea: in cazul in care medicul suspecteaza o boala hepatica avansata, se poate evalua organul atat printr-o procedura invaziva (biopsie hepatica), cat si prin teste noninvazive de tipul Fibroscan sau FibroMax.

In plus, screeningul pentru steatoza hepatica (ecografia) trebuie efectuat in special de persoanele cu diabet zaharat, obeze, care au dislipidemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie si hipertensiune arteriala.

Cum se pot diminua simptomele ficatului gras

cum se pot diminua simptomele ficatului gras

In functie de cauza steatozei hepatice (alcoolica sau nonalcoolica), se urmeaza un tratament care presupune, de cele mai multe ori, adoptarea unor schimbari in stilul de viata. Gastroenterologul, medicul internist sau nutritionistul ii indica pacientului tratamentul care trebuie urmat si o dieta sanatoasa, care pot reduce concentratia de grasime din ficat.

Administrarea de suplimente alimentare pe baza de silimarina si glutation care pot veni in completarea regimului alimentar recomandat de medicul specialist. Acestea imbunatatesc functia hepatica prin reducerea stresului oxidativ si ajuta la pastrarea structurii normale a ficatului in urma distructiei hepatocitelor prin scaderea cicatrizarii fibroase a ficatului. De retinut este faptul ca administrarea se va face in functie de mai multi factori: gravitatea afectiunii, tipul de steatoza hepatica si recomandarile medicului specialist.

Tratamentul cu astfel de suplimente nu trebuie urmat mai mult de 6 luni consecutiv. Atentie, in unele cazuri, suplimentele pot interfera cu tratamentul medicamentos si este importanta aprobarea medicului inainte de a incepe orice cura.

Citeste si Ce este silimarina si ce beneficii poate aduce acest extract natural organismului tau?

Evolutia bolii

evolutia bolilor de ficat

Steatoza hepatica, prin grasimea acumulata in exces, distruge celulele hepatice. Lasata netratata, boala provoaca inflamatie, necroza si regenerare nodulara. Aceste complicatii modifica marimea organului si ii perturba functia. In unele cazuri se poate ajunge la ciroza hepatica sau carcinom hepatic (daca boala este cauzata de infectia cu virus hepatitic C sau B sau de consumul de alcool).

De aceea, cand nu este tratata la timp, boala hepatica avanseaza si duce la aparitia unor complicatii, precum icter, edeme sau ascita (lichid in cavitatea peritoneala). Persoanele diabetice care au ficatul gras si nu respecta un regim special pot dezvolta fibroza hepatica.

Evolutia spre aceste afectiuni depinde de stadiul bolii si de respectarea tratamentului indicat de medicul specialist. In acest caz, probabilitatea de refacere a celulelor afectate este mai mare daca se renunta la consumul de alcool, daca pacientul scade in greutate, daca respecta regimul si recomandarile medicului.

Metode de preventie

Pentru a preveni riscul de steatoza hepatica nonalcoolica, este important sa respecti sfaturile de mai jos:

  • Alege un stil de viata sanatos, bazat pe o dieta cu un continut scazut de grasimi animale si un procent ridicat de legume, fructe, cereale integrale si surse de grasimi sanatoase (de exemplu, ulei de masline, avocado).
  • Mentine-ti o greutate normala prin sport si un stil de viata sanatos, iar in cazul in care ai un surplus de kilograme sau esti expus riscului de obezitate consulta un specialist care sa iti recomande o dieta echilibrata.
  • Fa miscare in fiecare zi, daca poti si ai aprobarea medicului. Aceasta nu trebuie sa fie de intensitate ridicata. Poti opta pentru mers alert, 30 de minute pe zi. Studiile arata ca un stil de viata activ protejeaza ficatul si ajuta intreg organismul sa functioneze la un nivel optim.

Preventia are un rol foarte important, iar recomandarile mentionate mai sus pot impiedica dezvoltarea acestei boli asimptomatice, care afecteaza aproximativ o treime din populatia tarilor occidentale.

Surse bibliografice:

1.https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/symptoms-causes/syc-20354567
2.https://www.webmd.com/hepatitis/fatty-liver-disease#1
3.https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/when-the-liver-gets-fatty

Sursa foto: Shutterstock