Cum functioneaza antihistaminicele - clasificare, rol si mod de actiune in tratarea alergiilor

Atunci cand histamina, un compus chimic generat de sistemul imunitar, are o reactie exagerata la un alergen precum polenul sau praful, poate cauza simptome precum tusea, stranutul sau iritarea ochilor. Antihistaminicele sunt substante care sprijina organismul uman in lupta cu alergiile si contribuie si la remedierea altor probleme de sanatate, precum afectiunile stomacului.

Cuprins:

Ce este histamina
Ce sunt antihistaminicele
Ce simptome combat antihistaminicele
Clasificarea antihistaminicelor
Utilizarea antihistaminicelor: administrare, contraindicatii si efecte secundare
Intrebari si raspunsuri despre antihistaminice

Medicamentele antihistaminice sunt o clasa de medicamente folosite cel mai adesea in tratarea alergiilor. Acestea sunt prescrise de catre medic pentru tratarea simptomelor alergiilor, deoarece echilibreaza reactia histaminei in organism si remediaza simptomele alergice.

Corpul uman are propriile mecanisme de a se apara in fata amenintarilor, iar sistemul imunitar este unul dintre aceste mecanisme si are rolul de a combate substantele straine si de a le impiedica sa faca ”rau” organismului. Alergiile apar atunci cand sistemul imunitar are o reactie exagerata la aceste substante ”straine”. De cele mai multe ori, acestea sunt inofensive - de exemplu, praful sau polenul florilor - insa sistemul imunitar le percepe ca fiind amenintatoare si se apara prin eliberarea histaminei; astfel apar reactiile alergice.

Ce este histamina

Alergiile sunt cele mai comune afectiuni cronice din lume. Asa cum am spus mai sus, reactiile alergice apar atunci cand sistemul imunitar elibereaza disproportionat histamina. Dar ce este histamina? Este o substanta chimica prezenta in anumite celule ale corpului, responsabila de aparitia unor simptome ale alergiilor, precum secretiile nazale sau stranutul. Atunci cand o persoana este alergica la o substanta precum praful sau un ingredient comestibil, sistemul imunitar considera respectivul alergen drept o amenintare pentru starea de sanatate.

Pentru a proteja organismul, sistemul imunitar demareaza o actiune in lant care determina anumite celule ale corpului sa elibereze histamina si alte substante in sange. Prezenta histaminei se reflecta ulterior la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, al plamanilor, al pielii sau al tractului gastrointestinal, provocand simptome specifice alergiilor. Medicamentele antihistaminice au fost create pentru limitarea manifestarii acestor simptome generate de histamina in timpul unei reactii alergice.

Cum actioneaza histamina si la nivelul caror tipuri de receptori

Pe langa raspunsul la alergeni, histamina mai are o serie de roluri in corp: moduleaza inflamatia, echilibreaza secretia gastrica si faciliteaza transmiterea nervoasa. Pentru a actiona in acest fel, histamina foloseste patru tipuri diferite de receptori:

• Receptori histaminici H1 - sunt asociati cu reactiile alergice si localizati in creier, pe arborele bronsic, dar si in tractul gastrointestinal;
• Receptori histaminici H2 - stimuleaza aciditatea secretiei gastrice si contribuie la permeabilitatea vasculara si sunt localizati in creier, in stomac, dar si in uter;
• Receptorii histaminici H3 si H4 au fost mai putin studiati pana in prezent. Despre H3 se crede ca ar putea facilita tratarea anumitor afectiuni neurologice, fiind localizati in creier, dar si la nivelul muschilor din tractul respirator.

Ce sunt antihistaminicele

Medicamentele antihistaminice actioneaza prin blocarea receptorilor pentru histamina din organism si pot fi de doua tipuri: antihistaminice H1 si H2. Antihistaminicele H1 sunt utilizate in tratamentul rinitei alergice, al urticariei si al altor tipuri de alergii. Antihistaminicele H1 interfereaza cu receptorii histaminici H1, care sunt corelati cu simptome precum:

• Pruritul cutanat;
• Durerea;
• Dilatatia vaselor sangvine si permeabilitatea vasculara;
• Tusea si bronhoconstrictia;
• Cefaleea, tahicardia si hipotensiunea arteriala.

Receptorii histaminici H1 au, insa, o serie de alte roluri in organism. Ei contribuie la modularea somnului, a gestionarii emotiilor, a comportamentului alimentar, a functiilor cognitive de memorie si invatare, dar si la locomotie.

Antihistaminicele se aseamana, structural, cu histamina, insa ii echilibreaza acesteia efectul, inhiband receptorii H1.

