sistemul-endocrin-realitatea-profunda-si-putin-inteleasa

Interviu cu prof. univ. dr. Corin Badiu, medic primar endocrinologie, diabet, nutritie si boli metabolice, Institutul National de Endocrinologie „C. I. Parhon”

Sistemul endocrin este o enigma pentru multi dintre noi. Dincolo de tiroida si hormoni despre care multi dintre noi am auzit, rolul sistemului endocrin inca este putin cunoscut si inteles. Poate, daca am intelege ce se intampla la nivelul sistemului endocrin cand suntem stresati, cand mancam la ore foarte tarzii, cand petrecem tot timpul in spatii inchise, am privi cu mai multa responsabilitate rolul acestui sistem pentru sanatatea noastra. Despre toate acestea, discutam cu prof. Badiu.

  • Sistemul endocrin este unul dintre cele mai putin intelese sisteme ale corpului nostru. As vrea sa incepem discutia printr-o definire a acestuia...

Sistemul endocrin este alcatuit din mai multe organe, numite glande endocrine, care fabrica niste substante speciale, numite hormoni. Aceste substante actioneaza la distanta si au efecte specifice. Daca iesiti in strada si intrebati despre ce glande este vorba, o sa vi se spuna – tiroida! in rest, lumea stie putine lucruri despre celelalte glande, hormonii trezesc, cel mai adesea, conotatii despre comportamentul sexual si, alteori, despre stres, adrenalina, masini care scrasnesc rotile. Foarte putin discutam despre detalii precum crestere, dezvoltare, implicatii metabolice, care reprezinta, de fapt, realitatea profunda a sistemului endocrin. Prin aceasta realitate, noi intram in toate celelalte specialitati, pentru ca nu exista specialitate care sa nu aiba, cat de cat, legatura cu endocrinologia, prin aceste substante care actioneaza la distanta si care au efecte asupra tuturor celulelor.

  • Pentru ca, asa cum bine ati mentionat, cunostintele despre rolul hormonilor cuprind doar cateva clisee, ce importanta mai au hormonii?

Incep prin a spune ca nu-si pot desfasura activitatea celulele, daca nu au un mediu hormonal adecvat. Fiecare celula trebuie sa comunice cu celelalte si, pentru aceasta, fabrica niste proteine. Sinteza proteica este conditionata de declansarea unor mecanisme dependente de hormoni. Toate celulele cu nucleu au receptori pentru hormonii tiroidieni si hormonii steroizi. Este ca si cum ne-am intreba astazi de ce ne trebuie curent electric.
Un alt aspect care tine de importanta hormonilor este dat de reglarea si de interrelatia sistemelor – cardiovascular, respirator, digestiv, nervos. Comunicarea intre celule se poate face specific directionat, cum este in cazul sistemului nervos, folosind liniile de comunicatie dedicate, adica liniile sinaptice. Asa cum noi folosim, ca sa vorbim unii cu altii, telefonul. Daca vrem sa transmitem un mesaj catre un grup mare, folosim canalele media, in cazul nostru folosim sangele, ca un conductor al mesajelor, si descarcam in acesta o cantitate de hormoni, adica o molecula speciala care va fi inteleasa de cei care au receptorii potriviti. E ca un sistem de televiziune care transmite un mesaj. Cine este racordat si abonat la un post primeste mesajul. Asa e si cu sistemul endocrin. Este un sistem care permite comunicarea intre toate celulele la nivel macro si fiecare raspunde intr-un anumit fel. Raspunsul este tot de natura hormonala. Adica, o celula stimulata cu un hormon raspunde cu un alt hormon, pe care-l transmite celui care a initiat lantul de mesaje. in felul acesta, se si regleaza sistemul.

  • Stresul este un fenomen in care sistemul endocrin are un rol aparte. Ce se intampla cand suntem stresati?

