Zinc

DATE GENERALE

Zincul, un mineral esential care se gaseste in toate celulele organismului, este folosit de mii de ani pentru proprietatile sale benefice asupra sistemelor imunitar, reproducator, circulator si pentru rolul sau in procesul de crestere si in buna functionare a glandei tiroide. De asemenea, este cunoscut ca un antioxidant, care protejeaza celulele impotriva actiunii radicalilor liberi, compusi daunatori ce grabesc procesul de imbatranire si cresc riscul aparitiei afectiunilor cardiace sau tumorale.

Un nivel scazut de zinc poate fi observat la persoanele varstnice, la cele care au probleme cu alcoolul sau la cele care prezinta un sindrom de malabsorbtie. Si se caracterizeaza prin: pierderea apetitului, scaderea in greutate, slabirea simturilor (gust, miros), caderea parului, acnee, dermatita, pete albe la nivelul unghiilor, stari depresive.

DIRECTII DE RECOMANDARE

Infectii respiratorii: cercetarile sugereaza ca administrarea suplimentelor pe baza de zinc poate contribui la profilaxia infectiilor respiratorii, datorita imbunatatirii sistemului imunitar, insa nu se cunoaste care dintre sarurile de zinc este mai eficienta.

Acnee: anumite studii sustin ca suplimentele de zinc luate pe cale orala pot ameliora simptomatologia acneei (rezultate bune au fost obtinute la doze mari de zinc, asociat cu eritromicina).

AMD (degenerarea maculara datorata varstei): aceasta afectiune apare cand partea retinei responsabila de vederea centrala incepe sa se deterioreze. Aportul de zinc poate incetini agravarea acesteia, insa dozele recomandate sunt mari si exista risc de reactii adverse.

ADHD: zincul poate contribui la imbunatatirea hiperactivitatii si impulsivitatii, dar este folositor mai ales copiilor cu indice de masa corporala ridicat, cu niveluri sangvine scazute de acizi grasi sau de zinc.

Alte afectiuni: anemii, ulcere gastrice, herpes, inflamarea prostatei, ulcer diabetic, diaree etc.

PREPARATE FARMACEUTICE

Zincul este disponibil sub diverse forme. Desi este cel mai putin costisitor, sulfatul de zinc are o absorbtie redusa si poate provoca iritatii digestive. Formele de zinc cu o absorbtie superioara sunt: picolinat, citrat, acetat, glicerat sau monomethionina de zinc. De asemenea, acestea nu prezinta efectele secundare digestive specifice sulfatului.

Zincul se administreaza dupa mese, cu o cantitate suficienta de apa. Se poate gasi sub forma de capsule, tablete, lichid, sirop sau gel, singur sau alaturi de alte minerale sau vitamine.

INTERACTIUNI SI ALTE REACTII ADVERSE

In cazuri restranse, zincul poate sa genereze stari de voma, diaree, ameteala, gust metalic, afectiuni la nivelul rinichilor si stomacului.

Se poate administra in cazul femeilor insarcinate sau care alapteaza, conform indicatiilor medicului.

Consumul de alcool pe perioade lungi poate scadea absorbtia zincului.

Se indica administrarea cu prudenta: in cazul diabeticilor, in cel al pacientilor infectati cu HIV.

Se recomanda suplimentarea cu zinc in cazul persoanelor care fac dializa si la cele cu artrita reumatoida.

Zincul poate interactiona cu:

- antibiotice din clasa chinolonelor (se recomanda ca administrarea zincului sa se faca la distanta de cel putin o ora de antibiotic);

- antibiotice din clasa tetraciclinelor (este indicat a se administra zincul la doua sau chiar patru ore distanta de antibiotic, pentru a nu influenta eficacitatea acestuia);

- chimioterapice (Cisplatin);

- penicilamine (zincul determina scaderi ale absorbtiei si eficientei acestora);

Doza maxima recomandata in cazul adultilor este de 40mg/zi.

Referinte:

Zinc, https://www.webmd.com

Zinc, http://www.umm.edu