Metabolic-Flora
Butiratul de sodiu este sarea de sodiu a acidului butiric, unul dintre principalii acizi grasi cu lant scurt (SCFA – Short-Chain Fatty Acids) produsi in mod natural la nivel intestinal, prin fermentarea fibrelor alimentare de catre microbiota colonului. Alaturi de acetat si propionat, butiratul face parte din compusii formati prin activitatea microbiotei si se regaseste in cantitati mici in produsele lactate si in alimentele fermentate. Productia endogena de butirat depinde de aportul zilnic de fibre fermentabile si de compozitia microbiotei individuale — factori care variaza semnificativ in functie de dieta, varsta, tratamente antibiotice sau perioade de dezechilibru intestinal.
O formula bazata pe furnizare directa. Butiratul de sodiu este intr-o cantitate constanta per doza, fara dependenta de fermentatia fibrelor sau de compozitia microbiotei individuale. La pH-ul fiziologic intestinal, butiratul de sodiu disociaza in ion de sodiu si butirat (forma ionizata a acidului butiric), disponibil pentru preluare de catre celulele intestinale — in special colonocite, pentru care butiratul reprezinta principalul substrat energetic.
Metabolic-Flora furnizeaza 600 mg butirat de sodiu/zi (300 mg/capsula), livrat in capsula gastrorezistenta cu eliberare intarziata, conceputa pentru a permite eliberarea continutului in segmentele distale ale intestinului (ileon, colon) — zonele in care butiratul este prezent in mod fiziologic. Capsula protejeaza, in acelasi timp, ingredientul impotriva umiditatii din mediul inconjurator (butiratul de sodiu devine instabil prin absorbtia rapida a umezelii din aer).
Butiratul face parte din categoria metabolitilor rezultati din activitatea bacteriilor benefice intestinale, care isi pastreaza viabilitatea in timp si nu sunt inactivate de actiunea antibioticelor, ceea ce permite administrarea impreuna cu acestea in perioadele de dezechilibru al florei intestinale.
Contribuie la:
Aport de butirat, studiat in contextul:
· mentinerii integritatii barierei intestinale
Bariera intestinala este alcatuita dintr-un monostrat de celule epiteliale (enterocite si colonocite) conectate prin complexe de jonctiune stransa si acoperite de un strat de mucus produs predominant de celulele caliciforme.
- butiratul participa la stabilizarea proteinelor de jonctiune stransa (ocludina, claudinele), care mentin conexiunile dintre celulele epiteliale, prin mecanisme ce implica HDAC si sinaptopodina (SYNPO), proteina asociata scheletului celular
- aportul suplimentar de butirat de sodiu este studiat pentru rolul sau in procesul natural de reinnoire a celulelor epiteliale si in mentinerea integritatii barierei intestinale
- butiratul poate interveni in sustinerea echilibrului natural al stratului de mucus prin actiune asupra sintezei si secretiei de mucine de catre celulele caliciforme
- mentinerea nivelului fiziologic scazut de oxigen din celulele epiteliului intestinal este o conditie necesara pentru buna functionare a barierei, a productiei de mucus si a apararii impotriva factorilor perturbatori (mecanism mediat de factorul de transcriptie HIF- factorul inductibil de hipoxie)
· bunei functionari a colonocitelor
Colonocitele (celulele care acopera interiorul colonului) utilizeaza butiratul ca principal substrat energetic, spre deosebire de majoritatea celulelor din organism care folosesc preferential glucoza:
- butiratul este metabolizat in mitocondriile colonocitelor prin β-oxidare, cu formarea de metaboliti, utilizati ulterior in ciclul Krebs si lantul respirator pentru producerea de ATP, si implicit producerea de energie
- energia furnizata sustine transportul activ al sodiului si potasiului la nivelul celulelor colonului, proces de care depinde absorbtia apei si a electrolitilor
· mentinerii confortului intestinal
Confortul intestinal depinde de modul in care intestinul isi regleaza motilitatea (miscarile intestinale), sensibilitatea la distensia abdominala (cresterea in volum a abdomenului) si starea stratului care captuseste mucoasa. Implicarea butiratului in aceste procese este studiata in diverse contexte legate de:
- echilibrarea motilitatii intestinale prin legarea sa de receptorii pentru SCFA, exprimati si la nivelul celulelor musculare netede si al neuronilor enterici
- toleranta intestinala la distensie si acumulare de gaze
- echilibrarea raspunsului inflamator local
· sustinerii echilibrului imunitar al mucoasei intestinale
Sistemul imunitar asociat mucoasei intestinale (GALT) este cel mai extins compartiment imunitar al organismului si comunica permanent cu microbiota.
