stresul-ne-imbolnaveste-incet-dar-sigur

Stresul este un fenomen atat de prezent in viata noastra, incat aproape ca a devenit o rutina.

Fiecare episod de stres declanseaza in organismul nostru un lant de reactii cu scopul de a ne mobiliza pentru a face fata situatiei. Chiar daca stresul functioneaza ca un buton de alarma menit sa ne salveze de la pericol, suprasolicitarea acestuia ne poate, treptat, imbolnavi.

Oricine poate sa vorbeasca despre stres. Poate fi vorba despre un e-mail de la sef, rata la banca, masina care s-a stricat intr-un moment nepotrivit, o nota proasta, problemele financiare, relatiile tensionate cu o persoana apropiata, iar lista poate continua la infinit. Desi, la prima vedere, stresul pare a fi ceva care vine din exterior, in realitate acesta este raspunsul pe care-l genereaza psihicul in exercitiul de mobilizare si adaptare a organismului la anumiti stimuli externi. Fiecare percepe prin prisma experientei, personalitatii si a mostenirii genetice situatiile generatoare de stres. Astfel, daca pentru cineva a pierde un autobuz este o sursa de stres, pentru altcineva aceasta situatie nu reprezinta o problema.

CE ESTE STRESUL

Hanss Selye este cel care vorbeste pentru prima data, in 1936, despre stres, definindu-l ca pe o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea unor factori. In functie de factorii care duc la stres, se vorbeste astazi despre stres psihic, stres fizic, stres oxidativ etc.

Stresul psihic reprezinta un caz particular inscris in sfera notiunii generale de stres, din cauza raspandirii in randul populatiei, dar si a factorilor care duc la instalarea acestuia. In functie de acesti factori, stresul poate fi pozitiv (eustres), cauzat de evenimente placute din viata, sau negativ (distres), cauzat de situatii negative.

infograficCE SE INTAMPLA IN CORPUL NOSTRU CAND SUNTEM STRESATI

In episoadele de stres, organismul nostru se mobilizeaza pentru a face fata amenintarii, instalandu-se starea de tipul „lupta sau fugi” („fight-or-flight” – orig.). Astfel, atunci cand percepe primejdia, glanda hipofiza secreta o cantitate mai mare de hormoni adenocorticotropi (ACTH), care, la randul lor, stimuleaza suprarenala sa produca si sa elibereze adrenalina si cortizol. Acestia determina o crestere brusca a pulsului, o contractie a musculaturii si o crestere a tensiunii arteriale, reactii prin care organismul se pregateste sa lupte sau sa fuga. Desi nu putem vedea starea de mobilizare din organism, cu siguranta o resimtim in bataile accelerate ale inimii, incordarea musculara, respiratia accelerata, transpiratia rece, senzatia de gol in stomac.

Stresul poate fi de scurta durata (acut) sau de lunga durata (cronic). Stresul acut este o reactie imediata la o amenintare de moment, in timp ce stresul cronic este legat de situatii de lunga durata, ambele tipuri de stres fiind periculoase pentru sanatate.

STRESUL ERODEAZA SANATATEA

Starea cronica de stres in care traim zilnic nu trece fara consecinte, multe dintre reactiile generate de stres fiind daunatoare pentru sanatate. Invatati sa gestionati corect factorii de stres, pentru ca stresul duce la:

BOLI CARDIOVASCULARE

Episoadele de stres sau stresul cronic solicita inima mult prea mult, crescand riscul de tulburari de ritm cardiac si de hipertensiune arteriala. Starea de agitatie continua poate leza progresiv arterele coronare si inima. In plus, in episoadele de stres corpul nostru este ca un butoi cu pulbere, ceea ce ne predispune la un atac de cord sau accident vascular cerebral, ultimul datorat si cresterii capacitatii de coagulare a sangelui.

TULBURARIEMOTIONALE

Stresul poate fi o cauza pentru iritabilitate, depresie si anxietate. Acesta va poate afecta somnul, iar de multe ori poate fi o cauza pentru tulburari de alimentatie. (anorexie, bulimie), abuz de alcool si de droguri.

SUPRESIA SISTEMULUI IMUNITAR

Cortizolul produs in timpul raspunsului la stres duce la slabirea barierelor de aparare a organismului, crescand riscul pentru diferite boli infectioase si respiratorii.

TULBURARI GASTROINTESTINALE

Schimbarile produse in momentele de stres va pot afecta sistemul digestiv. Sunteti mai predispusi la arsuri gastrice, boala de reflux gastroesofagian, dureri de stomac si sindrom de colon iritabil. Din cauza starii de alerta si a schimbarilor hormonale, persoanele afectate de stres pot avea stari de voma si greata. Iar daca suferiti de ulcer, nu neglijati deloc stresul. Acesta va poate agrava boala.

DIABET ZAHARAT

In stres, ficatul elibereaza mai multa glucoza in sange, pentru a-i oferi corpului energie. Zaharul neutilizat din sange este reabsorbit de catre organism. Insa atunci cand stresul devine cronic, organismul nu mai poate tine pasul cu acest val de glucoza suplimentara si pot aparea disfunctii in mecanismul de reglare a glicemiei, ceea ce poate duce la diabet zaharat de tip 2.

PROBLEME ALE APARATULUI REPRODUCTIV

Stresul este cauza cea mai frecventa pentru infertilitate. Acesta duce la azoospermie, tulburari sexuale, tulburari de ciclu menstrual.

DURERI MUSCULARE

In conditii de stres, muschii se tensioneaza pentru a se proteja de leziuni. Probabil ca nu o singura data v-ati simtit muschii pulsand in situatii de stres. Daca sunteti intr-un stres continuu, acestia nu se pot relaxa si pot provoca dureri de cap, de spate, de umar sau la nivelul intregului corp.

AGRAVAREA UNOR AFECTIUNI

O situatie stresanta poate produce o hiperreactie a cailor respiratorii, precipitand aparitia unei crize de astm, a unei boli cardiovasculare sau a diabetului.

CAUTATI UN ECHILIBRU

Opriti-va cateva minute din ceea ce faceti, deconecta-ti-va de la toate problemele si incercati sa va detasati de acestea. Puneti-va pe primul plan si cantariti daca merita sa platiti cu sanatatea stresul zilnic. Inspirati adanc, inchideti computerul si telefonul odata cu terminarea programului si mergeti pur si simplu, relaxat, spre casa.



Articol publicat in Nr. 2 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”