ce-este-endometrioza-de-la-primele-simptome-la-infertilitate-si-alte-complicatii-medicale

Desi numarul cazurilor de endometrioza este unul notabil, iar simptomatologia este prezenta si in randul femeilor cu varste mai mici de 30 de ani, conform unui studiu global, inca exista o serie de necunoscute in lumea medicala, atunci cand vine vorba despre aceasta afectiune. Ce este endometrioza? O afectiune ginecologica cronica, adesea progresiva, manifestata preponderent prin dureri in zona abdominala, dar si alte simptome specifice, despre care vom vorbi mai multe in cele ce urmeaza.

Endometrioza se caracterizeaza prin prezenta stromei si a glandelor specifice endometrului in afara uterului, adesea chiar la nivelul structurilor pelviene (ovare si trompe uterine). In endometrioza, atat peritoneul de la nivelul regiunii pelviene, cat si septul rectovaginal pot prezenta tesut endometrial - acesta este cazul diagnosticului de endometrioza pelvina. Desi mai rare, exista si cazuri in care afectiunea se dezvolta la distanta de zona pelvisului, iar tesutul endometrial se pozitioneaza la nivel pulmonar, hepatic sau chiar cerebral. Pentru a intelege mai bine aceasta afectiune si a afla totul despre endometrioza si despre cum se manifesta aceasta, te invitam sa parcurgi informatiile de mai jos:

Cauzele aparitiei endometriozei si factorii de risc

Cauzele endometriozei nu au fost cunoscute cu precizie pana in prezent. Factorii genetici, cei de mediu, dar si stilul de viata par sa aiba un rol major in aparitia bolii. Totodata, exista o serie de factori de risc care pot creste posibilitatea dezvoltarii endometriozei, iar unii dintre acestia, precum inaintarea in varsta sau istoricul medical al familiei nu pot fi controlati.

Ce cauzeaza dezvoltarea endometriozei

Conform unui studiu din 2016, numarul femeilor care sufera de endometrioza a depasit 10 milioane, global. Endometrioza are o incidenta mai mare in randul femeilor cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani, insa, s-au inregistrat cazuri inclusiv in randul preadolescentelor a caror varsta nu depaseste 10 ani. Desi cauzele endometriozei nu sunt cunoscute pe deplin, exista cateva teorii care leaga aceasta afectiune de diverse contexte precum:

  • Menstruatia retrograda - aceasta teorie sustine ca o parte dintre celulele si tesuturile menstruale nu sunt eliminate, ci revin prin tuburile falopiene in cavitatea peritoneala. Atunci cand se intampla acest lucru, aceste celule si tesuturi se ancoreaza pe tesutul endometrial din uter si invadeaza ulterior exteriorul. Aceasta teorie nu explica, insa, cazurile de endometrioza in randul tinerelor care nu au ajuns la momentul primei menstruatii.
  • Hormonii si imunitatea - conform unor teorii, hormonii si factorii ce tin de imunitate pot transforma in mod eronat anumite celule din peritoneu in celule endometriale. Teoria inductiei, caci asa este cunoscuta, ar putea explica incidenta in randul preadolescentelor, precum si extensia endometriozei la nivelul creierului, al plamanilor sau al pielii. Combinatia de factori - hormoni, afectiuni autoimune, toxine - este, insa, nedovedita inca.
  • Celulele embrionare - conform teoriei celulelor embrionare, estrogenul le poate transforma pe acestea in celule endometriale, in perioada pubertatii. Astfel, celulele embrionare reziduale pe care tractul reproductiv le dezvolta la nastere pot rezista si se pot transforma, sub actiunea estrogenului. Desi aceasta teorie explica incidenta la grupe de varsta mici, nu explica manifestarile la nivelul altor organe decat cele aflate in cavitatea pelviana.
  • Mostenirea genetica - se pare ca genetica joaca un rol important in dezvoltarea endometriozei, conform statisticilor. Pe langa mostenirea ereditara, genetica ar putea contribui chiar si indirect la instalarea endometriozei, prin influenta pe care o are asupra producerii hormonilor, cu atat mai mult cu cat endometrioza apare adesea in paralel cu un nivel crescut de estrogen. Oamenii de stiinta sustin ca endometrioza este cauzata de mutatii genetice multiple: somatice (care au loc ulterior conceperii si nu pot fi mostenite), ale liniei germinale (care se transmit urmasilor) sau o combinatie intre cele doua tipuri de mutatii. Printre cele mai cunoscute mutatii genetice mentionate in legatura cu endometrioza se numara urmatoarele:
  1. 7p15.2, care influenteaza dezvoltarea uterina
  2. GREB1/FN1, care ajuta la reglarea productiei de estrogen
  3. MUC16, mutatia responsabila de formarea straturilor de mucus protector in interiorul uterului
  4. CDKN2BAS, care regleaza genele supresoare tumorale
  5. VEZT, care sustine crearea genelor supresoare tumorale
  6. WNT4, o mutatie vitala pentru dezvoltarea aparatului reproducator feminin