Ce simptome combat antihistaminicele

Antihistaminicele sunt utilizate frecvent pentru tratarea simptomelor alergiilor: secretiile nazale excesive, stranutul, tusea, senzatia de gat uscat sau ”gadilat”, iritatia ochilor si lacrimarea. Antihistaminicele pot fi achizitionate, in general, fara prescriptie medicala, insa exista si formule care nu se elibereaza in absenta unei retete de la medicul specialist.

In tratarea caror afectiuni se mai folosesc antihistaminicele, pe langa alergii

Alergiile nu sunt, insa, singura afectiune cronica tratata cu antihistaminice. Pentru ca acestea au mai multe roluri, sunt adesea utilizate si ca remediu pentru alte afectiuni.

Mai exact, antihistaminicele H1 combat manifestari precum:

• Rinita alergica sau febra fanului;
• Conjunctivita alergica;
• Urticaria, varsatul de vant, eruptiile cutanate si alte afectiuni ale pielii care se manifesta prin prurit;
• Racelile;
• Alergiile alimentare;
• Sensibilitatea la anumite medicamente;
• Intepaturile si muscaturile de insecte;
• Insomnia;
• Raul de miscare;
• Anxietatea.

Antihistaminicele H2 sunt folosite in tratarea:

• Arsurilor solare;
• Refluxului gastroesofagian;
• Ulcerului duodenal si gastric;
• Gastrinomului (sindromul Zollinger-Ellison);

Totodata, antihistaminicele pot fi complementare si in tratarea anorexiei, a migrenelor, a anafilaxiei si a vartejului. Ajuta inclusiv in reducerea rigiditatii si tremurului asociat bolii Parkinson, iar unele dintre ele pot contribui la remedierea durerilor osoase. In astfel de situatii, antihistaminicele se administreaza doar la recomandarea si sub supravegherea medicului curant.

Clasificarea antihistaminicelor H1

Antihistaminicele sunt clasificate in trei categorii principale:

• Generatia I de antihistaminice - acestea includ substante precum: hidroxizina, clorfenramina, bromfeniramina, prometazina, triprolidina, difenhidramina, tripelenamina, pirilamina, antazolina, dimenhidrinat, clemastina, doxilamina, buclicina, carbinoxamina, ciclicina, cinarizina, azatadina, flunarizina, ciproheptadina si ketotifen.
• Generatia II de antihistaminice - in aceasta categorie, sunt incluse urmatoarele antihistaminice: acrivastina, cetirizina, mequitazina, loratadina, astemizol, oxatomid, levocabastina, ebastina, mizolastina, terfenadina si azelastina.
• Generatia III de antihistaminice - aici se incadreaza levocetirizinele si fexofenadinele.

Diferentele dintre antihistaminicele H1 de generatia 1 si 2

Asa cum sugereaza si denumirea, antihistaminicele H1 au fost, de fapt, prima generatie aprobata de FDA (Food and Drug Administration). Statele Unite au demarat aprobarea antihistaminicelor care inca sunt prescrise si astazi inca din anii 1930. Acestea actioneaza preponderent asupra receptorilor de histamina din creier si din maduva, dar vizeaza si alte tipuri de receptori. Antihistaminicele din aceasta generatie traverseaza bariera hematoencefalica, iar acest lucru poate avea efecte nedorite, precum somnolenta.

A doua generatie de antihistaminice a inceput sa fie aprobata de catre FDA si comercializata in anii 1980. Acestea nu traverseaza bariera hematoencefalica si nu au efectele secundare ale antihistaminicelor din prima generatie, atunci cand sunt administrate in dozele recomandate. Strict din aceasta cauza, antihistaminicele de ultima generatie sunt considerate mai sigure decat cele din generatia incipienta. In plus, acestea interfereaza cu o lista mai scurta de alte medicamente.

Sub ce forma sunt disponibile medicamentele antihistaminice

Medicamentele antihistaminice sunt disponibile in mai multe forme: lichide, lotiuni, siropuri, geluri sau creme, picaturi pentru ochi, comprimate, sprayuri nazale, creme, capsule si supozitoare. In functie de simptomele carora se adreseaza, medicul iti va recomanda formula potrivita.

