natura-si-stiinta-pentru-sanatatea-ficatului

Un ficat bolnav (disfunctional) nu mai reuseste sa prelucreze substantele nocive care ajung in sangele nostru. Insa si un ficat sanatos, prin prisma stilului de viata actual – consum de cafea si/sau de alcool, alimentatie bogata in E-uri, administrare de medicamente, stres si oboseala cronica –, devine un organ mereu bombardat cu toxine si expus riscurilor. Deci, pentru a ne imbunatati sanatatea, este nevoie sa-i sustinem periodic functia de detoxifiere prin mijloace suplimentare naturale.


Ca orice proces atat de complex, detoxifierea se desfasoara la mai multe niveluri (sistem limfatic, ficat, plamani, piele, colon) si in mai multe etape – numite faze de detoxifiere –, trei la numar.

Totusi, dintre toate partile implicate in „salubritatea” organismului, ficatul este principalul centru detoxifiant. El furnizeaza sisteme enzimatice capabile sa neutralizeze, sa inactiveze si sa elimine substantele toxice si produsii de metabolism cu potential nociv. In mod normal, reuseste sa realizeze toate aceste procese in conditii de siguranta.

Exista, insa, o serie de situatii in care cele trei faze de detoxifiere nu se armonizeaza in asa fel incat rezultatul sa fie unul benefic sanatatii. De exemplu, se poate intampla ca prima faza a detoxifierii, in care sunt pregatiti metabolitii pentru faza a doua – in unele cazuri cu potential toxic mai mare decat substantele initiale –, sa fie prea intensa fata de faza a doua si atunci sa se acumuleze intermediari care produc daune tesuturilor hepatice. De aceea, este foarte important ca interventia complementara cu substante nutritive sa se faca in sensul corectarii unor astfel de dezechilibre, astfel incat detoxifierea sa se faca eficient si cu un randament cat mai mare.
Iata, asadar, cateva dintre cele mai eficiente substante cu care putem regla procesele detoxifiante ale organismului:

1. B-COMPLEX
Un nivel adecvat al vitaminelor din complexul B (in special B2,B3 si B9) contribuie la eficientizarea reactiilor din prima faza a detoxifierii hepatice. Carentele vitaminelor A, B2, B3, B9, C, E, fierului, calciului, cuprului, zincului, magneziului si seleniului reduc activitatea uneia sau mai multor enzime din prima faza si/sau incetinesc biotransformarea substantelor medicamentoase.
Vitaminele B joaca si rolul de cofactor enzymatic in faza a doua a detoxifierii hepatice.

"1–2% din decesele inregistrate la nivel European sunt cauzate de ciroza hepatica"
European Association for the Study of the Liver


2. GLUTATIONUL
Forma redusa a glutationului este implicata in faza a doua a detoxifierii hepatice, cand este necesar pentru eliminarea metalelor grele, substantelor cancerigene, pesticidelor etc. El este pus in valoare prin prezenta vitaminelor B2, B3 si B6.
De asemenea, glutationul este util in terapia complementara a hepatopatiilor. Potrivit studiilor, administrarea unei doze de 1.800 mg/zi de glutation redus a determinat imbunatatirea unor parametri hepatici (bilirubina, GOT, GPT, GT) si mentinerea nivelurilor adecvate ale acestora pe parcursul mai multor luni postadministrare, in cazul pacientilor cu steatoza hepatica (alcoolica, non-alcoolica sau in contextul hepatitelor virale B, C, D).
Nu in ultimul rand, s-a constatat ca reduce nivelul de malondialdehida, unul dintre cei mai folositi indicatori pentru a estima efectele stresului oxidativ asupra lipidelor.1,2

3. SAM-E
Reactiile de metilare din cadrul fazei a doua necesita un substrat reprezentat de S-adenozil-metionina (SAM-e). Nivelul de SAM-e din organism este asigurat prin aport extern sau este sintetizat la nivel hepatic, prin reactii enzimatice dependente de vitaminele B9 si B12.3

4. SILIMARINA
Flavonoid complex, extras din semintele de armurariu (Silybum marianum), reprezinta un amestec format din sapte flavonolignani, precum si din flavonoli si flavonoizi.
Silimarina sustine detoxifierea hepatica prin participarea in numeroase mecanisme complementare. Datorita capacitatii antioxidante, silimarina contribuie la reducerea stresului oxidativ asociat cu procesul de metabolizare a toxinelor, in special cu peroxidarea lipidica.4