Microbiota umana reprezinta totalitatea microorganismelor care traiesc in mod natural in interiorul organismului uman si pe suprafata acestuia (piele, mucoase), majoritatea fiind localizate la nivelul intestinului.
Aportul de butirat de sodiu este corelat cu procese ale sistemului imunitar precum:
- formarea celulelor imune cu rol reglator (Treg)
- limitarea aderentei unor microorganisme cu potential perturbator (bacterii sau reziduuri microbiene care pot deranja echilibrul florei intestinale) la nivelul epiteliului intestinal prin sustinerea productiei de mucus, a peptidelor cu rol de aparare (α-defensine, catelicidina) si a secretiei de imunoglobulina A
- activitatea tesutului limfoid asociat intestinului (GALT), implicat in imunitatea innascuta si dobandita
· comunicarii intestin–creier si raspunsul la stres
Axa intestin–microbiota–creier reprezinta reteaua de semnalizare dintre sistemul digestiv, microbiota si sistemul nervos, iar acizii grasi cu lant scurt sunt printre principalele molecule implicate in aceasta comunicare.
Aportul de butirat de sodiu este studiat in contextul:
- sustinerii raspunsului organismului la stres, prin mentinerea echilibrului axei intestin–microbiota–creier si a axei hipotalamo-hipofizo-adrenala (HPA)
- comunicarii dintre intestin si sistemul nervos, si al proteinelor de jonctiune stransa (ocludina, claudina-5)
· echilibrului metabolismului glucidic
Axa intestin–metabolism descrie legatura dintre mediul intestinal si modul in care nutrientii din alimentatie sunt absorbiti, transformati in energie sau depozitati sub forma de rezerve energetice.
Implicarea butiratului in aceste procese este studiata in diverse contexte legate de:
- echilibrul metabolismului postprandial prin sustinerea activitatii celulelor enteroendocrine, care elibereaza dupa masa semnale chimice eliberate de intestin, implicate in senzatia naturala de satietate
- utilizarea glucozei de catre tesuturile periferice
Celulele enteroendocrine sunt celule specializate care detecteaza nutrientii din alimentele consumate si elibereaza hormoni ce comunica cu creierul, pancreasul si alte organe. Astfel, acest tip de celule participa la reglarea digestiei, a senzatiei de satietate si a nivelului de zahar din sange dupa masa.
· echilibrului metabolismului energetic si lipidic
La nivel hepatic si in tesuturile periferice, butiratul este studiat in contextul participarii la mecanismele celulare care au efecte asupra modului in care organismul utilizeaza grasimile ca sursa de energie si isi echilibreaza depozitele lipidice, precum:
- productia hepatica de lipide
- utilizarea lipidelor ca sursa de energie prin mecanisme care implica senzorul celular AMPK, atat la nivelul ficatului, cat si in tesuturile periferice
- echilibrul dintre acumularea si utilizarea lipidelor la nivel hepatic
AMPK detecteaza cand celula dispune de putina energie, ajuta la producerea de energie prin arderea grasimilor si limiteaza procesele consumatoare de energie.
· protejarii celulelor impotriva stresului oxidativ
Stresul oxidativ apare atunci cand in organism se acumuleaza prea multe molecule instabile, numite radicali liberi, iar sistemele naturale de protectie antioxidanta nu mai reusesc sa le neutralizeze eficient.
Aportul de butirat de sodiu este studiat in contextul:
- apararii antioxidante celulare prin sustinerea sistemului glutationului (mecanism fiziologic implicat in protectia impotriva stresului oxidativ)
- limitarea acumularii speciilor reactive de oxigen (ROS) la nivel celular
