nevoile-emotionale-ale-copilului

Un copil care creste fara atentia si prezenta parintelui sau nu va deveni un adult puternic, constient de locul si de valoarea sa in aceasta lume. El risca, in schimb, sa devina un adult neimplinit emotional, incapabil, la randul sau, sa raspunda nevoilor afective ale propriului copil.

Hrana concreta si hrana emotionala

O poveste spusa de un tatic, crescut de un tata responsabil, dar absent: „Gandindu-ma la anii copilariei, imi dau seama ca am foarte putine amintiri cu tata. Imi amintesc ca mama ne spunea adesea despre tata ca vine tarziu, ca munceste mult, ca sa avem noi tot ceea ce ne trebuie; ca este obosit, iar noi – eu si sora mea – trebuie sa fim cuminti si sa nu il suparam. Imi amintesc ca mi-as fi dorit sa joc un fotbal cu tata sau sa il vad si pe el cateodata, macar la serbarile scolare. In timp, am renuntat sa imi mai doresc astfel de lucruri; tata muncea pentru mine si pentru sora mea, iar noi trebuia sa fim recunoscatori pentru asta. Si am fost.
Dar si astazi, cand eu sunt parinte, iar tata a devenit bunic, imi dau seama ca ma gandesc la el ca la un om care s-a straduit sa-mi fie bine, dar pe care nu-l cunosc cu adevarat, despre care imi place sa stiu ca este bine, dar caruia nu ii simt lipsa. De la tata am invatat ca trebuie sa imi „intretin” familia, dar nu am invatat cum sa ma joc cu fiul meu, cum sa il laud si sa ii spun ca sunt mandru de el, cum sa imi fac timp pentru el. As vrea sa stiu ca, atunci cand nu sunt langa el, copilul meu imi simte lipsa”.
Noi, oamenii, adulti sau copii, avem un set de nevoi, care – atunci cand nu sunt satisfacute – ne impiedica sa functionam sanatos, eficient, echilibrat si armonios in societate. Specialistii le-au organizat piramidal, pentru a ne ajuta sa intelegem felul in care se inlantuiesc si se interconditioneaza, facilitand sau, dimpotriva, blocand maturizarea si functionarea noastra sanatoasa.

Fii un parinte prezent, disponibil si atent!

Din pacate, atunci cand muncesc pana tarziu pentru a pune o paine pe masa, parintii ajuta la satisfacerea unei singure nevoi a copilului: aceea biologica, care, fara doar si poate, este necesara pentru a supravietui, dar insuficienta pentru a trai.
Copiii nostri au nevoie de hrana emotionala, de caldura, de protectie, de afectiune exprimata in cuvinte si comportamente, nu doar de mangaieri fugare in somn. Copilul are nevoie de timp de calitate petrecut cu mama si cu tata, de joaca cu un parinte prezent, disponibil si atent, de mesaje de valorizare si de pretuire care sa il invete ca este acceptat si iubit in familia sa, ca este valoros, special si ca are ce oferi celor din jur. Ca merita din partea lor respect si recunoastere. Doar asa va reusi ulterior sa „devina”, sa se implineasca, sa-si gaseasca locul si rolul in aceasta lume.

Piramida nevoilor copilului

Parintii sunt adesea atat de preocupati de nevoile materiale, biologice ale copilului, de procurarea hranei in cel mai concret sens al cuvantului, incat adesea uita – sau nici macar nu isi pun problema – cat de importanta este pentru copilul lor cealalta hrana, care nu se pune in farfurie: cea emotionala, cea legata de increderea in sine si de dorinta de autodevenire.





Articol publicat in Nr. 5 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”

Diana Stanculeanu, psiholog, coordonator, Centrul de Educatie Emotionala si Comportamentala „Salvati Copiii”