Care sunt factorii de risc pentru endometrioza

Pe langa genetica, exista o serie de caracteristici comune femeilor care sufera de endometrioza. Desi diagnosticul poate exista atat in absenta lor totala, cat si in prezenta mai multora, cel mai des intalniti factori de risc pentru endometrioza sunt urmatorii:

  • Varsta - endometrioza afecteaza preponderent femei la varsta reproductiva, intre 15 si 49 de ani, cu o incidenta mai mare in intervalul de varsta 25-35 de ani. Cum aceasta este varsta la care numeroase femei vor sa devina mame, infertilitatea este primul semn al endometriozei si totodata cel care le pune problema mai multor investigatii. Conform statisticilor, intre 20 si 50% dintre femeile care urmeaza un tratament pentru infertilitate sufera de endometrioza.
  • Indicele de masa corporala - o valoare mica a acestuia poate constitui un factor de risc important pentru dezvoltarea endometriozei. Reciproca este valabila - conform mai multor studii clinice, femeile care sufera de obezitate au un risc mai mic cand vine vorba de endometrioza.
  • Alte afectiuni - anomaliile uterine, fibromul uterin, polipii uterini, uterul retrovers, malformatiile congenitale ale uterului, contractiile vaginale asincron;
  • Absenta sarcinii si a alaptarii - riscul endometriozei scade dupa prima sarcina, conform unui studiu din 2016;
  • Interventiile chirurgicale la nivelul abdomenului - indiferent daca vorbim despre cezariana sau histerectomie;
  • Factorii de mediu si stilul de viata - care au un impact puternic asupra nivelului de estrogen.
  • Diferite caracteristici ale ciclului menstrual - pe care femeile diagnosticate cu endometrioza le au in comun, cum ar fi:
  • Prima menstruatie inainte de implinirea varstei de 12 ani;
  • Durata ciclului menstrual mai scurta de 27 de zile;
  • Menstra a carei durata se intinde pe mai mult de 7 zile;
  • Expunerea prelungita la estrogen (menstruatie timpurie sau menopauza tarzie);
  • Simptome menstruale severe.

Simptomele endometriozei: cum se manifesta aceasta afectiune

simptome endometrioza

Cel mai frecvent simptom al endometriozei este durerea pelviana, asociata adesea menstruatiei. Desi foarte multe femei experimenteaza crampe menstruale, cele asociate endometriozei sunt mult mai intense, iar durerea se poate agrava in timp. Alte semne ale endometriozei pot fi:

  • Dismenoreea - durerile pelviene si crampele menstruale pot incepe inainte de menstruatie, depasind de multe ori perioada acesteia. Adesea, sunt asociate cu dureri de spate si abdominale.
  • Durerile in timpul actului sexual;
  • Dureri la urinare sau dureri care insotesc miscarea intestinala;
  • Sangerarea excesiva si sangerarile intre doua menstruatii;
  • Infertilitatea.

