Active Protein Mix
Proteinele sunt macronutrienti care participa la cresterea si mentinerea masei musculare, la formarea enzimelor si anticorpilor si la numeroase procese fundamentale ale organismului. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda adultilor sanatosi un aport de 0,83 g proteine/kg masa corporala/zi, in timp ce ghidurile mai recente pentru persoanele active fizic (ISSN) sau varstnici (PROT-AGE, ESPEN) sustin intervale de 1,0–2,0 g/kg/zi, in functie de categoria de varsta— echivalentul a 70–140 g de proteine pe zi pentru un adult de 70 kg. Nevoile cresc in perioadele de activitate fizica sustinuta, odata cu varsta, in timpul recuperarii sau in regimurile cu restrictie calorica.
O formula bazata pe complementaritate. Cele trei surse vegetale — mazare, canepa si floarea-soarelui — se completeaza reciproc si aduc un spectru variat de aminoacizi— esentiali (obtinuti exclusiv din alimentatie, dintre care 9,27 g BCAA/100 g pulbere — leucina, izoleucina si valina, folositi direct de muschi), semiesentiali (necesari suplimentar in efort, recuperare sau inaintare in varsta) si neesentiali (produsi de organism):
º izolat de proteina din mazare — sursa de lizina si BCAA
º concentrat proteic din canepa — completeaza profilul cu arginina si aminoacizi cu sulf (metionina, cisteina)
º concentrat proteic din floarea-soarelui — sursa de aminoacizi cu sulf (metionina, cisteina)
Proteinele vegetale nu contin lactoza, cazeina sau beta-lactoglobulina, fiind o alternativa pentru persoanele cu disconfort digestiv la lactate — o categorie tot mai numeroasa, intrucat aproximativ 60% din populatia adulta globala prezinta un grad de malabsorbtie a lactozei (28% in Europa). Sunt compatibile cu regimurile vegane si vegetariene.
Contribuie la:
Cresterea si mentinerea masei musculare
Aminoacizii esentiali au un dublu rol: sunt materialul din care se construiesc proteinele musculare si, in acelasi timp, semnalul care declanseaza constructia:
- dupa digestie, aminoacizii esentiali ajung in sange si sunt preluati de muschi, unde sunt folositi pentru formarea de noi proteine musculare
- aminoacizii cu catena ramificata- leucina, izoleucina, valina- nu sunt metabolizati de ficat, ci intra direct in fluxul sanguin, de unde sunt absorbiti de muschi si utilizati pentru producerea energiei, reparare sau constructie musculara
- leucina este un aminoacid semnal — celula musculara ii recunoaste prezenta si il foloseste ca reper in procesele naturale de reinnoire proteica
- constructia musculara se sincronizeaza cu mesele care aduc un aport proteic suficient, iar organismul foloseste pentru acest proces aproximativ 20–40 g de proteine la o singura masa, restul fiind descompus si folosit ca sursa de energie
Aportul proteic in efortul prelungit
In timpul efortului, muschii pot folosi aminoacizii cu catena ramificata (BCAA) ca sursa rapida de energie. Arginina este un aminoacid semiesential — organismul il sintetizeaza in cantitati limitate, iar in perioadele de solicitare crescuta necesarul poate depasi capacitatea de productie interna. Proteinele vegetale de canepa si mazare sunt printre cele mai bogate surse alimentare de arginina.
O portie furnizeaza 3,06 g BCAA si 1,59 g L-arginina, care contribuie la aportul de aminoacizi esentiali si semiesentiali din dieta.
Mentinerea sanatatii oaselor
Osul nu este format doar din minerale. Matricea sa organica este alcatuita in cea mai mare parte din colagen, pe care se depun sarurile de calciu:
- aportul proteic furnizeaza aminoacizii necesari formarii matricei organice a osului
- glicina, prolina si lizina sunt printre aminoacizii cei mai frecvent regasiti in structura colagenului — glicina este aminoacidul-cheie din structura colagenului si determina forma caracteristica a moleculei, iar prolina si lizina participa la stabilizarea moleculei
- colagenul reprezinta principala proteina a matricei osoase care asigura osului rezistenta la tractiune, in timp ce mineralele mentin duritatea acestuia
- proteina din seminte de canepa si de floarea-soarelui se numara printre sursele vegetale cu continut ridicat de glicina
Aportul proteic in perimenopauza si menopauza
Scaderea nivelului de estrogen, care incepe inca din perimenopauza, influenteaza ritmul de reinnoire a osului si a masei musculare.
Odata cu varsta, masa osoasa si musculara se modifica natural si este necesara o cantitate mai mare de proteine deoarece muschii raspund mai putin eficient la aportul de aminoacizi.
Literatura de specialitate indica un aport de 25–30 g de proteine la fiecare masa principala, impreuna cu efort fizic de rezistenta.
Aportul proteic in perioadele de activitate fizica redusa sau alimentatie restrictiva
Cand solicitarea mecanica a muschiului scade sau cand aportul alimentar este limitat, echilibrul dintre formarea si degradarea proteinelor musculare se modifica:
- in absenta solicitarii fizice sau cand aportul alimentar scade — de exemplu in restrictii alimentare sau in alte situatii de restrictie — organismul foloseste o parte din aminoacizii proveniti din proteinele musculare ca sursa de energie, sinteza de proteine musculare se reduce si masa musculara scade
- fenomenul se accentueaza odata cu inaintarea in varsta, cand raspunsul muschiului la aportul de aminoacizi este oricum mai redus
- mentinerea unui aport proteic adecvat in aceste perioade sustine echilibrul dintre formare si degradare si contribuie la pastrarea masei musculare
Sustinerea refacerii dupa efort
Efortul fizic duce la degradarea proteinelor musculare, iar refacerea este sustinuta de aportul de aminoacizi:
- aportul de proteine dupa efort este corelat cu procesele normale de reinnoire musculara
Aportul proteic in imbatranirea activa
Odata cu varsta, capacitatea organismului de a mentine masa musculara si osoasa se modifica, iar aportul proteic reprezinta un factor important al functionalitatii pe termen lung:
- nevoile proteice se pot modifica odata cu varsta: masa musculara scade treptat incepand cu varsta adulta si procesul se accentueaza la varsta inaintata
- o dieta variata si echilibrata, care include surse de proteine de calitate, sustine un stil de viata activ
- ghidurile internationale (PROT-AGE, ESPEN) recomanda pentru adultii peste 65 de ani 1,0–1,2 g proteine/kg/zi, distribuit uniform pe parcursul zilei
Sustinerea echilibrului metabolic
Proteinele au un rol activ in modul in care organismul foloseste energia din alimentatie — de la ritmul digestiei pana la mentinerea masei musculare:
- organismul foloseste pentru digestia proteinelor mai multa energie decat pentru carbohidrati
- consumate impreuna cu alte alimente, proteinele pot influenta ritmul digestiei si participa la eliberarea treptata a glucozei in sange
- proteinele sunt asociate cu senzatia de satietate mai mult decat carbohidratii sau grasimile
- in perioadele de reechilibrare a greutatii corporale, un aport proteic adecvat, impreuna cu efortul fizic, sustine mentinerea masei musculare — inclusiv in programele nutritionale cu aport caloric redus sau apetit diminuat
