guta-boala-cu-radacini-istorice

„Regele bolilor si boala regilor” guta a fost mentionata pentru prima data in antichitate, documentele vechi consemnand aceasta boala la persoanele instarite. Termenul „guta” a fost folosit pentru prima data in perioada secolului al XI-lea, de catre Randolphus de Bocking, insa cauza crizelor de guta a fost descoperita abia in anul 1848 de Sir Alfred, medic englez, care suferea la randul lui de aceasta boala.1
Numeroase personalitati marcante, de-a lungul timpului, au fost suspectate de guta. Printre acestea se numara: Alexandru cel Mare, Lenardo Da Vinci, membri ai Familiei de Medici, Goethe, Issac Newton sau Darwin.

Ce este guta?

Guta este o forma de artrita care se manifesta prin crize de durere intensa, care apar spontan. Poate afecta o singura articulatie (de obicei) sau mai multe si se instaleaza cu preponderenta la nivelul articulatiilor membrelor inferioare: articulatia degetului mare de la picior, articulatia gleznei sau la nivelul genunchiului. Pe langa dureri, crizele de guta se manifesta prin umflarea, inrosirea si incalzirea articulatiei. De regula crizele se declanseaza pe timpul noptii si cresc in intensitate in urmatoarele 12 ore, durerile disparand in maximum 10 zile.

De ce apare guta?

Guta apare ca urmare a cresterii nivelului de acid uric in sange, iar acest lucru determina acumularea lui sub forma de cristale la nivelul articulatiilor. Acidul uric este o substanta produsa de organismul uman in timpul metabolizarii purinelor, o clasa de compusi care se regasesc in alimente precum carnea rosie, fructele de mare, organele animale sau in bere. De regula, acidul uric produs la metabolizarea acestor clase alimentare este eliminat prin excretie, dar atunci cand este produsa o cantitate mult prea mare sau capacitatea de excretie este compromisa, nivelul acestuia in sange creste.
Totusi, nu toate persoanele care descopera un nivel crescut de acid uric in sange vor dezvolta boala. Aceasta se declanseaza in urma unui cumul de factori ca:

  • Predispozitia genetica – datele arata ca este mai probabil sa dezvoltam guta daca avem rude cu aceasta afectiune.
  • Administrarea unor diuretice puternice, ca tratament, pot avea ca efect acumularea de cristale de acid uric in articulatii.
  • Persoanele obeze, sedentare, diabeticii, fumatori au sanse mai mari sa dezvolte boala.
  • Alimentatia bazata pe consumul excesiv de proteine animale poate creste riscul de a face guta. Barbatii au o predispozitie mai mare de a face guta, la femei riscul creste dupa instalarea menopauzei.2,3

Cum se manifesta guta?

Guta se manifesta sub forma unor dureri intense la nivelul uneia sau mai multor articulatii, care apar de obicei pe timpul noptii. Durerile sunt asociate de regula cu inrosirea pielii, aceasta capatand si un aspect lucios, cresterea temperaturii la nivelul articulatiei dureroase si rigiditate locala a articulatiei. In anumite situatii se poate observa craparea sau descuamarea (decojirea) pielii din zona afectata.
De regula simptomele dureaza intre 3 si 10 zile, in primele 12 ore de la declansarea crizei de guta durerea putand creste in intesitate. Crizele se pot repeta la intervale de luni sau chiar ani, unele de altele.
Crizele frecvente de guta pot afecta iremediabil articulatiile si rinichii, avand un impact major asupra vietii. In aceasta etapa se pot observa mici chisturi la nivelul pielii degetelor si a urechilor, date de cristalele de acid uric, numite si tofi gutosi. De regula guta atinge forma cronica la aproximativ 10 ani de la instalarea primei crize si este putin probabila cronicizarea daca se face tratament corespunzator.4

Cum diagnosticam guta?

De regula, atunci cand medicul suspecteaza un pacient de guta, inseamna ca acesta a avut deja o prima criza care ar putea indica aceasta afectiune. Criza se manifesta prin durere brusca si puternica a articulatiei, insotita de tumefactiea si irosirea zonei, simptome ce se instaleaza in aproximativ o zi.
Diagnosticul se confirma sau se infirma pe baza analizelor de sange si de lichid sinovial. Acestea masoara nivelul acidului uric din organism, identificand concentratiile anormale.
In 50% dintre cazuri, guta debuteaza cu inflamatia halucelui (degetul mare de la picior), boala cunoscuta si ca podagra.