Alte manifestari ale endometriozei pot fi oboseala, diareea, constipatia, balonarea sau greturile, experimentate cu precadere in perioada menstruatiei. Severitatea durerilor menstruale nu este, insa, un indicator clar pentru endometrioza sau pentru stadiul acesteia. De altfel, boala pelvina inflamatorie (BIP) sau chisturile ovariene se pot manifesta prin acest simptom, la fel si sindromul colonului iritabil. Acesta din urma poate insoti endometrioza, iar aceasta situatie ar putea ingreuna un diagnostic corect.

Localizarea endometriozei

Prin definitie, endometrioza reprezinta acumularea de tesut endometrial in afara cavitatii uterine. De cele mai multe ori, endometrioza se localizeaza la nivelul ovarelor, al tuburilor falopiene, al ligamentelor uterosacrale, in zona dintre uter si rect (cul-de-sac posterior) si in cea dintre uter si vezica urinara (cul-de-sac anterior), pe suprafata exterioara a uterului si pe membrana care captuseste cavitatea pelviana.

Alte zone, mai putin obisnuite, unde se poate localiza tesutul endometrial includ intestinele, rectul, vezica urinara, vaginul, cervixul, vulva sau in aria cicatricilor de la interventiile chirurgicale realizate la nivelul abdomenului.

Stadiile endometriozei

Endometrioza este de mai multe tipuri sau, altfel spus, diagnosticul incadreaza evolutia afectiunii in patru stadii, astfel:

  • Endometrioza stadiul 1 (minima)
  • Endometrioza stadiul 2 (usoara)
  • Endometrioza stadiul 3 (moderata)
  • Endometrioza stadiul 4 (severa)

Aceasta clasificare si, implicit, diagnosticul pot varia in functie de densitatea leziunilor, de suprafata pe care o ocupa acestea, dar si de starea tesutului cicatricial. Pentru un diagnostic corect, medicii specialisti acorda intre 0 si peste 40 de puncte, pentru a evalua severitatea endometriozei. Astfel, primul stadiu este incadrat intre 1-5 puncte si se descrie prin leziuni putine, superficiale. Stadiul al doilea (6-15 puncte) se caracterizeaza printr-un numar mai mare de leziuni mai putin superficiale. In al treilea stadiu, leziunile sunt numeroase si adanci, insotite de chisturi pe unul sau pe ambele ovare, dar si de zone anormale de tesut cicatrizat, aderent, fibros. In stadiul al patrulea, endometrioza depaseste 40 de puncte la evaluare si se manifesta prin numeroase leziuni severe, chisturi de dimensiuni mari, tesut fibros anormal in densitate crescuta.

Endometrioza si infertilitatea - complicatiile endometriozei

endometrioza si infertilitatea - diagnostic endometrioza

Endometrioza severa si durerile care o insotesc pot afecta simtitor calitatea vietii. Nu sunt putine cazurile in care femeile diagnosticate se confrunta, totodata, cu afectiuni precum anxietatea sau depresia. Tocmai de aceea, tratamentele medicale si cele ce tin de sanatatea emotionala sunt importante.

Conform WebMD, 40% dintre femeile care intampina dificultati in a procrea au endometrioza. Studiile care abordeaza subiectul indica faptul ca inflamatia ar putea modifica inclusiv calitatea lichidului seminal sau ovulele si le-ar putea incetini. Alte observatii duc in directia in care tesutul afectat ar putea obtura tuburile falopiene.

Desi aceasta nu este, in sine, o complicatie a endometriozei, afectiunea constituie un factor de risc pentru aparitia cancerului ovarian sau a altor tipuri de adenocarcinom asociate endometriozei.