5. D-LIMONENUL
Limonenul se gaseste in uleiurile esentiale din citrice si din alte specii de plante si este principalul compus de aroma in portocale.
In urma a numeroase studii, s-a descoperit ca limonenul previne si combate cancerul de colon si pe cel mamar.5

6. PROBIOTICELE
Unele tulpini de probiotice pot minimiza expunerea la o serie de toxine produse de mucegaiurile din specia Aspergillius sau prin intoxicatia cu metale grele (plumb sau cadmiu). Mai mult, prin fermentarea fibrelor alimentare, lactobacilii produc acizi grasi cu lant scurt, precum acidul butiric. Acesta stimuleaza productia de glutation-S-transferaza la nivelul eritrocitelor (globulelor rosii), fapt ce ar putea sa stea la baza unor proprietati anticancerigene ale fibrelor alimentare.6,7

7. N-ACETIL-CISTEINA
Deoarece poate reface in mod direct rezervele de glutation – fiind o sursa alternativa de sulf necesara productiei de glutation –, N-acetil-cisteina este mult mai eficienta in preventia leziunilor hepatice decat metionina (un aminoacid esential).8

8. SULFORAFANUL SI INDOLE-3 CARBINOL
Sulforafanul este o componenta organica gasita in mod natural in legume crucifere si principal substanta activa din broccoli. El este implicat in activitatea enzimelor fazei a doua de detoxifiere.
Sulforafanul si derivatii de indole-3 carbinol activeaza direct proteina numita Nrf2, (nuclear factor erythroid-derived 2). Ea regleaza activitatea genelor implicate in sinteza si in activarea moleculelor de detoxifiere importante, inclusiv glutation si superoxiddismutaza (SOD), in functie de stresul oxidativ produs de prezenta toxinelor in celula.

De asemenea, Nrf2 joaca un rol important in initierea detoxifierii de metale grele, precum si in reciclarea coenzimei Q10 (un antioxidant puternic).
Activatori ai proteinei Nrf2, care cresc direct activitatea enzimelor din faza a doua, sunt: resveratrolul (din strugurii negri), curcumina (din turmeric), acidul clorogenic (din prune), capsaicina (din ardeiul iute), alicina (din ceapa si usturoi), clorofila (din spirulina, alga Chlorella si din plantele verzi).9


Referinte:
1. G. Wu, Y. Z. Fang, S. Yang, J. R. Lupton, and N. D. Turner. Glutathione Metabolism and Its Implications for Health. In J. Nutr. 134: 489–492, 2004
2. Dentico, P., et al. „[Glutathione in the treatment of chronic fatty liver diseases].” Recentiprogressi in medicina 86.7–8 (1994): 290–293
3. Guengerich FP. Influence of nutrients and other dietary materials on cytochrome P-450 enzymes. Am J Clin Nutr 1995;61 (3Suppl): 651S–658S
4. Hau DK, Wong RS, Cheng GY et al. Novel use of silymarin as delayed therapy for acetaminophen-induced acute hepatic injury. ForschKomplementmed 2010; 17 (4): 209–13
5. Sun J. D-Limonene: Safety and Clinical Applications. Altern Med Rev 2007;12 (3): 249–264
6. Ibrahim F, Halttunen T, Tahvonen R, Salminen S. Probiotic bacteria as potential detoxification tools: assessing their heavy metal binding isotherms. Can J Microbiol 2006;52 (9): 877–85
7. Resta SC. Effects of probiotics and commensals on intestinal epithelial
physiology: implications for nutrient handling. J Physiol (Lond) 2009;587 (17): 4169–74
8. Yedjou CG, Tchounwou CK, Haile S, Edwards F, TchounwouPBl. N-acetyl-cysteine protects against DNA damage associated with lead toxicity in HepG2 cells. Ethn Dis 2010;20 (1 Suppl 1): S1-101-3
9. SulforaphaneGlucosinolate monograph. Altern Med Rev 2010;15 (4): 352-36 Nho CW and Jeffery E. The synergistic upregulation of phase II detoxification enzymes by glucosinolate breakdown products in cruciferous vegetables. ToxicolApplPharmacol. 2001 Jul 15;174(2):146–52.


Articol publicat in Nr. 7 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa” .