Antihistaminice naturale: ce plante pot combate simptomele alergiilor

Simptomele superficiale ale alergiilor, precum stranutul, congestia nazala sau scurgerile nazale excesive, precum si pruritul la nivelul ochilor si lacrimarea se pot ameliora si cu ajutorul unor nutrienti prezenti in diferite plante. Dintre cele mai cunoscute astfel de plante sau extracte din plante recunoscute pentru calitatea de antihistaminice naturale se numara:

• Vitamina C - datorita rolului de a echilibra sistemul imunitar, vitamina C contribuie la mentinerea nivelului normal al histaminei in sange, avand astfel rol in echilibrarea manifestarilor asociate proceselor alergice. In plus, aceasta combate stresul oxidativ si poate avea proprietati antiinflamatorii, argumente in plus care ii confirma rolul benefic in tratarea alergiilor. Patrunjelul, merele sau citricele sunt doar cateva dintre alimentele bogate in vitamina C.
• Quercitina - reduce dificultatile respiratorii asociate reactiilor alergice si poate sustine diminuarea inflamatiei de la nivelul sistemului respirator. Quercitina este prezenta in cantitati mari in mere si in ceapa alba.
• Bromelaina - sprijina reducerea inflamatiei de la nivelul cailor respiratorii si se regaseste din plin in ananas.
• Flavonoizii, carotenoizii si vitamina A - prezente in extractul de Trei Frati Patati, sustin reducerea manifestarilor cutanate, respiratorii si digestive ale alergiilor si ale dermatitei atopice. Aceeasi planta are si un puternic rol antioxidant si de sustinere a sistemului imunitar.

Alte plante recunoscute pentru efectul de a remedia simptomele alergiilor sunt brusturele, lemnul dulce (cunoscut si drept ”cortizon natural”) si urzica. Acestea sustin: reducerea manifestarilor alergiilor nazale, sistemul imunitar, decongestionarea cailor respiratorii, reducerea tusei, a pruritului, a rinoreei si a iritatiei ochilor.

Utilizarea antihistaminicelor: administrare, contraindicatii si efecte secundare

In cazul antihistaminicelor care se elibereaza fara prescriptie medicala, este important sa citesti cu atentie instructiunile si recomandarile de administrare. Acestea pot interactiona cu alte tratamente medicamentoase, asadar, este dezirabil sa discuti si cu medicul inainte de a incepe administrarea.

Se recomanda ca tratamentele cu antihistaminice, mai ales daca sunt din generatia I, sa nu fie asociat consumului de alcool, tocmai pentru ca asocierea poate spori starea de somnolenta. Trebuie sa mai stii si ca anumite antihistaminice nu sunt recomandate persoanelor care sufera de afectiuni hepatice, cardiovasculare, de rinichi sau de epilepsie.

Antihistaminicele in perioada sarcinii si a alaptarii

Anumite antihistaminice pot provoca malformatii congenitale; de aceea, e important sa discuti cu medicul inaintea administrarii unui tratament de antagonizare a histaminei eliberate in reactiile alergice sau alte afectiuni, daca esti insarcinata. Totodata, pot ajunge in laptele matern, in perioada alaptarii. Discutia cu medicul este recomandata si in acest caz, cu atat mai mult cu cat copiii sunt mai sensibili la aceste substante.

Cum interfereaza antihistaminicele cu alte medicamente

Antihistaminicele pot fi administrate in paralel cu alte tratamente, dar nu intotdeauna. Acestea pot interactiona cu alte tratamente, precum antidepresivele, medicamentele pentru tuse, raceala si gripa, dar si cu remediile recomandate pentru indigestie si ulcer gastric. Alte tratamente care pot interactiona cu antihistaminicele sunt:

• Antibioticele si medicamentele care trateaza infectiile fungice;
• Anumite tratamente pentru anxietate;
• Somniferele;
• Antiacidele;
• Betahistina, folosita in tratamentul pentru vitiligo

Efectele adverse ale antihistaminicelor

In functie de tipul antihistaminicelor, acestea pot avea diferite efecte adverse. In cazul celor din prima generatie, cele mai frecvente astfel de efecte sunt:

• Somnolenta;
• Senzatie de gura uscata, ochi uscati;
• Vedere in ceata sau distorsionata;
• Ameteli si dureri de cap;
• Scaderea tensiunii arteriale;
• Ingrosarea mucoasei de la nivelul cailor respiratorii;
• Palpitatii;
• Dificultati in urinare si constipatie.

Cele mai frecvente efecte adverse ale antihistaminicelor de ultima generatie includ:

• Durere de cap;
• Tuse;
• Senzatie de oboseala;
• Dureri de gat;
• Dureri si disconfort abdominal;
• Greturi si varsaturi.

Efecte adverse frecvente in cazul antihistaminicelor H2 includ:

• Somnolenta;
• Dureri de articulatii si musculare;
• Dureri de cap;
• Confuzie, mai ales in cazul persoanelor varstnice;
• Inflamatii si sensibilitate la nivelul sanilor.