Cancerul endometrial

Cancerul endometrial este un tip de cancer care se dezvolta in interiorul uterului. Se localizeaza, initial, in stratul de celule care formeaza endometrul si mai este cunoscut si drept cancer uterin. De regula, este detectat intr-un stadiu incipient, tocmai pentru ca are simptome vizibile, precum sangerarile vaginale anormale. Atunci cand diagnosticul este in acest stadiu timpuriu, inlaturarea chirurgicala a uterului poate vindeca afectiunea. In ceea ce priveste simptomatologia cancerului endometrial, cele mai frecvent intalnite manifestari sunt sangerarile vaginale ulterioare menopauzei, sangerarile dintre doua menstruatii si durerile pelviene.

Diagnosticarea endometriozei: investigatii si analize medicale pentru depistarea eventualelor probleme

Pentru a diagnostica endometrioza si a elimina orice alte ipoteze privind afectiunile ale caror simptome includ durerile pelviene, medicul ginecolog-obstetrician va solicita o descriere amanuntita a manifestarilor, inainte de a incepe demersul investigatiilor. Iata care pot fi acestea din urma si cum se desfasoara:

Examinarea pelvina

In timpul acestei investigatii, medicul va palpa zona pelvina pentru a putea identifica orice fel de anomalie, precum chisturile pe organele reproducatoare sau leziunile uterului. Pentru ca nu este o investigatie de finete, este posibil ca leziunile minore sa treaca neobservate, cu atat mai mult daca nu exista si chisturi care sa dicteze directia unui diagnostic de endometrioza.

Ultrasunete

Testarea prin ultrasunete foloseste unde de sunet de inalta frecventa pentru a crea o imagine a interiorului corpului tau. Pentru a capta aceste imagini, un dispozitiv denumit traductor este fie presat pe abdomen, fie introdus in vagin, caz in care procedura se numeste testare cu ultrasunete transvaginala. Ambele variante de testare pot fi utilizate pentru o imagine precisa a organelor reproducatoare. Un test imagistic standard cu ultrasunete nu este suficient, independent, pentru a diagnostica endometrioza, insa poate identifica formatiunile chistice asociate cu aceasta.

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

O examinare IRM foloseste un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor si tesuturilor din corp. Este o investigatie de care se folosesc adesea chirurgii, pentru ca ofera informatii detaliate privind localizarea si evolutia endometriozei.

Laparoscopia

Aceasta investigatie poate furniza informatii pretioase privind localizarea endometriozei, raspandirea acesteia si dimensiunea tesuturilor endometriale. Ulterior laparoscopiei, se poate preleva tesut pentru biopsie. Laparoscopia este utilizata si pentru tratarea chirurgicala a endometriozei.

Tratarea endometriozei - ce variante exista si ce implica fiecare dintre acestea

tratament endometrioza

Medicul ginecolog va discuta optiunile de tratament cu fiecare pacienta si va informa cu privire la riscurile si beneficiile fiecareia dintre ele. Recomandarile pot varia in functie de varsta, de severitatea simptomelor, de existenta unei sarcini sau planificarea uneia, de eventuale tratamente anterioare. Uneori, simptomele endometriozei se pot ameliora fara tratament, insa, atunci cand nu este supravegheata, aceasta afectiune poate avansa. Iata, pe scurt, ce ar trebui sa stii despre variantele de tratament pentru endometrioza.

Medicatie pentru ameliorarea durerilor

Antiinflamatoarele precum ibuprofenul sau paracetamolul pot fi administrate pentru ameliorarea durerilor, separat sau impreuna, in functie de severitatea acestora. Sunt disponibile in farmacii, fara reteta si nu au efecte adverse grave in mod obisnuit.

Tratament hormonal pentru endometrioza

Scopul tratamentelor hormonale este sa limiteze sau sa opreasca productia de estrogen din corp, acesta fiind hormonul care sustine dezvoltarea si cresterea tesutului endometrial. Tratamentul hormonal poate reduce, astfel, cantitatea acestui tesut in corp. Insa, acest tratament nu are efecte asupra tesuturilor aderente si nu poate creste fertilitatea.

Tratamentele pentru endometrioza bazate pe hormoni pot include:

  • Administrarea de pilule contraceptive
  • Progesteron injectat, implantat sau administrat prin pilule care il contin

Ambele variante sunt la fel de eficiente in tratarea endometriozei, dar efectele adverse variaza.

