Mononucleoza, afectiunea care pune la incercare imunitatea

Mononucleoza infectioasa este una dintre cela mai frecvente afectiuni care apare la copii in primii cinci ani de viata si care vine cu o serie de complicatii atunci cand apare la adulti. Supranumita si „boala sarutului”, mononucleoza este provocata de virusul Epstein-Baar, o varietate a virusului herpetic, cunoscut ca virusul herpetic de tip 4.

Virsul Epstein-Baar a fost descoperit in anul 1964 de catre Sir Michael Anthony Epstein si Yvonne Barr, iar in anul 1968 a fost asociat cu mononucleoza. Este unul dintre cele mai raspandite virusuri pe plan mondial, peste 90% din populatia lumii prezentand urme ale acestuia. Se transmite de regula prin saliva (in timpul sarutului, daca folosim vesela contaminata, prin tuse sau stranut), motiv pentru care este boala principala cauzata de acesta este numita si “Boala Sarutului”.

Epstein-Barr si mononucleoza

In majoritatea cazurilor este relativ inofensiv, iar persoanele infectate nu prezinta simptome severe, dar in anumite situatii, atunci cand imunitatea este scazuta, poate provoca febra, inflamarea ganglionilor limfatici, dureri musculare si articulare, frisoane, slabiciune, somnolenta si angina (inflamarea si marirea amigdalelor). In anumite cazuri se pot observa eruptii pe piele de culoare roz, sau rosu, care nu dau senzatia de mancarime. Aceasta boala este cunoscuta drept mononucleoza infectioasa. De regula mononucleoza apare la 1-2 luni de la momentul infestarii pacientului cu virusul Epstein-Barr, perioada aceasta fiind cunoscuta drept perioada de incubatie. In majoritatea cazurilor, mononucleoza se vindeca complet, dar in anumite situatii boala poate avea o evolutie periculoasa, care se poate solda chiar cu moartea pacientului. Printre complicatiile date de mononucleoza, la adulti, se numara rupturile de splina, apar la 1 din 1000 de pacienti bolnavi, și abcesele in gat, intalnite la 2 din 1000 de bolnavi. In cazul copiilor se poate observa si o marire a amigdalelor, care in cazuri critice se poate solda cu probleme respiratorii. In cazuri foarte rare mononucleoza se poate solda cu degradarea tesuturilor cardiac, renal, cerebral sau a celulelor sangvine.

Daca ati avut o data mononucleoza, cu tot arsenalul de simptome, nu veti mai face a doua oara boala. Trebuie sa stiti doar ca virusul ramane in organism si se poate reactiva din cand in cand. In aceste perioade nu veti avea simptome, insa veti fi contagios pentru oamenii din jur.

Mononucleoza mai periculoasa la adulti

De regula, cu cat varsta la care contactam virusul Epstein-Barr este mai mica, cu atat mai usoare vor fi simptomele, la majoritatea copiilor sub 5 ani infectatrea fiind asimptomatica. O clasa mai expusa o reprezinta adolescentii si adultii. Din cei infectati cu virusul Epstein-Barr, 25-50% vor face o forma mai mult sau mai putin severa de mononucleoza.

Alte afectiuni provocate de Epstein-Barr

La copiii mici, infectia cu virusul Epstein-Barr poate da si alte afectiuni usoare, cum ar fi tulburarile de tranzit, infectii ale urechii. In cazuri foarte rare, infectarea cu virusul Epstein-Barr poate duce la afectiuni severe precum limfomul Burkitt, cancer nazo-faringian, sindromul Guillain-Bare (afectiuni ale nervilor periferici, caracterizate de degradarea mielinei). Majoritatea afectiunilor grave declansate de virusul Epstein-Barr au fost observate la pacientii cu HIV sau cei care au suferit transplante de organe. Imunitatea foarte scazuta in momentul contactarii virusului poate duce la o evolutie severa a acestuia.

Diagnosticul mononucleozei

Diagnosticul mononucleozei se face pe baza unei consultatii medicale care sa monitorizeze simptome ca: febra, slabiciune, ameteala, splina marita (se intalneste la aproximativ o persoana din doua diacnosticate cu mononucleoza). Cum simptomele mononucleozei sunt similare cu ale altor afectiuni, de cele mai multe ori se recomanda si analize de sange, vizandu-se antigenii specifici Epstein-Barr sau un anumit tip de limfocite, B, in care virusul se adaposteste.

Cum ne protejam de infectiile cu Epstein-Barr?

Momentan nu exista un vaccin impotriva virusului Epstein-Barr si nici tratament specific mononucleozei, iar optiunile actuale de tratament vizeaz mai mult simptomele si mai putin afectiunea.

Conform statisticilor, pe parcursul vietii, majoritatea oamenilor vor contacta virusul Epstein-Barr, dar vor suferi de mononucleoza sau de afectiunile conexe infectiei doar un numar redus de persoane, in special cele cu deficit imunitar.

O clasa expusa la infectia cu Epstein-Barr o reprezinta copiii, mai ales in colectivitate, cand riscul de a lua contact cu o persoana contaminata este mult mai crescut. Acestia pot contracta virusul daca folosesc acelasi pahar sau chiar cand pun in gura diverse jucarii sau obiecte, din acest motiv 50% dintre cazurile de infectie cu Epstein-Barr se produc in primii 5 ani de viata.

Importanta imunitatii in lupta cu Epstein-Barr

In conditiile in care mononucleoza se dezvolta pe fondul unei imunitati scazute, iar sansele de a evita o infectare cu Epstein-Barr sunt reduse, putem lua o serie de masuri pentru a ne asigura ca efectele si simptomele vor fi minime.

O imunitate optima este cea mai importanta bariera de aparare in lupta cu acest virus. Epstein-Barr foloseste limfocitele B, un tip de celule sangvine cu rol imunitar si antiinfectios, drept gazda, acest lucru favorizand si multiplicarea lui. Pentru ca efectele lui sa fie minime, este esentiala o buna functionare a intregului sistem imunitar, astfel incat sa opreasca multiplicarea necontrolata a virusului. Principalele celule implicate in lupta cu acest agent patogen sunt limfocitele T (cele mai numeroase limfocite din corp 80%) si celulele NK (natural killer). Acestea vor opri avasarea bolii si vor preveni declansarea unor forme agresive ale infectiei cu Epstein-Barr.

Referinte:
1. Epstein-Barr Virus Infection, www.emedicinehealth.com
2. The Broad Spectrum of EBV Disease, www.medicinenet.com
3. Epstein-Barr Virus (EBV), www.webmd.com
4. About Epstein-Barr Virus (EBV), www.cdc.gov
5. What is infectious mononucleosis (mono)?, www.healthline.com
6. Infectious Mononucleosis,www.emedicine.medscape.com