Stresul este perceptia noastra asupra evenimentelor din jur. Ele oricum au loc. Modul in care noi percepem aceste evenimente poate declansa niste reactii, care au fost pentru prima data denumite dupa Hans Selye, ca fiind inglobate in notiunea de stres. Adica, perceptia noastra asupra evenimentelor din jur este aceea ca se realizeaza o presiune asupra noastra din partea celorlalti. Fie ca suntem la serviciu sau acasa, ca suntem pe un drum blocat si trebuie sa ocolim mult pentru a ajunge la serviciu… sunt lucruri care genereaza o reactie ca urmare a semnalelor pe care le primim de la sistemul nervos. Toate celulele trebuie sa reactioneze intr-un fel, reactia este si metabolica. Pentru a le face fata, avem nevoie de energie, adica, de glucoza, avem nevoie de oxigen, ceea ce inseamna ca inima trebuie sa bata mai mult, mai amplu, mai repede. Per ansamblu, putem sintetiza raspunsul ca „lupta sau fugi!”. si intr-un caz, si in celalalt, avem nevoie de glucoza, de oxigen, de debit cardiac mai mare si de frecventa respiratorie mai mare. Toate necesita o sincronizare. in acelasi timp, ficatul trebuie sa fabrice mai multa glucoza, muschii sa o foloseasca, debitul sangvin la nivelul acestor organe trebuie sa fie adecvat tuturor necesitatilor. Sunt tot felul de supape care se activeaza si reactioneaza. Lumea asociaza stresul cu adrenalina, care este un hormon al medulosuprarenalei, dar la fel de importanta este si noradrenalina, care se sintetizeaza in tot sistemul simpatic, nu numai in glanda medulosuprarenala.
Alaturi de toti acesti hormoni, discutam si despre hormonii de stres prin faptul ca stimuleaza productia de glucoza si ca avem nevoie de glucoza in conditii de stres. Deci, toate aceste lucruri puse cap la cap formeaza un raspuns adecvat. Daca lipseste ceva, imediat se cunoaste. N-avem suficienta glucoza, lesinam. Se schimba comportamentul, ni se face pofta de dulce si mancam dulce. S-a terminat glucoza si se declanseaza un mecanism compensator la nivelul comportamentului.

  • Daca starea de stres continua, nu apar niste dereglari la nivelul intregului organism?

Sigur, insa organismul este suficient de inteligent astfel incat sa nu se epuizeze la nesfarsit. La un moment dat, ajungem la o conditie de stres cronic. Stresul cronic este conditia in care raspunsul nostru este foarte mic fata de ce ne-am asteptat. Este ca in povestea cu ciobanul si lupul, in care ciobanul tot anunta satenii ca vine lupul. Ei vin o data, de doua ori, iar a treia oara, cand chiar a venit lupul, nu mai reactioneaza. Daca transpunem in biologie aceasta poveste, stresul cronic duce la blocarea sistemelor de raspuns si atunci apare o stare de epuizare. O stare de incapacitate de a face fata rutinei cotidiene. Asta inseamna stres cronic. O stare in care aceasta suprasolicitare epuizeaza rezerva suprarenalei, epuizeaza mecanismele de raspuns cerebral, mecanismele care stimuleaza secretia de ACTH si, mai departe, de cortizol, iar sistemul se blocheaza. De aici, si reactia biologica de oboseala si lipsa de energie. Conteaza perceptia pe care noi o avem asupra evenimentelor din jur. De aceea recomand gandirea pozitiva, sa nu ne streseze evenimentele, pentru ca stresul cronic nu ne ajuta.

  • Diabetul este una dintre afectiunile cu mare incidenta in tara noastra. Cum ne raportam noi, fata de restul Europei?

Diabetul are o conditie epidemica din cauza alterarii mecanismului glucidic, pe fondul excesului ponderal si al obezitatii. Mai ingrijorator este faptul ca apare la copii. Excesul in greutate la acestia are o pondere destul de mare.

Lumea stie putine lucruri despre glandele endocrine, iar hormonii trezesc, cel mai adesea, conotatii despre comportamentul sexual si, alteori, despre stres, adrenalina, masini care scrasnesc rotile.

  • Avem un copil sau un adult obez, cu un risc mare de diabet. Ce ar trebui sa faca acesta?