Iata ce trebuie sa stii despre tratamentele hormonale pentru endometrioza:

  • Cele mai multe dintre ele reduc sansele aparitiei unei sarcini, chiar daca nu sunt clasificate in categoria anticonceptionalelor.
  • Niciun tratament hormonal nu are efecte permanente asupra fertilitatii.

Tratamentul combinat cu pilule contraceptive

Un astfel de tratament pentru endometrioza contine atat oestrogen, cat si progestogen. Poate ajuta la ameliorarea simptomelor endometriozei si are avantajul ca poate fi administrat pe perioade indelungate de timp. Efectul este de a impiedica ovulatia si de a ameliora simptomele menstruatiei. Efectele adverse exista in cazul anticonceptionalelor, este important sa te consulti cu medicul ginecolog inainte de a decide administrarea unui astfel de tratament si totodata pentru a alege o formula potrivita corpului tau.

Tratamentul cu progestogeni

Progestogenii sunt hormoni sintetici care imita si se comporta precum progesteronul. Actioneaza pentru a preveni ingrosarea endometrului si dezvoltarea tesuturilor endometriale. Efectele adverse pot include balonarea, schimbarile anormale de dispozitie, sangerarea neregulata, cresterea in greutate. Tratamentul poate fi administrat prin sistemul uterin printr-un dispozitiv plasat in uter, prin injectie contraceptiva, prin implant contraceptiv, printr-o pilula (POP - progestogen-only-pill), prin tablete cu progestogen care nu sunt contraceptive, dar si chirurgical.

Tratarea chirurgicala a endometriozei

Interventiile chirurgicale sunt o alta varianta de a distruge zonele de tesut endometrial si pot avea efecte precum ameliorarea simptomelor si cresterea fertilitatii. Tipul interventiei poate varia in functie de localizarea acestui tesut, iar riscul unor eventuale complicatii exista, ca in cazul oricarei alte interventii chirurgicale. De aceea, intreaba medicul care sunt riscurile, inainte de a decide asupra acestui tratament. Iata care sunt optiunile chirurgicale de tratare a endometriozei:

Laparoscopia

Aceasta interventie presupune realizarea unor incizii de dimensiuni mici, cu ajutorul laparoscopului, la nivelul abdomenului, prin care tesutul endometrial sa poata fi distrus sau extirpat. Laparoscopul este un aparat dotat cu o sursa de lumina si o camera care transmite imagini din interiorul pelvisului pe un monitor. In timpul interventiei, se mai folosesc instrumente care incalzesc local, laser, curent electric sau fascicule de gaze, acestea fiind menite sa distruga sau elimine tesutul endometrial.

Chisturile ovariene cauzate de endometrioza pot fi, de asemenea, eliminate prin laparoscopie. Procedura are loc sub actiunea unui anestezic general. Desi este eficienta in ameliorarea simptomelor si poate creste fertilitatea uneori, aceasta interventie poate avea complicatii, mai ales daca tesutul endometrial nu este eliminat in totalitate. De aceea, este adesea asociata cu tratament hormonal, administrat inainte sau ulterior interventiei.

Histerectomia

Histerectomia este o interventie chirurgicala majora, cu impact semnificativ asupra corpului. Este ireversibila si nu garanteaza in privinta revenirii simptomelor endometriozei. Daca nu este totala si ovarele sunt pastrate, este posibil ca endometrioza sa revina. In cazul in care sunt inlaturate si acestea, trebuie discutata posibilitatea unei terapii de substitutie hormonala ulterioare, care ar putea reduce riscurile, insa, cu pretul cresterii riscului de a dezvolta cancer mamar. Pana la varsta menopauzei, acesta ramane, totusi, redus, chiar si in urma terapiei de substitutie hormonala.

