vitamina-d3-responsabilitatea-parintilor-nu-a-soarelui

text: Victoria Donos

Recomandarea de suplimentare cu vitamina D3 a copiilor vine, de regula, inca din momentul externarii din maternitate sau al primului consult pediatric. Nedumeriti, multi dintre parinti se intreaba de ce „si-ar chinui copilul” cu vitamina D3, daca si-o poate obtine gratis si fara vreun efort de la soare, sau de ce i-ar da aceasta vitamina, daca copilul este alaptat, iar laptele matern are toti nutrientii de care are nevoie copilul? Haideti sa vedem cum stau lucrurile!

Vitamina D este un nutrient cunoscut cel mai mult in contextul rahitismului, - o afectiune osoasa care apare in special la copiii sub un an si care are consecinte serioase asupra dezvoltarii scheletului. Aceasta este responsabila de absorbtia calciului si a fosforului in organism, contribuind la mentinerea si dezvoltarea sanatatii sistemului osos, si joaca un rol important in metabolism si imunitate, potrivit studiilor recente.

CE ESTE VITAMINA D?

Vitamina D este denumirea generica pentru un grup de zece compusi, insa, din punct de vedere fiziologic, sunt relevante doar formele de vitamina D2 (ergocalciferol) si vitamina D3 (colecalciferol). Vitamina D este liposolubila, se dizolva in grasimi, si incepe sa-si exercite functiile in organism numai dupa metabolizare. Desi atat vitamina D2, cat si vitamina D3 par sa aiba acelasi rol, studiile arata ca suplimentarea cu ergocalciferol (vitamina D2) are un impact mai redus ca intensitate si durata, fata de colecalciferol (vitamina D3).1

DE CE E NEVOIE DE VITAMINA D3?

Vitamina D influenteaza dezvoltarea copilului atat in perioada prenatala, cat si dupa nastere. Un deficit de vitamina D in sarcina este un factor de risc major care poate duce la rahitism precoce, greutate mica la nastere, malformatii dentare.
Vitamina D3 este implicata in formarea sistemului osos (insuficienta duce la rahitism), dar si in procesele de sinteza a proteinelor, fiind o „caramida” esentiala pentru masa musculara. Deficitul de vitamina D3 poate duce la miopatie (slabire progresiva a muschilor).2 De asemenea,
vitamina D sustine sistemul imunitar al copilului – actioneaza asupra celulelor imunitare B si T, deficitul fiind asociat cu o predispozitie mai mare la infectii (otite, infectii gastrointestinale3, raceli4), dar si cu raspunsul exacerbat al sistemului imunitar si cu afectiuni autoimune (astm, alergii, lupus, scleroza multipla etc).5

RAHITISMUL CARENTIAL este o boala care apare in perioada de crestere, din cauza deficitului de vitamina D, si se caracterizeaza prin tulburari de mineralizare osoasa. In stadiile incipiente, boala se manifesta prin tulburari de somn, iritabilitate, paloare, scaderea tonusului muscular. Tulburarile de mineralizare osoasa date de rahitism provoaca, in stadii avansate, deformari la nivelul cutiei craniene, al membrelor, al cutiei toracice, al coloanei vertebrale si al dintilor. De asemenea, copiii cu rahitism au o rezistenta scazuta la infectii.

nivelul optim al vitaminei d

CARE SUNT SURSELE DE VITAMINA D3?

Un copil poate beneficia de vitamina D3 din rezervele mamei, daca aceasta n-a avut carente in sarcina; din laptele matern – poate asigura necesarul de vitamina D3 in primele cinci-sase luni doar daca mama n-a avut sau nu are o carenta de vitamina D.
Dar exista un risc si in acest caz. Daca micutul primeste zilnic 750 ml lapte, in lipsa expunerii solare, aportul de vitamina D poate fi intre 11 si 38 UI/zi, cu mult sub aportul minim recomandat, fiind necesara suplimentarea.6 Odata cu diversifcarea, copilul poate primi vitamina D si din alimente precum uleiul de cod, peste gras, unt, galbenus.

SOARELE poate produce vitamina D la nivelul pielii. Aceasta se sintetizeaza dintr-un compus numit 7-dehidrocolesterol, care in prezenta razelor ultraviolete (UV) se transforma in vitamina D3 (colecalciferol). Pentru a obtine necesarul de vitamina D prin expunerea la soare, un copil
sanatos trebuie sa aiba pielea de culoare deschisa (melanina din piele ingreuneaza sau impiedica sinteza), sa aiba cel putin 20% din suprafata corpului descoperita, sa se expuna razelor UV cu indice mai mare de 3, sa nu i se aplice crema de protectie solara (o crema cu factor de protectie solara 8 reduce capacitatea de productie cutanata cu 95%).7
Poluarea atmosferica, norii, imbracamintea reduc considerabil sansele ca bebelusul sa-si obtina vitamina D3 de la soare.

SUPLIMENTELE sustin aportul de vitamina D la copil si permit un bun control asupra dozelor. Atat formulele naturale, cat si cele de sinteza sunt optiuni de luat in calcul. Printre avantajele suplimentelor naturale, se numara: sursa, faptul ca sunt compatibile cu organismul uman, nu
contin coloranti artifciali, conservanti, indulcitori, sunt mai usor de asimilat de catre organism.

NIVELUL OPTIM PENTRU COPIL

Concentratia serica a 25-OHvitamina D (normal peste 30ng/mL) este cel mai bun indicator al statusului vitaminei D si este analiza necesara pentru a aprecia gradul deficitului de vitamina D. Sub aceasta valoare, discutam despre deficit. Factorii care pot duce la deficitul de vitamina D
la copil sunt: aportul sau sinteza redusa de vitamina D (deficit la mama in timpul sarcinii,
prematuritate, alaptarea exclusiva o perioada prea mare, expunerea redusa la soare, culoarea pielii, alimentatia saraca in vitamina D); boli care afecteaza sinteza (tulburarile digestive, afectiuni cornice renale, boli de ficat etc.); unele medicamente.

SUPLIMENTATI INCA DIN PRIMELE ZILE!

Vitamina D nu tine cont de conditia sociala a parintilor, de educatie, ci de seriozitatea si responsabilitatea acestora. Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului (IOMC) recomanda suplimentarea cu vitamina D inclusiv a prematurilor, daca au o toleranta digestiva buna, incepand cu varsta de 7 zile.
In functie de nevoile fiecarui copil, pediatrul poate creste dozele profilactice de vitamina D.

Referinte:
1. www.medscape.com/viewarticle/746941#vp_1
2. www.jarcp.com/703-the-global-epidemiology-of-vitamin-d-status.html
3. Kathryn A. et al., Vitamin D Defciency Associated With Increased Incidence of Gastrointestinal and Ear Infections in School-age Children, Dr. Ph. Pediatr Infect Dis. J 2013
4. Hejazi M. et al., A review of Vitamin D effects on common respiratory diseases: Asthma, chronic obstructive pulmonary disease, and tuberculosis, J Res Pharm Pract., 2016 Jan-Mar;
5(1): 7–15.
5. www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3166406/
6. Prof. dr. Sorin Buzinschi, Preventia deficitului de Vitamina D la sugari, Revista Romana de Pediatrie – Vol. LXI, nr. 1, an 2012
7. Idem