In primul rand, ar trebui sa faca o schimbare a stilului de viata. Sa-si modifice orarul alimentar. La originea alterarilor metabolice, modificarea ritmului orarului alimentar este printre primele aspecte implicate. De ce? Pentru ca ponderea cea mai mare a caloriilor din timpul unei zile sunt cele pe care le obtinem dupa orele 18.00–20.00. La un program normal, cu ritm de veghe ziua-noapte, aceasta desincronizare a ritmului alimentar fata de ciclul somn-veghe duce la obezitate progresiva. Mancam abundent dupa ora 18. Ceea ce mancam necesita un timp de digestie si de absorbtie. Vorbeam mai devreme de hormonii de stres. Vorbeam despre adrenalina, noradrenalina, cortizol. Hormonii acestia comuta macazul metabolic la nivel hepatic catre arderi. La 3.00–4.00 dimineata, cand noi dormim, nivelul acestor hormoni este zero. In aceste conditii, macazul metabolic este schimbat catre anabolism – stocarea energiei. Tot ce am mancat se absoarbe prin vena porta si ajunge la ficat. Ficatul e un fel de laborator chimic care prelucreaza ceea ce primeste prin absorbtie digestiva si transmite mai departe necesarul de substante nutritive. Daca este ziua si suntem in plin stres, trimite glucoza catre muschi, creier, inima si le arde; daca este noapte si dormim, hormonii de stres sunt zero, atunci pune fundita rosie si le duce spre depozite sau camara organismului. Camara in sens biologic este tesutul adipos. Aceste rezerve se prelucreaza, iar pentru a le despacheta si a le folosi, necesita timp si energie. Daca se intampla lucrurile seara de seara, se ajunge la supraponderalitate sau obezitate.
Daca mancam dimineata, atunci cand trebuie sa avem cea mai importanta masa a zilei, ritmul ar fi cu totul altul. Varful de absorbtie s-ar suprapune varfului de solicitare de pe parcursul zilei, iar aceasta comutare a ritmului alimentar, fara sacrificii gastronomice, permite scaderea in greutate.

  • Avem obezitate provocata, pe de o parte, de ritmul alimentar. Are, oare, vreun rol si ceea ce mancam?

Da, vorbim despre calitatea alimentelor si despre felul in care le consumam. Este interesant sa intelegem si fenomenul mancarii fast-food. Mananci repede o cantitate mare de alimente si nu reusesti sa te saturi pentru ca ai nevoie de un timp intre semnalul ca stomacul este plin si oprirea ingestiei alimentare. Stomacul reactioneaza si spune „Stop, multumesc, m-am saturat!”. Daca mancam foarte repede si, mai ales, bombe calorice, acest semnal ajunge cu intarziere fata de satisfacerea necesarului caloric. Asa ajungem sa mancam la o masa cat ar trebui sa mancam la trei.

  • Care sunt cele mai frecvente greseli pe care le fac pacientii cu diabet?

Nu respecta dieta, apoi complianta la medicatie sau la consulturile periodice. Dupa ce se obisnuiesc cu boala, nu mai sunt atenti la detalii. La fel ca la condusul auto. La inceput sunt atenti, dupa aceea, nu mai observa detaliile. Or, detaliile creeaza performanta.

  • Cat de importante sunt vitaminele si mineralele in diabet?

Fie ca este diabetic, fie ca nu, este important sa existe o armonie a oligoelementelor si a vitaminelor. Toate astea sunt substante utile intr-o concentratie mica, iar daca lipsesc, nu facem decat sa adaugam la povara diabetului niste probleme cu impact asupra sanatatii. Este foarte important sa avem grija la detalii. Daca avem grija de acel pacient care, totodata, isi creeaza o deficienta de Vitamina D, cum este surprinzator de des intalnita, atunci, in afara diabetului, mai face osteoporoza sau inregistreaza o scadere imunitara si, astfel, va fi mai sensibil la infectii.

  • Infertilitatea este o problema care, de obicei, se trateaza multidisciplinar. Care este rolul unui endocrinolog in tratamentul unui cuplu cu infertilitate?