Tratamentul cu analogi ai hormonilor care elibereaza gonadotrofina (GnRH)

Analogii GnRH sunt hormoni sintetici care pot genera o menopauza temporara, prin reducerea productiei naturale de oestrogen. Uneori, acest tratament este administrat timp de 3 luni inaintea interventiei chirurgicale, pentru a reduce cantitatea tesutului afectat. Analogii GnRH nu sunt licentiati drept forma de contraceptie si nu si-au dovedit eficienta in a te feri de o eventuala sarcina.

Tratament naturist: endometrioza si remediile complementare

tratament naturist endometrioza remedii plante

Desi cercetarile de pana acum nu confirma eficienta vreunui tratament naturist pentru endometrioza, in ciuda numeroaselor tentative ale medicinei chinezesti ayurvedice, exista cateva plante si activi naturali care pot contribui la ameliorarea simptomelor si la gestionarea mai buna a afectiunii, atunci cand vin in completarea tratamentelor alopate recomandate de medicul specialist. Bineinteles, administrarea acestora trebuie validata cu medicul, anterior tratamentului.

Printre acestea se numara plante cu efect calmant sau antiinflamator, dar si plante care suprima productia naturala de estradiol (hormon pe care il secreta ovarele). Iata cateva remedii complementare celor alopate folosite in tratarea endometriozei si efectele lor:

  • Curcuminul - pigmentul turmericului are proprietati antiinflamatoare. Conform unui studiu din 2013, curcuminul reduce productia de estradiol, avand astfel proprietati benefice in randul femeilor care sufera de endometrioza.
  • Ghimbirul - calmeaza simptome precum greata si ajuta la reducerea inflamatiilor.
  • Musetelul - potrivit unui studiu publicat in 2014, ceaiul de musetel calmeaza simptomele severe asociate menstruatiei si, uneori, poate fi de ajutor si in ameliorarea simptomelor endometriozei.
  • Lavanda - sub forma uleiului de masaj, aceasta planta reduce crampele menstruale, potrivit unui studiu din 2012, mentionat de Healthline.
  • Menta - datorita proprietatilor antioxidante si calmante, menta are un efect analgezic si reduce durerea.

Preventia endometriozei

endometrioza preventie

Desi nu putem vorbi despre metode de preventie specifice endometriozei, exista o serie de factori care pot contribui la prevenirea dezvoltarii acestei afectiuni, intr-o masura mai mica sau mai mare. Stilul de viata si factorii de mediu pot influenta starea de sanatate generala, dar si inflamatiile si productia naturala de estrogen. Iata cateva lucruri care ar putea contribui la prevenirea endometriozei:

  • Miscarea regulata - in mod ideal, vei aloca mai mult de patru ore saptamanal exercitiilor fizice.
  • Limiteaza consumul de alcool la mai putin de un pahar pe zi.
  • Redu cofeina si nu consuma mai mult de o bautura cofeinizata in fiecare zi, indiferent daca este vorba despre cafea, ceaiuri sau bauturi racoritoare.
  • Discuta cu medicul tau despre metode contraceptive care reduc productia de estrogen, cum sunt pilulele anticonceptionale, plasturii contraceptivi sau inelul intravaginal.

Regim alimentar pentru endometrioza

Parte din stilul de viata, o alimentatie echilibrata poate avea un impact bun, alaturi de tratamentul recomandat de catre medic, asupra endometriozei, contribuind la ameliorarea simptomelor. La polul opus, exista alimente care, consumate in mod regulat sau in exces, pot inrautati aceste manifestari, cu precadere durerea si inflamatia.

Ce sa eviti cand ai endometrioza: alimente interzise si alimente de consumat in cantitati limitate

alimente interzise endometrioza

Grasimile trans - prajelile si grasimile hidrogenate stimuleaza inflamatia si nu doar ca inrautatesc simptomele endometriozei, dar pot creste inclusiv riscul aparitiei acestora in randul femeilor sanatoase, conform unui studiu din 2010.

Carnea rosie - a fost demonstrat ca nivelul de estrogen este influentat de consumul de carne rosie, in randul femeilor. Astfel, acest aliment poate contribui la inrautatirea simptomelor sau la avansarea afectiunii.