Tratamentul gutei

De regula tratamentul gutei acute vizeaza reducerea inflamatiei, prin antiinflamatoare nesteroidiene, in prima faza, sau daca simptomatologia este deosebit de agresiva cu ajutorul corticosteroizilor.
In cazul gutei cronice, se urmareste reducerea nivelului de acid uric din organism prin substante active care sa forteze eliminarea lui la nivel renal.
In cazuri deosebite, cand tofii urici se infecteaza sau duc la deformare articulara sau compresia maduvei spinarii, se apeleaza la chirurgie, aceasta practica nefiind specifica gutei.

Rolul solutiilor naturale in guta

Natura ofera o serie de substante care pot sustine organismul in echilibrarea nivelului de acid uric si in prevenirea depunerii lui la nivel articular.

Vitamina C este un ingredient care, potrivit studiilor, sustine reducerea nivelului de acid uric in sange, independent de alte produse. Prin prisma rezultatelor obtinute, se considera ca aceasta poate fi considerata o substanta de prima intentie in preventia gutei.5
Extractul din cirese, prin aportul de antociani, compusi cu rol antiiflamator si antioxidant, ofera suport al organismului in reducerea simtomelor specifice gutei. Anumiti naturopati promovau consumul de cirese in detrimentul tratamentului alopat specific gutei. Totusi, in urma studiilor, s-a observat ca administrarea de extract din cirese reduce cu pana la 35% riscul de a suferi o criza recurenta de guta, pe cand asocierea extractului de cirese cu tratament alopat de reducere a nivelului de acid uric, poate reduce cu pana la 75% acest risc.6
Bromelaina este o enzima proteolitica (digera proteinele), care se extrage din ananas, poate fi eficienta in reducerea inflamatiei si durerii specifice crizelor de guta. Bromelaina sustine “dizolvarea” cristalelor de acid uric si eliminarea lor din articulatii si sange, prevenind recurenta crizelor gutoase.7
Metilsulfonilmetanul (MSM) este un antiinflamator natural care poate sustine efectul tratamentelor nesteroidiene, ameliorand tumefactia articulara si rigiditatea acesteia.
Dincolo de tratamentul riguros, combinate cu ingrediente naturale, care sa sustina si sa potenteze efectele benefice ale acestuia, guta presupune si cateva ajustari in stilul nostru de viata.
Este recomandat sa diminuam consumul de carne, in special carnea rosie, sa limitam consumul anumitor legume care pot sustine acumularea de acid uric in sange (sparanghel, mazare, fasole, spanac) si sa evitam consumul de bere.
Mentinerea unei greutati normale, precum si activitatea fizica usoara contribuie la imbunatatirea metabolismului si la buna functionare a intregului organism, reducand riscul de a suferi crize recurente de guta. Si nu in ultimul rand, consumati minim 1.5 litri de apa pe zi. Aceasta va sustine diureza, antrenand indepartarea acidului uric pe cale renala.8

Solutii pentru sanatatea ta de la Secom®

Total CleanseTM Uric Acid este o formula complexa, pe baza de vitamine si extracte din plante cu rol antiinflamator si antioxidant, printre care enumeram vitamina C, extractul de cires, curcumin, bromelaina. Contribuie la reducerea nivelului de acid uric din sange, sustinand eliminarea lui la nivel renal. Prin reducerea activitatii enzimelor cu rol proinflamator din organism, contribuie la prevenirea cristalelor urice din organism.
MSM 750 mg contribuie la reducerea durerii si inflamatiei la nivel articular, ameliorand activitatea enzimelor cu rol proiinflamator COX si LOX.
Curiozitate: Exista o afectiune cunoscuta drept pseudo-guta, cu acelas tip de simptome si care raspunde la acelasi tip de tratament precum guta, dar care este provocata de acumularea de cristale de piruvat de calciu la nivel articular.

Referinte:

1. A history of Gout (part 1). From the B.C. centuries to the end of the 19th century AD
2. What Causes Gout?
3. Gout Causes
4. Gout: Causes, symptoms, and treatments
5. Hyon K. Choi, Xiang Gao and Gary Curhan, Vitamin C Intake and the Risk of Gout in Men – A Prospective Study, Arch Intern Med. Author manuscript; available in PMC 2010 Mar 9
6. Yuqing Zhang, Tuhina Neogi, Clara Chen et. all, Cherry Consumption and the Risk of Recurrent Gout Attacks, Arthritis Rheum. 2012 Dec; 64(12): 4004–4011.
7. Pineapple, Bromelain and Gout
8. Gout