Intrebari si raspunsuri despre antihistaminice

Daca inca ai nelamuriri in ceea ce priveste actiunea si administrarea antihistaminicelor, ti-am pregatit o lista cu cele mai frecvente intrebari si raspunsuri despre acestea:

Pentru ce se folosesc antihistaminicele?

Antihistaminicele H1 sunt folosite, cel mai adesea, in tratarea alergiilor, dar pot fi recomandate si in completarea tratamentelor alopate pentru raceala si gripa sau alte afectiuni.

Cum functioneaza antihistaminicele?

Antihistaminicele sunt inhibitori ai histaminei, substanta pe care sistemul imunitar o genereaza pentru a proteja corpul de infectii; atunci cand acesta percepe in mod gresit o amenintare pentru organism, cum ar fi polenul, are aceasta reactie exagerata de a elibera histamina.

De unde poti cumpara antihistaminice?

Antihistaminicele sunt disponibile in farmacii fizice si online, dar si in alte magazine sau platforme de profil. Cele mai multe se elibereaza fara reteta, insa exista si antihistaminice care nu pot fi comercializate fara prescriptie medicala.

Exista mai multe tipuri de antihistaminice?

Antihistaminicele H1 sunt clasificate in trei generatii, in functie de ordinea cronologica a aprobarii de catre FDA, iar acestea prezinta un spectru diferit al efectelor secundare.

Care antihistaminice sunt mai bune?

Antihistaminicele H1 de ultima generatie sunt recunoscute pentru efectele adverse mai reduse, in comparatie cu cele din prima generatie, care, in primul rand, creeaza o stare de somnolenta. Pentru a determina cele mai bune antihistaminice pentru tine, este important sa ai o discutie cu medicul de familie, care iti cunoaste istoricul medical si iti poate recomanda antihistaminice care nu interactioneaza cu eventuale alte tratamente pe care le urmezi.

Cat de rapid e efectul antihistaminicelor?

Actiunea antihistaminicelor variaza in functie de forma in care sunt administrate, dar si de tipul lor. Cele mai frecvent utilizate antihistaminice orale sunt absorbite in tractul intestinal destul de repede, iar efectele lor se simt dupa 1-3 ore. Efectul dureaza intre 4 si 24 de ore, cele mai multe actionand timp de cel putin 12 ore, insa exista si antihistaminice cu substante active precum cetirizinul, al caror efect poate dura pana la 72 de ore.

Cat dureaza tratamentul cu antihistaminice?

In cazul reactiilor alergice sezoniere, cum este, de exemplu, alergia la ambrozie sau la polen, antihistaminicele pot fi administrate in perioada in care alergenul este activ. Este important sa citesti cu atentie prospectul antihistaminicelor si sa le administrezi conform acestuia, dar si sa discuti cu medicul tau despre posibilitatea unui tratament prelungit, daca este nevoie.

Cine nu ar trebui sa urmeze un tratament cu antihistaminice?

Copiii si varstnicii sunt mai sensibili la substantele active ale antihistaminicelor. Totodata, femeile insarcinate se expun riscului aparitiei malformatiilor congenitale la fat, atunci cand iau antihistaminice in perioada sarcinii, iar cele care alapteaza ar trebui sa evite aceste medicamente, deoarece pot ajunge cu usurinta in laptele matern. Administrarea anumitor tratamente interactioneaza cu antihistaminicele. Este indicat sa discuti cu medicul inainte de administrarea antihistaminicelor.

Poti consuma alcool cand urmezi un tratament cu antihistaminice?

Atat medicii, cat si pe prospectul antihistaminicelor recomanda evitarea consumului de alcool in perioada tratamentului cu antihistaminice, deoarece, impreuna, pot cauza efecte adverse.

Antihistaminicele sunt, asadar, inhibitori ai histaminei, substanta pe care sistemul imunitar o elibereaza pentru a proteja organismul de orice fel de patogeni, dar si atunci cand percepe anumite substante sigure, precum praful sau polenul, ca avand un potential periculos. Acestea sunt recomandate in mod frecvent pentru tratarea alergiilor, dar pot fi asociate si in alte tratamente. Inainte de inceperea oricarui tratament cu antihistaminice, este indicat sa discuti cu medicul tau privind dozele administrate si substanta activa recomandata.

Sursa foto: Pexels, Unsplash

Resurse:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/21223-antihistamines
2. https://www.aafa.org/allergies.aspx
3. https://www.healthline.com/health/histamine-intolerance
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1760721/
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18172439/
6. https://ctajournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13601-017-0141-3
7. https://www.medicalnewstoday.com/articles/antihistamines
8. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323276
9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4474179/
10. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9225677/

https://www.nhs.uk/conditions/antihistamines/