Zaharul - din cauza efectului sau inflamator, zaharul poate inrautati simptomele endometriozei.

Glutenul si lactatele provenite din lapte de vaca sunt controversate inca in contextul endometriozei, intrucat nu exista studii clinice care sa le confirme un eventual efect nociv. In cazul in care suferi de o intoleranta diagnosticata, este important sa renunti la alimentul care iti provoaca neplacerile.

Ce alimente si ingrediente sunt recomandate in endometrioza

Alimentele bogate in Omega 3 ar putea reduce riscul aparitiei endometriozei si elimina simptomele acesteia, relateaza MedicineNet. De aceea, alimente precum pestele gras, semintele si nucile sunt recomandate in dieta pentru endometrioza.

regim alimentar dieta endometrioza

De asemenea, legumele care nu contin amidon - compus care stimuleaza inflamatia - sunt recomandate. Varza, fasolea verde, sparanghelul sau vinetele intra in aceasta categorie. Alaturi de acestea, pot fi consumate si ciuperci.

Pentru ca zaharul procesat are un efect inflamator, este recomandat sa fie inlocuit cu fructe proaspete, de origine cunoscuta. Pepenele, afinele, piersicile, caisele sau ciresele sunt doar cateva exemple disponibile la producatorii locali.

Din categoria cerealelor, sunt recomandate cele cu mai multe fibre si un aport caloric mai mic, cum ar fi graul dur, secara, ovazul, quinoa sau hrisca.

In cazul in care nu exista un fond intolerant, produse lactate precum laptele, iaurtul, branza pot fi consumate in regimul pentru endometrioza. Variantele vegetariene precum tofu sau branza de caju sunt, de asemenea, permise.

Grasimile vegetale consumate in cantitati echilibrate pot avea efecte benefice asupra starii generale de sanatate. Spre deosebire de grasimile trans, acestea nu cresc inflamatia. Asadar, fructele de avocado si uleiurile de calitate, cu punct de ardere mare, precum cel de masline sau cel de cocos sunt aliati de nadejde in dieta potrivita pentru endometrioza.

Pestele ocupa un loc special in lista alimentelor recomandate, mai ales daca este gras si bogat in Omega 3, cum sunt scrumbia, sardinele, somonul sau macroul. Alaturi de acestea, pot fi consumate fara contraindicatii atat pestele slab (cod, ton, merluciu), cat si crustaceele.

Endometrioza este o afectiune cu incidenta destul de mare si, totodata, una dintre principalele cauze ale infertilitatii. De aceea, trebuie tratata cu seriozitate inca de la primele simptome, diagnosticata corect de catre medicul ginecolog si tratata in functie de recomandarile acestuia. Stilul de viata are un rol important in preventie, dar si in tratare si ameliorarea simptomelor; asigura-te ca ai unul echilibrat si benefic pentru intregul organism!

Sursa foto: Pexels

  1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21718982/
  2. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673616316786?via%3Dihub
  3. https://rbej.biomedcentral.com/articles/10.1186/1477-7827-8-85
  4. https://link.springer.com/article/10.1007/s10815-010-9436-1
  5. https://www.oncotarget.com/article/14916/text/
  6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4845520/
  7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3941414/
  8. https://www.healthline.com/health/herbs-for-endometriosis
  9. https://www.healthline.com/health/womens-health/essential-oils-for-menstrual-cramps#research
  10. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20332166/
  11. https://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=114713

(articol actualizat la data 21-10-21)
 

Produse recomandate

loader
87.00 lei
In curs de aprovizionare
loader
Indole-3 Supreme™

30 capsule vegetale

184.00 lei
In stoc
loader
Pycnogenol® 50mg

30 tablete ActivTab™

181.00 lei
In stoc
loader
Chrysin 500mg

30 capsule

160.00 lei
In stoc
loader
Inositol 750mg

100 capsule vegetale

99.00 lei
In stoc