Ma bucur ca puneti problema asta la nivelul cuplului, pentru ca, de obicei, femeile sunt cele care vin la doctor. Sigur ca la femei este mult mai laborioasa documentarea cauzei de infertilitate si sigur ca sunt multe mecanisme. In infertilitate pot fi multiple cauze, care trebuie abordate prin colaborarea dintre endocrinolog, ginecolog, urolog, androlog, uneori psiholog. Putem depasi aceste limite incercand sa investigam si sa tratam in paralel. Investigam atat barbatul, cat si femeia, nu investigam intai femeia si apoi, daca vedem ca femeia este sanatoasa, ne gandim sa facem si o spermograma. Vom castiga timp, daca vom lucra in paralel. Poate fi o problema metabolica sau o afectiune testiculara, sau ovariana…

  • Iar rolul endocrinologului nu-i deloc de neglijat…

O, da. Foarte frecvent intalnim aici si o patologie tiroidiana. Hipotiroidia „protejeaza” femeia sa nu ramana insarcinata, pentru ca hormonii tiroidieni sunt extrem de importanti pentru dezvoltarea copilului. Daca femeia nu are hormoni tiroidieni de ajuns, atunci exista riscul de a avea un copil cu coeficient intelectual mic. Deci cine a gandit sistemul acesta a zis ca ori de cate ori o femeie are hipotiroidie, intervine prolactina, care blocheaza ovulatia. si atunci, femeia nu va mai ramane insarcinata. Reversul medaliei este frumos. Dam femeii hormoni tiroidieni, intra in eutiroidie si atunci ramane insarcinata.

Orice anomalie a sistemelor endocrine, ca vorbim de hipofiza, suprarenale, tiroida, paratiroide, afecteaza fertilitatea. Este cel mai sensibil sistem.

  • Ce alte cauze endocrinologice pot duce la infertilitate?

Orice anomalie a sistemelor endocrine, ca vorbim de hipofiza, suprarenale, tiroida, paratiroide, afecteaza fertilitatea. Este cel mai sensibil sistem. Atunci cand o femeie are o problema serioasa de sanatate, este perturbata ovulatia. Perturbarea ovulatiei se documenteaza tot printr-un hormon, de regula dozam progesteronul in ziua 21 de ciclu si, daca progesteronul este mic, inseamna ca evenimentele din viata acelei femei au blocat fertilitatea.

  • Osteoporoza este o problema de care sufera multe femei, dupa menopauza. Ce ar trebui sa faca o femeie cu aceasta afectiune?

Cred ca este o chestiune care tine de perioada dinainte, din tinerete. Noi comparam densitatea minerala osoasa a unei paciente la menopauza cu varful de masa osoasa pe parcursul vietii, asta inseamna 35–40 de ani. Totul e sa se ajunga la varful de masa osoasa. Trebuie sa ne verificam nivelul de vitamina D, iar de pe la 20 de ani sa incepem sa luam un supliment cu Vitamina D. Daca valoarea este normala, suntem bucurosi, insa valoarea normala o intalnim la 5% dintre persoanele testate. Avem aceasta situatie deoarece nu mai lucram pe camp. Ne petrecem timpul intr-un mediu protejat, nu ne vede soarele decat vara si, atunci, foarte putin. Iesim din casa, urcam in masina, apoi ajungem intr-un birou unde sunt conditii artificiale de iluminat. Vorbim de un deficit de vitamina D care trebuie suplinit. Este important ca dupa principala masa a zilei sa se ia 1.000–2.000 de unitati de vitamina D. Este vorba despre felul in care se construieste masa osoasa.

  • Deci interventiile pe care obisnuim sa le facem dupa o anumita varsta sunt tardive...

Da, este tarziu, pentru ca in momentul acela avem rezultatul unui efect care a pornit in urma cu 10 ani. E ca atunci cand un pacient a inceput sa castige in greutate si, la un moment dat, dupa ce a castigat 30–40 kg, face diabet si ajunge intr-o conditie medicala care nu mai poate fi intoarsa cu 20 de ani. Asa e cu osteoporoza. Daca avem intelepciunea sa facem niste teste si sa intervenim din timp, nu se ajunge acolo.

  • In incheiere, va rog sa dati un sfat cititorilor nostri.

Faceti un control medical de rutina macar o data pe an. Acest lucru trebuie facut intr-o conditie de sanatate perfecta. Nu trebuie sa asteptam sa cada vreunul dintre sisteme, ca sa chemam instalatorul. Trebuie sa-l chemam dinainte, pentru a verifica tot ce poate verifica pana sa apara vreo problema.

Victoria Donos